902 matches
-
de catifea vișinie. Șoldurile lui prea mari și efeminate, care se legănau în ritmul monoton al trapului, se continuau fără talie cu bustul și umerii prea mici. Urma apoi o ceafă groasă, care se prelungea cu un cap mic și tuns scurt. Toată această construcție umanoidă se termina cu o șapcă de piele, de sub cozorocul căreia ochii lui Nikolai încercau, probabil, să străpungă zidul opac al ceții. Sau poate ochii lui erau închiși. Obișnuia să mai doarmă în timpul cursei, lăsând caii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lăutari țigani tocmiți cu ziua și cealaltă cu Dimitrios, distins și absent, îmbrăcat în smoching negru, joben pe cap, vestă înflorată, lavalieră de mătase prinsă cu un ac cu diamant și pantofi scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra buzei, iar mâinile albe și catifelate, mirosind a mosc, se odihneau pe măciulia de argint a bastonului. O droaie de copii lipăiau desculți în urma birjei, cerșind câțiva bănuți pentru roșcove. Cu gesturi mecanice de somnambul, grecul scotea din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nici măcar treizeci de ani. Cât despre el, găsea înfățișarea magistratului întru totul conformă cu descrierea pe care Flavius Etius i-o deja făcuse la Ravena: era un adevărat roman, a cărei ținută - demnă de un senator de demult, cu părul tuns îngrijit, scurt și cârlionțat, și veșmintele elegante - l-ar fi îndreptățit, fără îndoială, să facă parte din rândurile demnitarilor de la curtea din Ravena. Prompt, ridică, la rândul său, dreapta: — îți aduc, împreună cu salutul meu, salutul lui Magister Officiorum și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de catifea vișinie. Șoldurile lui prea mari și efeminate, care se legănau în ritmul monoton al trapului, se continuau fără talie cu bustul și umerii prea mici. Urma apoi o ceafă groasă, care se prelungea cu un cap mic și tuns scurt. Toată această construcție umanoidă se termina cu o șapcă de piele, de sub cozorocul căreia ochii lui Nikolai încercau, probabil, să străpungă zidul opac al ceții. Sau poate ochii lui erau închiși. Obișnuia să mai doarmă în timpul cursei, lăsând caii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lăutari țigani tocmiți cu ziua și cealaltă cu Dimitrios, distins și absent, îmbrăcat în smoching negru, joben pe cap, vestă înflorată, lavalieră de mătase prinsă cu un ac cu diamant și pantofi scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra buzei, iar mâinile albe și catifelate, mirosind a mosc, se odihneau pe măciulia de argint a bastonului. O droaie de copii lipăiau desculți în urma birjei, cerșind câțiva bănuți pentru roșcove. Cu gesturi mecanice de somnambul, grecul scotea din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mult fu propria sa imagine, umplând, preț de câteva secunde, o jumătate de ecran. Bătrâna Tatiana tresări speriată, dar nu scoase pe moment nici un cuvânt. Cine o mutase acolo, În cutia aceea infernală, unde bântuiau spiritele răposaților, și de ce apăruse tunsă și sulemenită, la un restaurant de lux, Înconjurată de pahare și de bărbați străini!? De ce râdea În hohote și Își dădea mereu, ca o cocotă, ochii peste cap!? Ba pe deasupra purta poșetă și mănuși și pufăia dintr-o țigară... Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îi va face o surpriză Carlei ducându-se devreme acasă, să nu-i mai reproșeze nimic. Aruncă o ultimă privire prin mulțime, când instantaneu observă o frumoasă fată ce Înainta greu datorită aglomerației, privind În toate direcțiile. Blondă, părul oxigenat, tunsă scurt cu breton Îl privea surâzător.Purta un mantou de un profund negru croită de un profesionist de clasă În așa fel, Încât Îi scotea În relief tinerețea trupului, oferind privirilor o distinsă eleganță!! În ce privește ochii...? Încremeni de uimire...! „O
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În umeri, În haina din păr de cămilă. Ochelarii Întunecați, cu designul original de Christian Dior, un gît puternic Încins de un guler scrobit și de o cravată de mătase ca cireașa țâșnind din el. Sub nasul african, o mustață tunsă. Înclinându-se infim spre el, lui Sammler i se păru că simte parfum franțuzesc dinspre reverele paltonului de cămilă. Îl observase omul atunci? Îl urmărise oare până acasă? De asta Sammler nu era sigur. Nu dădea doi bani pe eleganța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din Asia de Sud-Est, preotul era un simplu turist În Atena, care admira Acropola, când auzise de război și se dusese acolo imediat. Cizmele uriașe de junglă erau la fel de largi ca și galoșii. Părintele Newell asuda În costumul verde de luptă. Părul tuns ca la pușcașii marini, ochii și ei verzi și obrajii un splendid roșu cărnos. Dedesubt, tancurile goneau și fumul ieșea În nori galbeni din pământ. Puține zgomote se iscau. Domnul Sammler În sala de așteptare tresări acum și se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
