971 matches
-
mătușă-ta aia cu aere de pension și de curva de vară-ta care s-a măritat de trei ori în zece ani pe unde i s-a năzărit, iar eu nu pot să mă însor unde vreau eu! Incredibil! - Ușurel ! Nu-ți permit să vorbești în felul acesta despre ele! Treaba asta ne privește strict pe noi doi! Nu-ți ajunge că m-ai jignit pe mine? l-am întrerupt eu, cu glas tare și ascuțit. - Ca să nu mai jignesc
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
și un râset cristalin.Ne-am plăcut în prima clipă, erai tare drăguțică,verișoară adorată, ai fost și ești minunată!... X. TABLOUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014. Tabloul Tolănit într-un hamac, zâmbea ușurel crispat, verdele ochilor lui îmi părea atunci căprui. Cu mustața răsucită, barbișonul grizonat și cu tâmplele albite, îi privea nudul pictat. El, artistul, o văzuse într-o duminică-n parc, și ideea îi surâse invitând-o la conac. Frumușica, încântată
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Cu mustața răsucită, barbișonul grizonat și cu tâmplele albite, îi privea nudul pictat. El, artistul, o văzuse într-o duminică-n parc, și ideea îi surâse invitând-o la conac. Frumușica, încântată, ... Citește mai mult TabloulTolănit într-un hamac,zâmbea ușurel crispat,verdele ochilor luiîmi părea atunci căprui.Cu mustața răsucită,barbișonul grizonatși cu tâmplele albite,îi privea nudul pictat.El, artistul, o văzuseîntr-o duminică-n parc,și ideea îi surâseinvitând-o la conac.Frumușica, încântată,... XI. INOCENTA, de Cârdei Mariana , publicat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
scriitoarei Titina Nica Țene. Ce să aibă în comun, în devenirea ei, prietena mea, clujeancă prin... adopție, la origine vâlceancă get-beget, personaj principal al volumului amintit mai sus, „copilul de corcodușe” și „de nevoie” (cum zic ai locului, din satul Ușurei, comuna Șușani), cu filosoful „chinuit de paradoxul sfâșierii între un Dumnezeu neînțeles, căruia i se supune, și disperarea individului părăsit într-o lume în care trebuie să existe, dar care i se refuză”? „Disperarea la Kierkegared - spun specialiștii - nu este
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
acoperea coșărcuța, să nu cadă scame în el. Andrici lua câte o tufă de zmeură, o scutura deasupra palmei întinse, alegea zmeura frumoasă de celelalte mai amărâte și de gunoaie, apoi dădea prosopul cu grijă la o parte, punea zmeura ușurel în coș, acoperea din nou cu prosopul. Da, poate era o altă modă de cules zmeură. Dar, dacă adoptam metoda lui de cules, n-am fi strâns nici un kilogram! Mihai, fratele meu, l-a avut pe Andrici învățător vreo două
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
un mod foarte puțin curtenitor? Daca noi combatem pe roșii ca partid guvernant știm de ce-o facem. Înainte de toate le lipsește orice seriozitate morală pentru a putea duce pe umere responsabilitatea unor momente periculoase din viața statului. Sânt frivoli, ușurei de minte și nu se sfiesc de-a sacrifica orice interes național fie popularității, fie celui mai îngust interes de partid, fie chiar unui interes individual. Scabroasa afacere e o dovadă nu numai de corupție, ci de frivolitate în momentele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
i-am spus tipului de trăsnaia asta de bar în cavou și i s-au deschis poftele turistice... Asta-i. Bun. Eu acuma o să fac prezentările... Domnul Tomy Smith... Octav: I am glad to meet you and Wellcome... Nae: Mai ușurel că-mi pierd pîinea... Nu știi engleza... Nici tu, Mona... Octav: Păi... Nae: Mă, eu sînt translatorul aici, înțelegi! Octav: Gata, Nae, se poate! Ei, atunci spune-i lui Tomy..., ce nație e? Nae: Îmi pare rău, dar e scoțian
