1,123 matches
-
când de la acest paragraf, putem considera că bărbatul are obligația de a dă rui soției sale înaintea nunții daruri care să acopere o tre me din valoarea zestrei. De altfel, mitropolitul îl obligă pe soțul în cauză, Theo dor Zo tul, să plătească soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2 118 taleri, chiar dacă acesta susține că nu i-a dăruit decât inelul de logodnă și că decât pe acela îl consideră dar. Între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
regăsește și în biserica Ortodoxă, doar cu mici diferențe atunci când este vorba de indisolubilitatea ei. Conciliul de la Trento din 1563 a reușit să-și impună doctrina matrimonială în tot Occidentul catolic și să influențeze și celelalte religii. Prin de cre tul Ta metsi se proclamă caracterul sacru al căsătoriei, monogamia, puterea Bisericii de a decide în problema obstacolelor, indisolubilitatea, posibilitatea separării de corp, interzicerea căsătoriei preoților, superioritatea virginității și a celibatului asupra căsătoriei, calendarul liturgic al căsătoriei, competența exclusivă a judecătorilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sați de gre u tă ți le prin care trece fratele, nici de faptul că Zmă răn di ța nu are mamă. Ei vor zestrea, fiecare scri soare trădând disperarea în care se află mama și fiul că mai sus-numi tul frate nu se arată atât de ma lea bil cum ar fi vrut ei. În paralel cu co res pon den ța de nuntă, Constantin are o alta cu cumnatul său în care in sis tă și amenință cu ruperea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întoarcă acasă la Ogrezeni unde copiii o așteaptă. Pro mi te însă că „va lasă toate jos“ și va mai veni peste alte două zile la București împreună cu copi la pentru a face giu vaie ru ri le după gus tul ei. Sa mu rii sunt cam scumpi acum la București și, pentru a evita orice neînțelegere cu privire la chel tui rea banilor, îi cere să-i dea ca ajutor „și pă dumneaei le lea Bica și cumnatul Ote te leșa nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
besc să-i răspundă Zoi ței, încercând nu să se jus ti fi ce sau să se scuze pentru atitudinea lor, ci să îm pin gă lucru ri le și mai de parte sus ținându-și cu tă rie punc tul de vedere. Fiu și mamă se arată mâh niți de re pro șu ri le ce li se aduc. Mi re le consideră că a-și cere zestrea e un lucru care i se cuvine, cel care a provocat întris
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pân di te: „văz că-mi scrii dumneata, draga mea, ca să las toate vorbele, dar cui i ar fi fost drag să intre într-acest fel de vorbe? Că eu fug cât poci de acestea.“ Din nou vi no va tul apare ne po tul mai sus-numitei cucoane, nu vrea însă să ză bo veas că prea mult asupra acestei probleme și trece la cer cei și alte ni mi curi, insistând pe alegerea unui bun meș ter bi ju tier
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că-mi scrii dumneata, draga mea, ca să las toate vorbele, dar cui i ar fi fost drag să intre într-acest fel de vorbe? Că eu fug cât poci de acestea.“ Din nou vi no va tul apare ne po tul mai sus-numitei cucoane, nu vrea însă să ză bo veas că prea mult asupra acestei probleme și trece la cer cei și alte ni mi curi, insistând pe alegerea unui bun meș ter bi ju tier. O supără că nora
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de plin, acum și la mulți ani în toc mai după poh te și do ri rea inimii dum nea voas tră. dumneaei mai ne să închină dum nea voas tră cu frățească dragoste.“ Am văzut cum zestrea rămâne punc tul ne vral gic al alianței. Rudă cu unii, prie te nă cu al ții, Zoița se gândește să „facă un bine“ și să-i căsătorească pe tineri, ea și soțul nu sunt numai simpli pe ți tori, mij lo ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
onoarea masculină are cu totul alte criterii de de fi ni re. Un soț respectabil, dar și o soție res pec tabilă consideră onoarea sexuală ca o parte in trinse că a reputației ce le asi gu ră res pec tul comunității. La sfîrșitul fes ti nu lui nupțial, soții con su mă căsătoria, petrecând nopatea îm pre u nă. bărbatul este singurul judecă tor al acestei situații, iar sângele vir gi nal îi con fir mă aș tep tă ri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căs ni cie. Ei, prin intermediul celui care își asumă sarcina trans crie rii jalbei, oferă mici frân turi din viața în doi, ima gini ste re o ti p care ajung să se re pete de la un cuplu la al tul. Se vorbește de înțelegere, de în de plini rea atri bu ți ilor conjugale, niciodată de dragoste. Viața în doi presupune necesitatea împărtășirii unui set de gesturi și cu vinte comune, a tandre ței, încercarea de a atinge un anumit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
față de soție. În schimb, soția trebuie să „chi ver ni seas că“ ceea ce primește, con tri buind la bunăstarea familiei, „să-și cunoască soțul de bărbat și stăpân“, adică să-i fie supusă și fi delă. Com por ta men tul afectiv al femeii măritate se rezumă la trei ipos ta ze ale acele iași ce rin țe: „în urmă bi ni șor să fi umblat, că cu cu vânt dul ce și supune re să-l fi pi păit“. Gest
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi umblat, că cu cu vânt dul ce și supune re să-l fi pi păit“. Gest și cu vânt converg spre realizarea pă cii conjugale, iar in gre dientul de bază îl constituie cum pă ta rea femeii. Fap tul că bărba ții epocii moderne do resc o soție cu su flet bun și în țe leaptă se reflectă și în pro ver be le populare. boierul Ior da che Goles cu (1770-1848) cu le ge o mare parte dintre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
