1,233 matches
-
ruginit, al unui suport pentru ferăstraie, unelte de grădinărit, lighene, crătiți, străchini și ibrice, la un metru și optzeci de centimetri, mai sus de sol. Insuficient de înalt, însă, pentru a fi la adăpost de Momocilă. Dintr-un salt, felina ucigașă doboară pasărea cea mare, colorată și neajutorată, de pe cornișa ei, aproape frângându-i vertebrele gâtului flexibil, cu o lovitură piezișă de labă! Bossul intervine tardiv, în mai puțin de cinci-șase secunde prețioase și smulge ghemul pulsatil de pene și de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe regina deluxe, dar care s-ar omorî unul pe altul pentru mai mult loc în dulap. Cam atât mi-a spus regina Brandy. Cu Brandy ar trebui să vorbesc, dar îi sun pe ai mei. Mi-am încuiat logodnicul ucigaș în dulapul cu haine, și când mă duc să-l pun înăuntru văd și altele dintre frumoasele mele haine, toate lăbărțate cu trei mărimi. În hainele alea am băgat toți banii, până la ultimul, pe care i-am câștigat vreodată. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
îcum stabilește el oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat îfoarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere îce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice îcare-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală îimpotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și tulburări psihice îdiagnosticate la douăzeci de secole distanță, fără nicio mărturie despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să difuzeze informațiile privind atacul asupra planetei Venus. Și acum organizația încerca s-o distrugă. Știri! Radioul hotelului. Se târî până la el. "Ce obositor! Să mă sinucid... n-am nici o speranță..." Ajunse până la radio și, în sfârșit îl deschise. ― Torpilă... ucigași... de necrezut... criminali... În ciuda somnolenței, cuvintele îl făcură să tresară pe Gosseyn. Și, simțindu-se că îngheață, înțelese: războiul programatic, ca și celălalt, era în plină desfășurare. Peste tot, pe întreaga scală, voci proferau amenințări și acuzații. ― Mașina! Mârșava Mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
destul de bine. Atât pe Pământ cât și pe Venus, am putut vedea la lucru un imperiu interstelar dezlănțuit în tentativa sa de a cuceri un sistem planetar, în ciuda dezaprobării unei Ligi pur aristoteliene. Totul pare o copilărie, dar cu caracter ucigaș, exemplu limită a gradului de nevrozare pe care-l poate atingeo civilizație, atunci când nu reușește să descopere o metodă de integrare a elementului uman al spiritului cu latura sa animală. Toate miile de ani consacrate unei dezvoltări științifice la nivel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
m-am Încrezut În ei. Dar mi-au tras țeapă. M-au futut. Ridică paharul. Închină În cinstea celor câtorva prezenți norocoși, pe care jură să-i țină minte. Înghiți cu eroism o altă bucățică. Maioneză În stare pură. Colesterol ucigaș. Sacrificat. Aruncat ca un șoșon uzat. Dar nu le voi da satisfacția de a mă vedea făcut knok-out, mai degrabă mă omor. Urc În vârful blocului și mă arunc În gol. Îmi fac o ieșire din scenă grandioasă. Demnă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
legat cu o ață prăpădită de zgârciul tăiat tremurat, când mai gros, când mai subțire, dintr-o cameră de tractor. Pentru ghetele schilodite ale tatălui avea să mănânce bătaie tocmai la iarnă, când nu mai putea fi ascunsă lipsa limbilor. Ucigașă și fioroasă era arma celuilalt. Zgârciul galben era tăiat dintr-o mănușă de crep furată de la un electrician; patul era centrat ca lumea și ața care-l ținea - zdravănă. Tare se mai bucurase când văzuse pe nevolnicul de văru-său cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
