652 matches
-
au puterea în mână" în ziua votului. Dacă aceștia erau beți înainte de prânz,... unde-au pus ștampila? E greu de crezut că n-au fost turmentați sau fără minte măcar, cei 564 pentru macedoneni (!), 396 pentru italieni, 369 pentru tătari turco musulmani... adică 4200 voturi pentru diverse minorități! Iar dacă unii au lăsat votul alb sau nul (10.000 în total) pentru ce s-au mai dus la "vot" ? Deci prostia a făcut casă bună cu beția și incon știența. Pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nu te împinge nimeni, ca în tunelul spre vestiare, unde sute de reporteri turci și cîțiva veniți din România te pot strivi fizic. E nevoie de forță fizică pentru a merge și a vorbi în același timp în română, în turcă, în italiană sau în franceză. După noaptea triumfului, un campion nu-și poate permite să doarmă pînă la prînz. Minutele sînt numărate, cîte zece pentru fiecare ziar din țară, apoi poza cu narghileaua, apoi discuții cu ziarele turcești, sute de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
alte patru limbi occidentale, și-a Însușit idiomurile cele mai diverse ca și cum s-ar fi jucat. Nu a fost el luat drept un autentic locuitor al Bagdadului, Într-atât de perfectă fiind araba sa? Se exprima cu aceeași facilitate În turca osmanli și mai ales În persană. La Lahore Începe să Învețe panjabi, fiind printre primii europeni inițiați În limba sikhșilor. Acestora trebuie să li se adauge calitățile sale de genial iscoditor, care l-au făcut apt pentru orice Împrejurare. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
schițează portretul lui Honigberger, având o anumită valoare explicativă. Vezi, de exemplu, H. Singh, The Heritage of the Sikhs, Bombay - New York, 1964, p. 88. 9. Cele nouă limbi sunt, În ordine: latina, germana, franceza și engleza, la care se adaugă turca, araba, persana, panjabi și „cașmiri”, cf. vol. II, pp. 369-422 (sau Früchte, vol. II, „Medizinisches Wörterbuch”, pp.511-581) și Arion Roșu, Honigberger, pp. 214-215 n. 48-50. La fel de prodigioși lingvistic sunt unii dintre prietenii, colaboratorii și cunoscuții săi În Asia (de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
importantă mărturisire a lui Honigberger arată În mod hotărât cosmopolitismul și capacitatea sa de absobție a multor universuri diferite, cum sunt și cele paisprezece limbi: germana, latina, greaca, româna, maghiara, franceza, engleza, italiana (lui Ventura, Honigberger Îi scrie În italiană), turca, persana, araba, lahori, hindi și „kashmiri”. 192. La fel va păți Eliade În Lahore: arest feroviar, discuție prelungită cu oficialitățile, inspectarea domiciliului (prin telefon la Calcutta), aport diplomatic semnificativ al apartenenței creștine („ce păcat că nu sunteți a Belgian father
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că aproape în toate limbile lumii, din America de nord sau sud până în insulele Fiji sau Samoa, din Asia până în România, Malta sau Țara Galilor mama se pronunță mama și tata asemănător (aita în bască, atey la indienii Sioux, ata în turcă etc.), iar alfabetul din Mu și Atlantida s-a transmis prin fenicieni până la noi514. Câtă istorie stă departe de vederea celor care se ascund din diferite interese, cât de departe sunt lumile pe care nu le înțelegem și pentru care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
asemenea, așa, coșcogea(mite), cumsecade, ditai/ditamai, doldora, gata, get-beget, gigea, leoarca, nepereche, otova, peșin, sadea, țurlu-burlu, vâlvoi. Din punct de vedere etimologic, unele au proveniență latineasca, fiind adverbe la origine: asemenea, așa3, altele sunt împrumuturi vechi în limba − din turcă: coșcogea, doldora, get-beget, gigea, peșin, sadea sau din bulgară: coșcogeamite 4, iar altele au etimologie necunoscută: acătării, gata, otova, vâlvoi. O altă categorie de adjective invariabile sunt formate pe teren românesc: anevoie (a + nevoie), anume (a + nume), aparte (a + parte
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul cel mai caracteristic și mai bogat al argoului românesc (a ciordi, diliu, biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia de sanchi, a cafti și derivatul substantival cafteală, caft de la "caftan"), din limba greacă (marafeți, paranghelie), din idiș (blat, cușer, mahăr), din germană (chix, șmecher). Majoritatea cuvintelor și expresiilor din argoul românesc sînt rezultatul unor evoluții
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au format un câmp de luptă între nucleele de putere coagulate fie la nord, în ascunzișul pădurilor boreale, fie la sud, la adăpostul Peninsulei Crimeea. Și nimic nu a reflectat mai fidel această realitate geoistorică decât războaiele dintre ruși și turco tătari, pe parcursul Evului Mediu și al Epocii moderne. Din păcate, aceste lupte aveau să se răsfrângă direct asupra tragicei istorii a Moldovei. Carpații, secționați de trecători și văi, nu au reprezentat o barieră naturală de nepătruns. În neolitic, cultura Stracevo
