564 matches
-
real ca distanță a imaginii. Reducția revelatoare / 177. Locul posibil - zarea dintre lucruri / 191. Apariția din miezul dispariției / 197 • Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a fi ca. Transferul în prefăcut / 202. O ontologie a posibilului / 208 • Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime". Treptele decreației / 215. Imaginea de sub imagine / 222. O artă a imprezentării / 234 • Poetica lui Ioan Alexandru sau drumul spre ființă. Dus- întors. Adorare și contemplare / 240. Imnele bucuriei, de la asceză la kerygmă / 252. Ce e făcut
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dorește, recade în șuvoiul înființării, renaște în posibilul creației. Pe țărmul lumii care începe să plece, se pune la dispoziția unei iubiri nețărmurite, a unui nou început, disponibil oricărui sens în lumina căruia și-ar afla ființa, albia formei. Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime" Etapele unei fenomenologii a luării măsurii, pe măsura esenței omului în care se arată distanța până la care retragerea divinului este posibilă, sunt semnele revelatoare ale posibilului însuși al ființării. Poezia lui Daniel Turcea rostește anevoiosul drum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
albia formei. Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime" Etapele unei fenomenologii a luării măsurii, pe măsura esenței omului în care se arată distanța până la care retragerea divinului este posibilă, sunt semnele revelatoare ale posibilului însuși al ființării. Poezia lui Daniel Turcea rostește anevoiosul drum al străbaterii distanței, pe urmele retragerii inaparentului în imaginea care îi descoperă chipul în chiar lucrurile în care el se acoperă, un drum al vederii dinlăuntru a ceea ce se manifestă mai presus de orice vedere, cerul ascuns
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
realului: Lipsește termenul mediu/ care nu e nici/ afirmație/ nici negație/ și fără de care/ omul/ e o pasăre mută// Inventează-l" (Ca soarele, ciclul De la capăt, în Cezar Baltag, Poeme, Editura Eminescu, București, 1981, p. 231). 1 Vina, în Daniel Turcea, Epifania (1978), Editura Cartea Românească, București, 1982, pp. 133, 134. În continuare vom nota cu E poemele ce fac parte din volumul Epifania și cu PD pe cele cuprinse în ciclul postum intitulat Poeme de dragoste. Paginile trimit la ediția
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca să vedem acel întuneric supranatural ascuns de toată lumina aflătoare în cele existente" (op. cit., p. 150). "Negația - comentează J.-L. Marion -, departe de a deschide către vid, degajează și sublimează o siluetă, așa cum sculptorul [sau pictorul, în cazul poemului lui Turcea, n. n.] eliberează din materia brută și vizibilă ceea ce face invizibil nevăzutul care trebuie văzut - forma însăși. Mai mult: odată eliberată statuia, vizibilitatea brută a materiei rămâne invizibilă, ba chiar, ca să zicem așa, trebuie să devină invizibilă, pentru ca în ea să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sale din Italia, el intenționează să pună capăt ereziei religioase care sfîșîie Imperiul și să ia conducerea cruciadei care va elibera Europa de turci și îl va face să apară drept șeful de necontestat al poporului creștin din Occident. Pericolul turcesc face într-adevăr din Habsburgi santinele avansate ale creștinătății. Sultanul Soliman Magnificul, conti nuînd înaintarea turcilor din secolul precedent, trece Dunărea în 152655 și își instalează tabăra pe pămînturile Habsburgilor. Pentru a avea mîinile libere, împăratul se grăbește să rezolve
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să se retragă spre poalele munților. Aici, înconjurați complet, ar fi putut fi nimiciți, dacă n-ar fi cumpărat pe cumani cu daruri și promisiuni, despărțindu-i de aliații lor, după ce evocară printr-o solie și fraternitatea turco-mongolă „Noi suntem turci, ca voi, iar voi vă aliați cu popoare străine împotriva fraților voștri! Să încheiem pace! Vă vom da aur și veșminte scumpe cât doriți”. Primind multe daruri pentru el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac părăsește câmpul de batălie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ceea ce fac este să le rostesc numele. E de ajuns. Mă uit la o fotografie îngălbenită. Pitești - o grupă de grădiniță din anii ’50. Lângă mine, fața unui înger. Avea să devină un poet extraordinar, dar asta nu pentru că Daniel Turcea a fost „listat” printre