durduit de copite În goană; zborul guguștiucilor suna mai ascuțit decât șuierul gloanțelor. Dar cele care le luau răsuflarea erau zborurile tăcute ale bufnițelor și cucuvelelor. Ochii lor uriași, galbeni și orbi la lumina zilei, clipeau cu răutate, apoi păsările ucigașe Își descleștau ghearele păroase de pe ramuri, Întindeau aripi lungi, vărgate și pluteau, la numai câțiva pași de fundul Văii, În aerul care mirosea dulceag și Împuțit a gunoaie și a stârv. Talpa unui copil răscoli ouăle dintr-un cuib de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și prețul buteliilor umplute pe sub mână, căci fuseseră cheltuieli mari. Plătise din greu și surghiunirea unui amărât de ziarist de la o foaie județeană. Tinerelul habar n-avea despre cine era vorba și scrisese la rubrica de fapte diverse despre camionagiul ucigaș. Nu peste multă vreme, conducerea ziarului l-a concediat și, drept pedeapsă, l-a trimis pe un post de profesor Într-un sat, ca să nu mai aibă prilejul să scrie tâmpenii despre oameni ai muncii nevinovați. Mândria cea mare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se luminase afară, Însoțit de doi țigani, Daie Gulu nemuritorul și nepotul său Gululu. Purtau pe capete plase și În mâini aveau mănuși de sudori. În tot timpul cât Directorul fusese plecat, Foiște și Ectoraș se ținuseră departe de remorca ucigașă ce zăcea Într-o rână. Albinele se potoliseră cumva, nu mai zburau bezmetic, ieșiseră din stupi și se așezaseră, aproape cuminți și pașnice, pe cutiile de lemn. Le Înconjuraseră ca Într-o broboadă neagră, mișcătoare. Pe măsură, Însă, ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mijloacele pamfletului. Haloul din inconștientul scriitorului coincide perfect cu "vidul sufletesc", secvență-tip prin care este caricată actrița. Neomițând că multe personaje sfârșesc prin a se sinucide, teorie freudiană care a stârnit controverse în lumea psihanalizei: "Astfel, revendicarea unui instinct ucigaș și cultul sinuciderii sunt de aceeași natură. A te omorî înseamnă să accepți excesul pulsiunii criminale care îl caracterizează pe poetul autentic. Freud plasa creația în zona sublimării și explica mecanismele culturale pornind de la renunțarea pulsiunilor ucigașe."135 Să încercăm
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
revendicarea unui instinct ucigaș și cultul sinuciderii sunt de aceeași natură. A te omorî înseamnă să accepți excesul pulsiunii criminale care îl caracterizează pe poetul autentic. Freud plasa creația în zona sublimării și explica mecanismele culturale pornind de la renunțarea pulsiunilor ucigașe."135 Să încercăm să punem de acord câteva puncte de vedere. Pentru Freud, creația din sfera culturii este panaceul prin care autorul, reabilitându-se psihic, uită de depresiile care l-ar duce la sinucidere și, conform însemnărilor din Note zilnice
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fără palton. Iarna, ea rămânea abătută, în aceeași ținută, într-o celulă neîncălzită ș...ț. Poți asasina și prin foame, murdărie și frig. Cine a cunoscut Kolîma, în extremul nord siberian, știe că noaptea polară înghețată este una dintre armele ucigașe cele mai sigure!”14. În infernul de la Ravensbrück, „prizonierele au putut să-și schimbe în mod regulat lenjeria până în 1942. N-au fost până atunci nici ploșnițe, nici păduchi. La Karaganda, eram obligați, an de an, zi și noapte, să
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
57), exclamă la un moment dat. Iar ceea ce urmează ține de atitudinea pe care Cioran o manifestă cu consecvență față de sine însuși: „Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau lacrimile” (idem). Deducem, oricum, că poltroneria este mijlocul laș de a se sustrage confruntărilor, vieții, energiilor în acțiune. Or, fiind ceea ce detestă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sau în spatele unui ghișeu, un slujbaș al STATULUI, mă blochez” (II, 9). Altundeva, notează: „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate! Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau cu lacrimile” (II, 57). Evident, punând totul pe seama eredității, Cioran își detestă cu aceeași furie ucigașă rădăcinile. Citim într-un loc: „Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau cu lacrimile” (II, 57). Evident, punând totul pe seama eredității, Cioran își detestă cu aceeași furie ucigașă rădăcinile. Citim într-un loc: „Mi-ar fi plăcut să am cinismul lui Talleyrand. Din păcate, prea mulți străbuni umili și cinstiți îmi inhibă ambițiile și-mi stingheresc mișcările. Sunt prea slab ca să mă scutur de o atât de grea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o fiară fără miros, moartă. EL: Totul ca o condiție a privirii care atârnă. Aburii gunoiului care interzic privirea dau indicații, care sugerează toate promisiunile care se află în exterior și provoacă matrița străduinței, urmările corecte, care dintr-un posibil ucigaș fac un ucigaș de mase umane. EA: Toate posibilele prinderi ar trebui să poată să fie în închisoare ca povestiri scurte și savante. EL: Catastrofa X din locul X trage după sine mii de morți. Mulți dintre morți nu au