grafic plătit cu bani puțini să ajungă să merite. În fanteziile ei, succesul o făcea pe Jina să devină mai înaltă, lungindu-i proporțiile minione, de copilaș, spre înălțimea unui supermodel. În plus, succesul făcea minuni și cu părul ei tuns bob, care astfel ar fi căpătat nuanța chihlimbarie de pe cutia de vopsea și nu varianta sepia care-i ieșise de fapt. Metamorfoza lui Alice trebuie să se fi petrecut în felul următor: într-o seară, s-a dus la culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
scăpată pe dalele de piatră albă un alt vatman aprinde felinarele uitând de tramvaie ceasurile își mușcă turbate limbile mergem ținându-ne de mână în sens invers pe strada plină de mașini de epocă în vitrina aceea este un băiat tuns chilug pregătit pentru școala de corecție hai să-l răpim! pentru că or să-i pună în curând o perucă albă ca de pop-corn înflorit cap sau pajură? s ă decidem repede cap ai văzut? a fost suficient să întredeschidem ușa
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
prins cu pioneze un orar de autobuz, tipărit În două culori. Am privit spre stînga, de-a lungul despărțiturii. N-am văzut decît un birou vechi, demodat, și ceva care aducea a observator. În spatele biroului răsări un cap de fată tunsă băiețește, iar sub birou doi genunchi albi, rotunzi, strîns lipiți. Bună seara, am zis, mai voios decît ar fi fost cazul, frecîndu-mi Între timp brațele și umerii pe rînd, ca și cînd aș fi vrut să mai vîr ceva căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
spun. Își duse deodată ambele mîini la cap și-și Îndepărtă părul de parcă ar fi curățat de coajă o piersică coaptă. Avea cu totul altă Înfățișare acum. Mă lovi tare cu peruca peste braț și Începu să-și scarpine părul tuns scurt. Barmanul, care privea acum În jos spre chiuvetă, părea din profil foarte lat În spate și musculos. Poate din cauza luminii, În zona favoriților se găsea o porțiune umbrită ce aducea cu o adîncitură, probabil vreo cicatrice În urma unei tăieturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și nici nu-i interesau, se luminau basmele din O mie și una de nopți, melodiile seraiului, fumul narghilelelor. Apoi, în contratimp cu vorbirea dumneavoastră însoțită de gesticulații molatece, înfățișarea de senator roman, prin chipul croit din linii precise, părul tuns foarte scurt, roba ce vă atârna pe umeri, jurământul meu din primăvara anterioară acelui an, căldura insuportabilă și modul solemn și prietenesc în care m-ați întâmpinat, crucifixul de pe biroul dumneavoastră dinaintea căruia, întâmplător, mă aflam, toate, aici, la porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
zâmbește. 7. Intrasem în octombrie. Era în prima săptămână, vremea dădea să se strice. Lung, ieșit în prispa casei sale, privi cu mândrie câmpul în partea dinspre răsărit, unde se afla bucata lui de pământ. Soarele bătea cețos pe suprafața tunsă a câmpiei. - Mărie, vino să vezi! Femeia ieși în prispă, puse mâinile deasupra ochilor și se uită departe, încotro privea bărbat-su. Apoi întrebă simplu: - Ce-i? - Pământu’! Păru nedumerită. Lung coborî în curte și începu să măture frunzele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
un platou de plăcinte aburinde (specialitatea ei). Era îmbrăcată într-o rochie roșie de crep, ținându-și aruncat pe umeri paltonul negru cu guler de vulpe, mica ei mândrie, nerostită. Părea ușor întinerită, poate culoarea și croiala rochiei, poate părul tuns scurt, care în curând va fi o modă (trecătoare ca orice modă), după tunsoarea Anei Pauker, personalitate politică a vremii pe atunci, poate numai zveltețea surprinzătoare, mlădierea trupului care-și refuza vârsta, sau altceva inefabil ce scapă observației, așa cum, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
