825 matches
-
nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dușmanului cât mai puternice, poate întreit ș...țNu putem spune că s-a terminat lupta, dacă am vorbit că am dat puternice lovituri dușmanului, putem să spunem că abia începem acum să dăm lovituri mai puternice. Dușmanul abia acum este turbat ș...ț Partidul a hotărât să lovească cu toată puterea și trebuie lovit cu toată puterea (ibidem, pp. 133, 160). Chiar și privind în interiorul Securității, Pintilie descoperă omniprezența inamicului, motiv pentru care propune un soi de harakiri sanificator: Avem o
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
se supăra foc, a se face foc și pară, a se face foc și pârjol, a tuna și a fulgera, a-i veni (toți) dracii, a se face leu paraleu sau mânios dunăre/dunăre de mânios/a se face dunăre (turbată). 2.5.1. Pe baza exemplelor de mai sus, putem conchide că, în limba română, câmpul idiomatic al FURIEI se organizează conform unui model cognitiv unitar, care își subordonează toate metaforele conceptuale menționate. În cadrul acestui model cognitiv, metafora centrală pare
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cața tot județul Brașov, la coborîrea fetelor, că festivalul la București, pe 4 iunie, ori iulie, vă aștept! nu am semnal, cînd ajung o să te trezesc ca să fumăm o țigară, sper să nu mă ia la întrebări sau așa, că turb! da' culcă-te, dragă, că te trezesc eu, te trezesc cu un pupic! ironie telefonată, sînt parte în retorica la modă, trendy! www.revistasbici.ro Andrei Pur, Dumbrăveni și gesturi nevrotice, păi da, ros de unghii, chircit de boală în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vorba vreodată de un lucru serios, că nu exista nimic între mine și Lizzie. Rosina a primit vestea, așa cum am știut că o va primi, cu răceală și cu un aer de înțeleaptă generozitate, care m-ar fi făcut să turbez dacă i-aș fi spus adevărul adevărat. Dar în situația actuală, i-am dat chiar a înțelege că și ea m-a ajutat „să-mi revin în fire“. Să fi crezut oare într-adevăr că am abandonat-o pe Lizzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dovedea că lucrul e posibil. N-are decât să-și piardă mințile din cauza propriilor lui stări patologice și a geloziei demențiale s-au ce-o mai fi fost - pentru că realmente nu-mi dădeam seama ce este - care-l făceau să turbeze în asemenea măsură. Nu putea fi vorba numai de simpla mea apariție, vechiul prieten de școală, acum o celebritate, venind să-i bată la ușă, oricât de nedorit aș fi fost! Dar dacă el putea fi montat să se frământe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
răzorul lui de flori, sau se afla în casă, smulgându-i scrisoarea din mâini? Aveam senzația că aproape nici nu-mi mai pasă, ba chiar că aș fi preferat să știu, în acest moment, că-mi citește cuvintele și că turbează de gelozie. Domnia terorii lui se apropia de sfârșit. Când m-am apropiat de casă, încă nu se întunecase, dar ziua se învăluise în acea lumină blândă, aburită, care, în miezul anotimpului de vară, celebrează apropierea unor amurguri care, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care aștepta cu resemnare trenul să-i ducă, pe cei mai mulți nu se știa unde... Peste puțin... și, trenul apăru din întuneric ca o fantomă, și se opri scrâșnind jalnic pe șine. Ca la comandă, pe peron se deslănțui o goană turbată către trenul înțepenit pe linie la vreo 50 de metri. Cine cădea, căzut rămânea... Peste ceilalți, călcați în picioare veneau alții... și alții. Cât ai clipi, o mulțime agitată umplu vagoanele până pe scări, cățărați pe tampoane și pe acoperiș, înghesuiți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe cel al foamei către Oltenia, neatinsă de secetă. Fuga de moarte în timpul refugiului, înfricoșa... dar, fuga de foame era înspăimântătoare. „Călătoria”, cu „trenul foamei”, era cumplită. Trenul apărea ca o fantomă din întuneric... Pe peron se dezlănțuia o goană turbată către el. Cine cădea căzut rămânea...Peste cei căzuți, călcați în picioare, veneau ceilalți. Trenul era sortit să aparțină celor puternici și norocoși, ceilalți, cei mai mulți, nu mai sperau nimic. Cât ai clipi, o mulțime agitată, umplea vagoanele până pe scări cățărați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a Bistriței, de la Viișoara, Hangu, Poiana Teiului în sus până la Fărcașa.. Borca, de pe versantul vestic al Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta a Munților Stânișoarei, dar mai ales în Munții Tarcăului până în Hășmașu Mare, pricinuindu-le pierderi... cerură de urgență, întăriri de la Centru. Partizanii reușeau să-i surprindă de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se spune că „memoria este aceea cu care uităm”. Este absolut necesar ca cineva să facă o selecționare a elementelor și informațiilor memorate, altfel ne-ar exploda capul. Dacă un câine ar avea în capul lui ceea ce avem noi, ar turba pe loc. Am găsit în scrierile unor filozofi și scriitori din secolul 20, următoarea idee pe care o consider importantă și reală: Memoria face independent de voința noastră o muncă de triere a informațiilor memorate, în funcție de importanța acestora, le elimină