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
îcum stabilește el oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat îfoarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere îce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice îcare-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală îimpotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și tulburări psihice îdiagnosticate la douăzeci de secole distanță, fără nicio mărturie despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
masa populației românești. De la slavi au rămas și unele cuvinte. Moartea lui Gelu Românul După zile și săptămâni de luptă, în Munții Meseșului și în toată Valea Someșului, Gelu era istovit. Avea răni grele; toate îl dureau. Dar cea mai ucigașă durere i-o pricinuia moartea vitejilor din juru-i. Rămăsese aproape singur, iar soldații cuceritorilor veneau tot mai mulți, mai bine înarmați. Privindu-i cum vin, și-a încordat încă o dată puterile. A mai dat un atac, acolo, pe malul Someșului
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
produce un univers textual în care ea este implicită. Aici narațiunea contestă în același timp ritualul romanesc tradițional și cauzalitatea care pare a-i fi asociată: nu putem reconstrui o serie coerentă de comportamente care să fi dus la gestul ucigaș al lui Meursault, în măsura în care formele de perfect compus se juxtapun pe actele sale, în loc să le includă. În aceste condiții, ajungem la concluzia că pentru a nara la persoana întâi, fără a recurge la perfectul simplu, se utilizează adesea "prezentul narațiunii
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
legată oficial, ci mai curând pentru a se simți liberă, pentru a-și oferi posibilitatea de a dispune de propria ființă după bunul plac. Bărbatul își va regreta crima și o va plânge pe cea dispărută din cauza crudului său act ucigaș și vindicativ, ignorându-i trădarea, percepând-o ca pe o soție ideală, amintind de percepția pe care Ianuarie o avea în legătură cu Mai.91 Povestirea economului este, de fapt, o fabulă dacă se pune pe prim plan latura moralizatoare urmărită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să-l condamne la moarte, iar cei care au uneltit compromiterea fetei își găsesc un sfârșit binemeritat (Apiu este aruncat în închisoare unde moare, Claudiu va fi izgonit din țară). Este interesantă decizia mulțimii de a-l aclama pe tatăl ucigaș ca pe 841 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, pp. 251-252. 842 Ibidem, p. 253. 843 Ibidem, p. 256. 844 Ibidem, pp. 256-257. 227 un erou, care nu a făcut decât ceea ce trebuia în viziunea celor din jur. Sunt concepții de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ibidem, p. 123. 853 Ibidem, pp. 124. 229 profundă. 854 Castitatea ilustra un principiu abstractizat, astfel cititorii neavând certitudinea dacă dobândea valențe pozitive sau ironice în opera lui Geoffrey Chaucer.855 Castitatea era asociată, de multe ori, cu sacrificiul. Actul ucigaș al lui Virginius față de propria fiică poate fi înțeles numai în contextul social în care are loc, unde se încerca păstrarea demnității și a sanctității grupului, după cum și sinuciderea Lucreției nu era decât o consecință a unor norme exterioare mult
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
condiția să o salveze, dar va fi ucisă la rândul ei de un soț gelos, care se va pierde cu o barcă în lume, iar o altă soră va trăi în sărăcie toată viața, tot din cauza evenimentelor precipitate de actul ucigaș al Ninettei, suportând consecințele unor acțiuni nesăbuite. Donna demonicata nu uită de importanța păstrării reputației într-o societate atât de conservatoare cum era cea medievală. Elena, „o tânără frumoasă la trup, dar trufașă la suflet”924 , văduvă, în căutarea plăcerilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]