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn de respectat decât crezuri cum ar fi: „Omul cât trăiește Învață”, „Învățătura bună e pe cap cunună”, „A-nvăța de mititel este mult mai ușurel”, „Ce Înveți la tinerețe aia ai la bătrânețe”, „Frumusețea veștejește, iar Înțelepciunea crește”, „Multe greșești, multe Înveți” etc. Pedagogia „savantă” ne determină să brodăm În imaginar, să alunecăm liber cu mintea, iar cea intuitivă ne obligă să fim mai atenți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Ducând În dinți țigara lungăreață... Ei toată ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele Și viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă. Ș-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat pân’ și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele 1. Ne sunt servite cu iritare vădită, ba chiar cu dispreț, toate stereotipurile care Îi proiectează pe dandy În ridicol, făcându-i niște simpli filfizoni
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
părul frizat, țigara În colțul gurii, afectarea pronunției, trăitul à la légère, fără muncă, irosit prin lăcașe rău famate sau În flanări inutile sunt nu doar nepotrivite României, ci, mult mai grav, Îi uzurpă snaga (istorie, obiceiuri, limbă). Aceste „fade, ușurele” mărfuri de import (parizian, se Înțelege) sunt vituperate cu și mai mare virulență de Eminescu În multe dintre articolele apărute În același an, când, cel puțin din punctul de vedere al lui Maiorescu, problema „formelor fără fond” fusese lămurită. Este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pentru năpastă”. Drama este concepută sub imperiul unor rigori clasicizante, convocând puține personaje și respectând cu strictețe unitățile de timp și de loc, într-o compoziție strânsă, tensionată, dar neconsubstanțială înzestrării dramaturgului. Alte scrieri pentru teatru ale lui C. sunt ușurele, nepretențioase. Farsa într-un act O soacră (sau Soacră-mea, Fifina, jucată în 1883) nu e decât o incoloră comedioară de salon. Pentru opera bufă Hatmanul Baltag (1884), cu muzică de Eduard Caudella, C. a scris textul în proză, iar
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Iosif, V. Enescu, semnează o monografie a județului Romanați. Ca profesor de administrație și legislație militară, a întocmit, singur sau în colaborare, manuale didactice. O piesă, Colivia cu sticleți, i-a fost jucată la teatrul din Sibiu (1946); alte comedii, ușurele, au rămas în manuscris. În volumul Poezii (1926), editat împreună cu frații lui, Eugen și Savin, poemele lui C. sunt grupate sub titlul Litanii pentru cei uitați. E aici un lirism estompat, în care, fără stridențe, dar și fără culoare, sunt
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Încruntat și tăcut, ca un adevărat judecător al năvălitorilor. Așa ! a spus el, În timp ce copiii ceilalți Îl trăgeau pe Mitruț În sus. Mitruț râdea și bătea din palme. L-au urcat până la jumătatea stejarului, și l-au lăsat În leagănul ușurel al vântului. Deodată, cum râdea el așa și se legăna, s-a uitat departe. A Îngălbenit ! Glasul i-a pierit În gât ! Abia a izbutit să strige: Tătarii !... Vin tătarii !... Vin tătarii... Și se uita cu groază cum vin tătarii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
adesea îmblat-am zile-ntregi Urmând cărarea ceea ce și-au făcut pâraie Și am bătut cu ele prin codrii vechi și vecinici, Cărarea-abia îmblată. Adesea cu Siretul, cu Bistrița adesea Eu m-am tot dus la vale pe-o luntre ușurică Alăturea cu mine având o plasă, arcul... Găsii acolo oameni vorbind aceeași limbă Ca și ai noștri. - Aflat-am și munți cu piscuri nalte. Așa fel, de pe unul căruia-i zic Ceahlăul În zile după ploaie cuprinzi cu ochii lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nu stăpâne. Nu-s așa de inimos precum s-ar crede Și, spun drept, mă tem de moarte. LAIS Oare tu vorbești acum? CHALKIDIAS Ce-am făcut, ce v-am zis vouă nu-mi mai place nicidecum. Au fost fapte ușurele de copil lăudăros Ce-n a lui deșertăciune se mândrește cu prisos. M-am convins că umilința de acum mi se cuvine Și căință de purtarea mea cea fără de rușine. BOMILKAR Dacă ții atât la viață, așa scumpă o socoți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar trebui să se abțină. Pe câtă vreme nu se atinge averea și