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu mai vorbesc de inspirație! Cântam la Covent Garden și, la un spectacol, a venit să mă felicite directorul de la Tate Britain. L-am rugat atunci să îmi arate colecția de tablouri de Turner. Eu treceam printr-o perioadă foarte turbată în viața mea personală, iar Turner mă tulbura, cu toate oceanele lui turmentate, cu focuri, furtuni și vapori de viteză... Am avut norocul ca directorul să mă invite când muzeul era închis pentru public și el însuși mi-a arătat
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
contrabasist atât de frumos, Nini era exagerat de sfios. Sau poate că era prost, fiindcă nu înțelegea ce vroiau femeile bogate de la el. Se îndopa, spunea „Mersi“ și o ștergea repede la hotel, fapt care-l făcea pe impresar să turbeze. Ca gigolo, Nini ar fi câștigat mai mult. Ca gigolo însă care să nu aibă unde fugi. „Te bag într-un trio - i-a zis impresarul - sau într-un cvartet și cântăm pe un transatlantic. Ne umplem de bani. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mici, tăiate noaptea cu bomfaierul. „Cam modernă - ziceau străinii aduși cu autocarul să vadă monumentele importante ale urbei -, dar nu e rău că-n România găsești și artă abstractă.“ Copii de asfalt Iată ce-i relatează Vasile V. psihologului Mariean Turbatu, la care se tratează încă de la revoluție de draci în familie, lipsa prietenilor, leafă mică și alergie la proști: „Eu sunt copil de asfalt, domnule Mariean. M-am dus câteva zile la munte să respir aer curat și mi-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
scris tot cu litere de tipar, eventual lipită o mică bandă dactilografiată: Tomis, nr. 1, 1968. și pe plic la fel, ca să nu fie nici un fel de suspiciune. 4. Tactica e mai importantă decît orice în aceste împrejurări cînd impotenții turbă contra celor care au reușite. (Ieri la filiala Ac[ademiei] s-au ținut niște comunicări. Unul din autori a fost colegul Dan Mănucă (Eminescu și Leopardi) care a fost desființat, în public, cu o patimă costistă, cu o pornire pătimașă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
președinte de onoare pe domnul Constantin Pariano, prefectul județului Constanța, în timp ce, domnul Titus Cananău, primarul orașului Constanța, era vicepreședinte. Din acest comitet mai făceau parte domnii: Mircea Solacolu, doctor Alexandru Pilescu, G. Dobias, preotul Gheorghe Rădulescu, preotul E. Grigorescu, M. Turbatu, șeful gării din Constanța, Petre Vulcan, T. G. Dabo. Comitetul, având 31 de membri, a fost ales la propunerea domnului colonel Cantea la 20 noiembrie 1911, cu prilejul sfințirii bisericii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" de către episcopul Dunării de Jos
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
luat cu ură și dispreț față de specia umană? Față de Homo Sapiens? Nu-mi pot da seama. Ceea ce știu cu siguranță e faptul că dezlănțuirea de urlete înfiorătoare îi deranjau și pe vecini, care se întrebau dacă nu cumva câinele a turbat dar mai ales o supărau pe stăpâna lui. Cu excepția bucății de mămăligă unsă cu ulei, Haiduc nu mai primea nimic. Absolut nimic. Seara îi dădeam porția de mămăligă drastic raționalizată! O mânca în prezența mea cu o repeziciune de prestidigitator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dacă apele dezlănțuite nu l-au luat la vale și pe ăla. Ce vrei, ghiujule?! am strigat disperat. Lasă-l pe mâna mea! a ripostat și mai tare tata. Cu biciușca în ambele mâini s-a repezit ca un câine turbat asupra moșneagului: Piei de-aici, pocitanie! Șterge-o, că ne-ai adus numai necazuri, satană! Pleacă tu mai repede spre podul de piatră, e încă în picioare, dar nu pentru mult timp. Ascultă-mă că sunt bătrân și nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
numai să tragi de maneta respectivă. Participă și un reprezentant al firmei Scania; primesc o mapă de birou din piele de vițel. Discutăm despre modelul Variant; admite că au existat o serie întreagă de probleme cu el. 4 iulie Gård turbat de furie. Țipă și înjură. Se îndoiește de inteligența mea! Propunerea cu gazarea e cea mai mare tâmpenie pe care a auzit-o vreodată etc. etc. E o totală imposibilitate din punct de vedere politic. Nici că există cuvânt mai
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
zor pisicile. Revoluția le-a găsit cu de toate pe masă și au cu ce să-ntâmpine Crăciunul ăsta și bineînțeles că Laur le-a lăsat ceva bani. - Mai bine de fata asta că n-aude. Oh, Îți vine să turbezi! De ce dracu’ or mai trage dacă l-au dat jos? Ca să omoare la lume aiurea... L-au omorât pe Vasile, Aurele. - Care Vasile? - Pe văr-tu, băiatu’ Năsoasei, l-au Împușcat la Televiziune. - Văru’ Vasile, da, fratele vărului Gheorghiță, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu se bea, nici se aruncă nimic la cîne, căci turbă. Cine bea apă dintr-un vas nou trebuie să verse mai întîi jos cîteva picături, apoi să bea, ca mai întîi morții să bea, apoi viii. Cînd cineva e bolnav și are credință că i-a fost dat, îi trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă și să-i atîrni la gît nouă rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne se păstrează spre a se arde și a se face „de strîns
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]