E partea noastră de miracol, domnule judecător. - E adevărat. - Eu, de exemplu, mă văd de cele mai multe ori bunică, odihnindu-mă pe o bancă într-un parc mare, plin cu flori, cu statui, cu fântâni arteziene, cu pitici decorativi în iarba tunsă scurt, un parc pe care nu l-am văzut niciodată în viață, aparținând altei lumi, venind din subconștient. - Acolo, sau poate mai în adânc, sunt cele mai mari depozite ale memoriei, spusei, iar eu cred că geneza acestei memorii urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
adesea să nu te mai întorci în castru. — Un manipul înseamnă două centurii. Doar o sută șaizeci de oameni. Nu ajung. Nu te vei duce la ieslea găinilor. Te vei îndrepta spre miazăzi. Mucrus își duse mâna la barba căruntă, tunsă scurt. Începu să se tragă de barbă, așa cum făcea întotdeauna când era nervos. — Spre miazăzi? - Antonius bătu cu degetele în masă. Nu mai e nimic de cules în partea aceea, știi prea bine. M-aș întoarce cu carele goale. — Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
găsit adăpost în canalele colectoare și în tunelul metroului. Ei și-au găsit Ei și-au găsit mici ogeacuri acolo jos, cu paturi și scrinuri Banii i-au împins în jos... În jurul meu doar penurie de femei, mutre bărbătești, capete tunse, halci înfășurate în piei ca niște scafandri autonomi, arătări ca niște Adami bărboși, musculoși și asudați. Singurul lucru de care aveai nevoie în această lume de umbre și rumeguș era propria-ți bărbăție, testosteronul tău. Salut, spuse o voce din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
caiet al lui Grințu) Este o cameră sau un birou de stat-major sau un adăpost subteran. Pe o masă se află mai multe hârtii mari care de la distanță pot fi luate drept hărți. Există chiar și o călimară În fața bărbatului tuns scurt care este așezat la masă și ține mâna dreaptă În așa fel Încât se poate deduce că tocmai a lovit masa cu palma Într-un gest de furie sau de disperare. În stânga lui arde o lampă cu petrol, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu mai multe zăvoare. În partea de mijloc a ușii, la Înălțimea unui stat de om, o deschizătură dreptunghiulară cu două gratii de metal, un fel de vizetă. Ținând strâns gratiile În mâini, dincolo de ușă, se afla o femeie frumoasă, tunsă scurt, foarte tânără. Privește cu descurajare undeva În sus. Un bărbat foarte solid cu o beretă marinărească și cu un tricou dungat, rupt În bucăți. De gât are legat un pietroi care pare să cântărească 10-15 kg. El are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fortăreață renascentistă opulentă. Corpul principal al clădirii se înălța falnic, cu parapete și creneluri, și exista o curte interioară, cu bungalow-uri decorate în mod similar, ce erau legate printr-un sistem de alei mărginite de garduri vii înalte și perfect tunse. Lămpile cu gaz cocoțate pe stâlpi din fier forjat iluminau plăcuțele cu adrese. Danny urmări șirul șerpuitor de numere până ajunse la 7941, auzi o muzică de dans plutind peste coama gardului viu și păși pe alee spre ușa bungalow-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mișcarea buzelor. — Martorii oculari n-au nici o valoare. Trebuie să fie vii ca să depună mărturie. Înțeles? Detectivul Upshaw se întoarse, cu un pahar cu apă în mână. Mal văzu un tânăr de talie mijlocie, cu trăsături regulate, ochi căprui, păr tuns scurt, castaniu, și câteva tăieturi de la bărbierit pe pielea palidă. Arăta suplu și musculos. Ceva de la el amintea de băieții chipeși din fotografiile lui Claire De Haven. Vocea îi era de bariton. — Dă-o peste cap și scuipă tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
parchetul pe care se dansa sclipea, încadrat de rama ferestrei. Danny își îndreptă haina și sună. Se auzi un tril de clopoțel și ușa se deschise. În fața lui stătea un bărbat scund, cu o barbă neagră, scurtă, și părul lins, tuns perfect. Purta un smoching, era încins cu un brâu în carouri și ținea în mână o sticlă de coniac cu formă rotunjită, pe care o bălăngăne pe lângă picior. Danny mirosi același Napoleon de cincizeci de ani vechime pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a dus pe Mika-Le drept la Ptoma. Știi cum îl poreclesc eu pe Greg? "Papa Bonifaciu''. Mini își aminti de Greg, așa cum îl văzuse o singură dată la o expoziție a lui. Cu ovalul feței delicate și suav, cu părul tuns mărunt de tot și așa de blond că firele albe nu se cunoșteau; înalt și nu prea slab, dar încovoiat puțin, ceea ce-i făcea un gest permanent de înclinare, care, combinat cu manierele lui blajine, avea, în adevăr, ceva sacerdotal
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]