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
slave care îi invocau. Zdrobeau fără milă lumea cunoscută a acelei epoci, plămădită din forța lui Zeus și a lui Jupiter. Din ceruri, umbra lui Tangri se întindea peste toate zările pământului, răspândind dezastrul în galopul cailor mânați de hoardele turco mongole. Ploi de săgeți, slobozite din nori de arcuri, zbârnâiau prin văzduh. Doliul cobora din ceruri, așezându-se ca o uriașă panglică neagră peste omenire. Deranjați de la ospețele copioase cu ambrozie, cruzii, aroganții și vanitoșii zei greco romani deveniseră dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
intensitate, Europa a fost resuscitată din acest leșin cumplit. S-a reînnodat de fiecare dată firul vieții pe continent, chiar dacă a fost vorba de o altă Europă renăscută sub loviturile barbarilor (și anume: cea medievală). 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII a. Povara turco fanariotă Decuplați de lume, prin locurile noastre s-au așternut doar drumuri secundare care se conectau la magistrale, asigurând o conexiune între ele pe mai multe direcții de mers. Astfel, pământurile noastre au fost evitate de rutele prin venele cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care îi influențase evoluția încă din Antichitate. Atât de aproape, din punct de vedere al distanței, de polii civilizaționali, dar atât de departe de ei, din punct de vedere al accesibilității. Norii pluteau peste tărâmurile noastre, apăsându-le, în perioada turco fanariotă, cu umbra lor densă și grea ca de plumb. Ascundeau, în spatele lor, soarele ale cărui raze luminau cu putere vestul Europei. Filtrau din radierea progresului care încerca să răzbată anevoie până în cele mai îndepărtate colțuri. În clarobscurul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Din păcate, chiar împreună, nu am fost suficient de puternici pentru a-l îndigui. Astfel, după al Doilea Război Mondial, Moscova s-a substituit Varșoviei în Galiția de unde ne-a anexat Ținutul Cernăuților și, suplimentar, Herța 39. d. Între rivalitățile turco ruse În nord, printr-o acțiune îndrăzneață, Petru Rareș a crezut că va putea recupera Colomeea de la polonezi, dar a pierdut Pocuția. În sud, cutezanța l-a făcut să pretindă redobândirea Chiliei de la turci, dar l-a costat Bugeacul. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
amenințările au debordat numai din zbuciumata Asie Interioară și au curs năvalnic spre Balcani. Tentația își trage seva din memoria îmbibată cu amintiri dureroase și îndelungate, începând cu migrațiile devastatoare ale triburilor indo europene din Antichitate și sfârșind cu cele turco mongole din Evul Mediu. Dar să nu ne lăsăm înșelați, pentru că Bosforul nu a fost doar capul de pod care racorda peninsula la ritmul civilizației așa cum s-a întâmplat în neolitic și Antichitate (culturile agricole și civilizația greco romană). A
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
își făcuse apariția, în jurul Moscovei, o putere care, în absența unor obstacole naturale, se extindea cu agilitate spre sud, în zona stepelor. Inevitabil, a urmat o perioadă destul de lungă în care pentru a-și menține controlul asupra teritoriilor nord pontice, turco tătarii au fost nevoiți să se confrunte cu amenințarea rusă. În cele din urmă, sub Ecaterina a II a, armia rusă a luat sub stăpânire teritoriul dintre Bug și Nistru. Sub presiunea țaristă, construcția statului moldovenesc a fost zdruncinată puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ingerințele. În realitate, ambele puteri s-au născut în vastitatea stepelor, neavând legătură cu Imperiul roman sau măcar cu amintirea lui. Mai degrabă, confruntarea ruso otomană s-a dat pentru moștenirea mongolă lăsată de Genghis Han (sau, mai corect spus, turco mongolă). Într-o epocă în care factorul politic se confunda cu religia, Rusia ortodoxă a avut, inevitabil, câștig de cauză în fața Turciei musulmane. Și-a jucat abil rolul de eliberatoare a popoarelor slave și ortodoxe din Balcani. Rusia, pretinsă continuatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ruși. În Evul Mediu timpuriu, ambele popoare nu reprezentau decât confederații tribale relativ restrânse, dar care au reușit să își impună puterea pe un spațiu vast. În cadrul procesului de expansiune teritorială, rușii au încorporat în imperiul lor diverse populații (slavi, turco tătari, fino ugrici) cărora, fie prin forță, fie pe cale pașnică, le-au modificat identitatea. Asimilarea a constituit un instrument prin care Moscova și Sankt Petersburgul au vizat să asigure organizarea și administrarea imperiului pe baza unor elemente definitorii pentru națiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