onoarea oamenilor ei trăiesc mulțumiți și nu ai a te lupta decât cu ambiția câtorva, care se poate înfrîna în diferite chipuri. Disprețuit e acela care trece drept schimbăcios, ușurel, muieratic, pusilanim, nehotărât; de acestea principele trebuie să se ferească ca de-o stîncă-n mare și cată să se silească a arăta în acțiunile sale oarecare mărime, curaj, seriozitate și tărie. În toate tractările lui cu supușii cată să excite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dat naștere tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se deplasează prin văzduh purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de iminenta lor transformare. Nu se știe în ce... Nu se știe cum... Cert este însă că împăratul pare să fi pornit deja pe un drum la sfârșitul căruia Lumile Agricole nu vor mai fi ce au fost. Crey bătu ușurel cu degetele în masă. ― Vestea asta, de care nu mă îndoiesc nici o clipă, nu face decât să ne arate că dacă discuțiile din Consiliul de Coroană nu au putut rămâne secrete, nici ceea ce vorbim noi nu va fi o taină
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
parte, dincolo de interesele prozaice menționate mai înainte, chiar dacă numai implicite, există încă o relativă infantilitate a gândirii sociale din România. Aceasta se manifestă în oroarea de dezbaterile serioase cu privire la problemele sociale, în preluarea fără discernământ a unor scheme explicative foarte ușurele și tocmai de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai socialului - mă refer la jurnaliști în primul rând. O cauză a acestei stări de lucruri poate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Gloria României” ș.a. A mai semnat cu inițialele H.C., C.A.G. sau C. Giulescu Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
expozițiilor, concertelor, diferitelor manifestări stradale - de la spectacolul florilor de toamnă pînă la sărbătorirea în stil irlandez a Sfîntului Patrick - dansurilor populare, concursurilor sportive, carnavalurilor, sărbătorii dedicate zilei de naștere a Canberrei. Publicul a fost educat să răspundă mai receptiv manifestărilor "ușurele" sau, dacă vreți, populare. Pe întreaga perioadă a festivalului, 4-20 martie, afluența spectatorilor s-a canalizat spre aceste zone. La secțiunea teatru, o pată de culoare a fost nu doar spectacolul kabuki al trupei japoneze, ci și spectacolul românilor, care
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
din D. Anghel („Se duc și tufănelele precum / S-au dus și cei din urmă trandafiri”), incluzând și consonanțe cu lirica Elenei Farago, punctată ici-colo de articulări reflexive, poezia scrisă de U. se păstrează în marginile unei palide cumințenii: „Coboară ușurel/ Din lună mii de stropi/ Și cad punând scântei/ Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
tu râzi, el râde, București, 1903; Franțuzomania, București, 1904; Scrisori din Italia, București, [1904]; Fabule, București, 1907; Romeo și Julieta la Mizil. Săracu’ Dumitrescu, București, 1907; Schițe vesele, București, [1908]; Matache Pisălog, București, 1914; D-atunci și d-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele, București, 1921; Poezii, București, 1924; Domnișoara Miau, București, 1926; De inimă albastră. Dom Paladu, București, 1928; Madam Strakinidy, București, [1928]; Versuri, îngr. și pref. Mihu Dragomir, București, 1956. Traduceri: August Strindberg, Tată, București, 1895. Repere bibliografice
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
aici, Treimea, ce se vede când te uiți bine la lumea nescrisă și la cea scrisă”; „Nu cred că viața mea e atât de interesantă încât să merite o cronică zilnică și nici nu intenționez cumva să transform aceste foi ușurele în tribună de pe care posteritatea să asculte lecțiile mele postume. Caietele de față sunt cutii de sticlă, în care bag fluturi cu speranța că, odată, uitându-mă la ele, voi avea surpriza agreabilă de a vedea că fluturii sunt tot
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]