na libertate în alegerea slugilor, în in strui rea, supravegherea și con ce die rea lor atunci când nu-și în de pli nesc atribuțiile sau atunci când devin o amenința re pentru fidelitatea conjugală a soțului. San da din mahalaua Sfân tul Ioan se si zea ză imediat pericolul pe care îl re prezin tă tânăra sluj ni că, prezentă în casă de șapte ani, dar pe care Stavri a pus ochii odată ce a crescut și forme le corpu lui s-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în so ți tă de una sau mai multe slujnice, când merge în vizită, dar și când se implică într-o aven tu ră. Maria, soția logofătului Ioniță din Greci, pleacă să-l în tâl neas că pe iu bi tul ei, căpitanul Ioniță Ra co tă, într-o casă de o chea tă, la mar gi nea capitalei, în compa nia slujnicei sale; în timp ce Zoița Du des cu are alături, tot timpul, unul sau doi țigani, plus un slujbaș de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
torie a avut 16 copii, cu alte cuvinte între 1747 și 1763, până la moarte, sur venită probabil tot în urma unei sar cini, soția a născut în fiecare an câte un copil. Ciuda tă situa ție, dacă ținem cont de fap tul că biserica impunea o serie de interdicții cu privire la pe rioa da în care putea avea loc actul sexual, interdicții pe care boierul nu le-a respec tat. Costan din și Neacșa au avut în 40 de ani de căsătorie numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
niei oferite de vreun boier să și facă uce ni cia la mănăstire sub în dru ma rea unui das căl. La oraș, în special în București, func țio nea ză câteva școli, cacea de sla vo nie de la Sfân tul Gheorghe sau cea de la Să rin dar, accesul rămâ ne însă re zer vat unui nu măr mic de băieți. Trebuie pre ci zat că fetele sunt ex clu se de la orice in strui re, mul țu min du-se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lari sau prin inter mediul Academiei Dom nești din București. Cea u șul Mihai Băr bă tes cu, rămas tutore al tâ nă ru lui Mi ha la che, se ocupă vreme de șase ani de educația acestuia. Bă ia tul trece prin mâna mai multor în vă ță tori, mai întâi la Târ go viș te, apoi la București sub in strui rea pro fe soru lui de lim ba grea că de la biserica Sfân ta Vi neri și a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de bani pentru a scăpa; ea îl ajută ori decâte ori are nevoie, ză lo gin du-și ba cer cei atunci când se aflau în lipsă, ba vân zân d câte ceva din zestre pentru a plăti po go nă ri tul, când dumnealui a fugit de teama lui Vodă și „au ră mas vi i le pus tii“. soția marelui ban Grigore Greceanu căsătorit cu Ilin ca Obe dea nu, încă din vremea lui Con stantin Brâncoveanu, „mai înaintea mos ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Grigore Greceanu căsătorit cu Ilin ca Obe dea nu, încă din vremea lui Con stantin Brâncoveanu, „mai înaintea mos ca li lor de la Prut cu doi ani“, adică de pe la 1709, marele ban Grigore Gre ceanu consem nea ză por tre tul soției de boier care a știut să facă față misiu nii sale de soție, mamă, stă pâ nă, ținându-și rangul cu cinste. Al că tuit după 39 de ani de viață comună, testamentul ma relui boier are o mare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
priile sale apre cieri sau să le jus ti fi ce. Gân du ri le salese adu nă, este adevărat într-un moment de cri ză, boala, care îl si leș te să se pună pe scris. Tes ta men tul, ter mi nat la 18 mai 1748, este foarte frumos scris și i-a luat ceva timp, având 13 pa gini. Când va reveni, doi ani (mai 1750) mai târziu, deja boala și bătrânețea de ve ni se ră eviden
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
familii fără a-și găsi vre o da tă locul. Bă la șa s-a plim bat timp de 20 de ani între București și casa părinților săi. Pă traș co tâm pla rul se vai tă, la ca pă tul acestor ani, că nici nu-și cunoaște prea bine soția, pentru că „decâte ori am vrut să o do je nesc ca un bărbat, ia s au sculat și-au fugit din casa mea, luând-o mu mă sa“. Re fu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
femeie din epocă. De scrie rea ei nu se conturează în jurul con dui tei economice, întrucât ne supunerea este mult mai puternică și uneori îi șo chea ză pe cei din jur. Primele trăsături se des prind din por tre tul cre io nat de preot. Marica apa re ca o femeie „rea și gâlcevitoare și ne supusă bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tre tul cre io nat de preot. Marica apa re ca o femeie „rea și gâlcevitoare și ne supusă bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de preot. Marica apa re ca o femeie „rea și gâlcevitoare și ne supusă bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri gă în gura mare în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trei se plâng că au fost atacați efectiv de către soțiile lor, dar forța fizică n-a fost nicio dată un atu al femeilor. Una își justifică comportamentul violent printr-un obi cei vechi de când lumea. Nicolae, brutar din mahalaua Sfân tul Ioan, se plânge, la 12 apri lie 1784, că ve nind într-o seară cu „chef devin“ s-a tre zit pălmuit de Stana care l-a liniștit spu nân du-i „că așa ias te obiceiul, într-un an
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]