celui religios ortodox. A presupus, adesea, un proces complex, mai ales în raport cu popoarele non slave. Rușii, în special pe vremea sovieticilor, au excelat în crearea de identități artificiale cu precădere pe seama populațiilor turcofone 78. I-au divizat în permanență pe turco tătari, cu un potențial demografic amenințător, inventând minorități pe care să le poată manipula și controla mai ușor. Din păcate, noi înșine am fost supuși acestui experiment în perioada interbelică, atunci când sovieticii au confecționat în stânga Nistrului o așa zisă națiune
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de-al patrulea fluviu. A fost ultimul și cel mai mic, dar care a colectat râuri tumultoase curgând în cataracte. În apele sale, s-au împletit varietăți de haplogrupuri: R1b, pentru migratorii de origine germanică; R1a, pentru slavi; Q, pentru turco mongoli; N, pentru fino ugrici. S-a năpustit pe meleagurile noastre ca un puhoi care a captat, pe un fond genetic de tip indo european, slavo germanic, dar și iranian, componente central asiatice și caucaziene (goții, hunii, gepizii, avarii, slavii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
modelarea structurii populației își are începutul odată cu romanii care au adus coloniști din întreg imperiul, în special din Orientul Mijlociu și Iberia. A continuat cu ungurii care au populat Transilvania cu sași și secui; cu otomanii, care i-au susținut pe turco tătari să se stabilească în Dobrogea și Bugeac, sau în epoca fanariotă, când a fost promovat factorul grec; cu austriecii și rușii care au favorizat în principal elementul slav (preponderant rutean, în Bucovina, respectiv ucrainean și bulgar în Basarabia), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în urma războaielor, reducându-le ponderea genetică. Aceste triburi, stabilite prin ținuturile noastre pe care le-au stăpânit vremelnic, și-au consumat, inevitabil, substanța în confruntări înverșunate. Printr-un astfel de unghi, poate fi privit și impactul genetic nesemnificativ germanic și turco mongol. Vitejia era afirmată pe câmpul de luptă în fața dușmanilor și reprezenta o constantă a vieții acestor triburi. Îi privea, predominant, doar pe bărbați, nu și pe femeile lor care aveau grijă de aspectele de ordin casnic. Virtutea îl însoțea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
NO) a generat în timp o secvență distinctă (Hg P), din care au rezultat două genotipuri ce și-au pus amprenta decisiv asupra istoriei umanității. Primul (Hg Q) s-a deplasat spre nordul Asiei, unde a participat la sinteza popoarelor turco mongole, iar un trib restrâns s-a aventurat peste strâmtoarea Bering, unde s-a amestecat cu grupul anterior (Hg C) și a format populația amerindiană 101. Cel de-al doilea (Hg R) are legat de numele său destinul apariției populațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o parte dintre invadatori. Astfel, asimilarea unora dintre triburile belicoase s-a datorat și necesității lor de a se adapta la un mod de viață superior pe care l-am dezvoltat de-a lungul veacurilor. Este cazul aparte al hoardelor turco mongole care, obligate, de regulă, de schimbările climatice abrupte, migrau în diverse direcții pe supercontinentul eurasiatic. Vreme îndelungată, aceste triburi au învățat să supraviețuiască în cadrul natural ostil caracteristic Asiei Centrale. Rezistența lor s-a datorat dezvoltării, în pofida condițiilor vitrege, a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate de secetă, unde se adăposteau pășuni bogate de altitudine, propice transhumanței 108. Așadar, forțați de fragilitatea și capriciile mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile mai îmbelșugate ale masei continentale. Hoardele au căutat, găsit și ocupat locuri similare celor de baștină care să asigure continuarea propriului sistem bazat pe păstorit. Nu întâmplător, unele triburi s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a fost decât o consecință firească a necesității unei comunități de a se adapta la un sistem social cultural și economic mult mai evoluat al altui grup uman. În acest fel, și-au pierdut urma puternice triburi războinice de obârșie turco tătară. Ironia este că se revendicau, cu mai mult sau mai puțin temei, ca demni urmași ai lui Genghis Han, care năzuia să transforme întreaga lume într-o stepă. Au dispărut, însă, în amestecul cu masa autohtonă pașnică, dar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]