onirici, ci grație harului său tulburator. O cultură nu poate fi suma unor nesfârșite delimitări fanatice, așa cum o civilizație nu este niciodată suma tuturor excluderilor și excomunicărilor imbecile. Privesc la titlul acestui editorial și trebuie să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ales din Turcia, visul lor la un stat propriu, independent părând mai aproape de realitate ca niciodată. Lucrurile s-au complicat și pentru ca americanii îi sprijină în Irak pe cei care au fost cei mai mari dușmani ai lui Saddam. Or turcii deși membri ai NATO și aliați fideli ai americanilor nici nu vor să audă de un stat kurd independent. Chestiunea este foarte dificilă întrucât Turcia nu este Serbia, adică un fost stat socialist cu doar nouă milioane de locuitori. Turcia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
kurzii visând la un stat al lor care, însă, ar rupe și teritorii din Turcia. Mai este și Irakul. Kurzii din nord au participat cu entuziasm la răsturnarea lui Saddam, iar acum participă la guvernare; însuși președintele Irakului este kurd. Turcii însă, așa cum am spus, nu-i iubesc deloc pe kurzi, iar zilele trecute guvernul turc a dat undă verde unei ofensive armate împotriva kurzilor în nordul Irakului. Asta ar însemna, un factor destabilizator în plus în Irak. De aceea, americanii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dau toate cele opt examene în aprilie. Sigur, nu-s sănătos! Dar nu dezarmez în fața nici unei cărți. Păcat că nu am memorie deosebită. Sau poate că e mai bine așa. Lucrarea de licență va fi cu Mazilescu (Virgil n. red.), Turcea (Daniel n. red.) și Vasile Vlad. Am fost la Iași și din acest motiv. Sînt trist, în general! N-o să-mi treacă. Recitesc noua mea carte (nu cea de la C.R. editura "Cartea Românească" n. red.), "Pătrat negru pe fond negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
omului". Apreciez consecvența-i de a te comenta. Să-l țină! Nu știu cînd vin la Iași, mai ales că e atît de frig! Mi-a scris N. Crețu. A trebuit să-i aleg și pe Vasile Vlad și Daniel Turcea. Nu e rău. I-am trimis o nouă cerere. Vreau să dau în aprilie toate cele 8 examene. De m-ar ajuta și memoria! Dar nu-mi mai fac probleme școlărești. Îmi doresc insistent un singur lucru: să plec de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
anii de conflict, ajungem doar la câteva decenii din jumătatea de mileniu de relații româno-otomane. Românii au câștigat unele bătălii, turcii au câștigat altele. Însă a câștiga o bătălie nu Înseamnă a câștiga războiul. Războaiele le-au câștigat până la urmă turcii! Rezultatul lor este incontestabil: intrarea, pentru multă vreme, a țărilor române În orbita otomană. Trei dintre bătălii sunt cu deosebire celebrate ca mari victorii românești: Rovine (1394), Vaslui (1475) și Călugăreni (1595). Informațiile despre Rovine sunt fragmentare. S-ar putea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ruși, austrieci și turci, purtate În cea mai mare parte pe teritoriul țărilor române, a făcut să se succeadă ocupațiile celor trei armate aflate În conflict. Pentru ultimele două secole, lucrurile se prezintă astfel: ocupație rusească Între 1806 și 1812, turcească În 1821, rusească Între 1828 și 1834, turcească și rusească Între 1848 și 1851, rusească În 1853- 1854, austriacă Între 1854 și 1857... Nu e puțin pentru o jumătate de veac; În aceste condiții s-a făcut totuși România și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au fost și destui greci, italieni și spanioli, însă aceștia, între timp, s-au integrat, făcând parte din același context creștin-european, fondul de care vorbeam mai sus. Problema reală sunt cele două milioane de islamici din Turcia, care nu sunt numai turci, sunt și kurzi printre ei, însă germanii nu realizează această diferență. Ei încă se miră că „turcii” se ceartă între ei. Astea sunt doar câteva detalii care arată că germanii n-au sensibilitate pentru minorități. Ei au fost, mai sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
puține mese la restaurantul unic Dobrogeanu. Îi frecventam mai ales pe Ciulei, Nina Cassian, Dan Laurențiu, Maria-Luiza Cristescu, Ali Ștefănescu, iar uneori soseau „oniricii” în localitate și petreceam cu toții în lungi libații prin restaurantele de pe malul Mării Negre, cu Țepeneag, Daniel Turcea, Mazilescu și Virgil Tănase. Nu m-am simțit singur și nici „ocolit” și, vrând-nevrând, făceam experiența celui „dizgrațiat social” care-și numără, pe degete, prietenii ce i-au rămas. Și... spre bucuria mea, nu erau puțini și de excelentă calitate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
viața lui", și rostește parcă sentințe filosofice. Joi 23 Vineri 24 Sâmbătă 25 Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tg. Siret. 8 Noemvrie împarte Ștefan Steaguri armatei la Milcov 18 Noemv.-20 Noem. Cursul apei Miercuri 24 Noem. Ștefan luă Cetatea Dâmboviței și domnițele și averile și a stat cu oastea în benchet trei zile la 28 Neoembvrie vin Turci dela Giurgiu (13000), dar sunt zdrobiți. La 31 Dechemvrie 170000 turci intră în Moldova și așează tabără la Bârlad dar în primăvară Ștefan restabilește pe Laiotă; Radu fuge în Ardeal, unde moare (în ținutul Făgărașului). La 1474 Ștefan bate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul la Munteni, Domnul își așază tabăra la Vaslui. 1474 nov. solie dela Turci p. cetăți. în toamna lui 1475 soli la toți craii și domnii creștini, p. ajutor. Leac bun pentru răni, rosături rele, veninuri etc. Piatra șerpilor o piatră albă expusă la soare unde șerpoaicele și șerpii se soresc încolăciți ori își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turcii, pentru cucerirea Chiliei, având în vedere faptul că Ștefan vroia să cucerească singur cetatea. Constantin C. Giurescu a fost de părere că interese superioare de stat l-au împins pe Ștefan cel Mare să atace Chilia, înainte ca flota turcească să se afle lângă cetate. P. P. Panaitescu este autorul uneia dintre cele mai surprinzătoare ipoteze: cetatea Chiliei era stăpânită de transilvăneni și de Țepeș, existând un condominium munteano-transilvan. Mai mult, P. P. Panaitescu a considerat că Chilia a format
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înfrânți creștinii de păgâni „și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore Ureche, inspirându-se din vechile letopisețe, scria și el că a fost război „Și multă vreme trăindu războiul, ne ales de îmbe părțile osteniți și turcii tot adăugându-să cu oaste proaspătă și moldovenii obosiți și neviindu-le ajutoriu de nici o parte, au picat, nu fiește cum, ci până la moarte se apăra, nici biruiți dintru arme, ci stropșiți de mulțimea turcească, au rămas dobânda la turci. Și atâta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de eforturile făcute în timpul luptelor în Moldova și în campania de represiune, din timpul iernii, efectuată în sudul regatului ungar. Trupele erau istovite și aveau nevoie de răgaz pentru refacere. Cu toate acestea, Ștefan se temea de un nou atac. Turcii însă, conștienți, acum, de greutățile pe care le ridica un război în Moldova, renunță pentru moment la continuarea luptelor cu Ștefan cel Mare. De aceea, în septembrie, o parte din oștile otomane pornesc la cucerirea unor noi teritorii pe coasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în înțelegerile dintre munteni și Ungaria apare o clauză a cărei importanță este decisivă în raporturile dintre cele două țări. Se specifica, anume, că domnul muntean va fi prieten prietenilor regelui și dușman dușmanilor săi. În cazul, însă, în care turcii, venind cu forțe superioare, îl vor sili pe voievod să pornească împotriva regatului ungar, regele nu-l va socoti ca dușman. Și încă un lucru deosebit de important: domnii munteni se angajau să-i oprească pe turci, numai în cazul în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în țară, iar regele trebuia să-l ajute să-și recapete tronul. În cazul în care regele Ungariei și al Boemiei și regele Poloniei vor merge împotriva turcilor, atunci Ioan Albert și frații săi „au să treacă împotriva țărilor împăratului turcesc tot pe Dunăre și anume la vadul ce se cheamă Oblucița”, sau pe unde se vor înțelege cei doi crai cu Ștefan. Faptul că în tratat se menționează că Ștefan trebuia să fie consultat în legătură cu deplasarea armatei polone, constituie și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1459 să fie transformată în pașalâc, după cucerirea cetății Semendria care se afla la răsărit de Belgrad, pe Dunăre. Țaratul bulgar de la Târnovo cade sub stăpânirea turcească în 1393, iar țaratul de la Vidin în 1396. În felul acesta, stăpânirea turcească ajunge pe linia Dunării în hotar cu Țările Române. Știm acum, datorită monumentalei lucrări despre Mircea cel Mare, scutul Europei, apărută în 2009, că sultanul s-a gândit să-i dea calului său ovăz în pristolul de la Roma, cum scria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]