500 matches
-
veniți ca și ei după „afaceri” erau cazați acolo. La parterul hotelului exista o unitate comercială, un bar și o sală de casino. Mai existau tinere fete cu haine extravagante, cu părul aranjat, iar sânii mari le atârnau exact ca ugerul unei vaci înainte de muls, iar la altele ca după muls. Toate acestea te făceau să zâmbești ironic și să le privești cu o fascinație copilărească . După aparențe, viața nu părea deloc ușoară, iar cârnații nu stăteau întinși pe garduri. Contemplând
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
se adaoge și ea rămășițelor trecutului. Am băgat de samă Că minciuna nu plătește vamă. Calul hrănește-l ca pe un frate Apoi încalecă și-l bate. Decât pe jos Mai bine călare pe-o mârțoagă. Vaca de la vecin Are ugerul mai plin. Ce fel de război Între șoarece și cotoi? Dacă ai bani și bucate Toată lumea ți-i frate. Femeia a ieșit pe lume Cu trei zile mai înainte decât diavolul. Cu pușca în haiducul În muiere cu ciubucul. Cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu apă rece și se freacă pe spinare cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu apă rece și se freacă pe spinare cu apă sărată. - Arsura
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cum laptele țâșnea din țâțele vacii, fiind acum la rând Florica. Dumana fiind mulsă, se hrănea la iesle cu fânul pus special, ca să stea pe loc cât vițelul își continua suptul mai dând din când în când cu capul în ugerul vacii pentru ai veni, cât de cât, încă ceva lapte. - Bună seara mamă și săru‟mâna ! Bine te-am găsit, își salută Săndel mama, plin de emoție, și de dragostea revederii, mult iubitei sale mame. - Tu ești măi, Săndele ? Bună
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-mi cânta cu vocea câte-o horă or câte o chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la gâturile vacilor cu ugerul greu de lapte suna alena și melancolic prin atmosfera cea dulce a serei 282. În împrejurări cruciale, omul-poet reacționează cu totul aparte; un amestec de disperare și o dorință extremă de a nu mai fi, absolut impresionante: Îl așezai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-mi cânta cu vocea jumătate câte - o horă orcîte [o] chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la gâturile vacelor cu ugerul greu de lapte suna alene și melancolic prin atmosfera cea dulce a serei. Revoluțiunea ardea în câmpia Transilvaniei, dar mie ce-mi păsa de toate. Pentru realitate eu eram omorât... Nepăsare leneșă, lene de-a cugeta, lene de-a simți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
publică; biserica principală și clădirile mănăstirii învecinate lasă o impresie bună. Intrând în oraș, a trebuit să ne apărăm locul de legiuni de boi și de vaci care reveneau de la pășunat, la apusul soarelui, în deplină libertate; fiecare vacă, cu ugerele pline, se întoarce greoi la grajdul său, fără a face nici cea mai mică greșeală și nu fără a-și anunța sosirea cu zgomot când poarta este închisă. Această particularitate este comună tuturor orașelor Moldovei; nimic nu poate da o
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154/43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13); plajă (10); albastru (8); tsunami (8); puternic (7); spumă (7); mal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de constrângere e absentă, iar cosmosul întreg se descoperă privirii extaziate ca pură transparență, realitate esențializată, ieșită din timp: „Timpul și spațiul albesc departe ca niște resturi ale iernii defuncte”, „O viață nouă coboară din munții limpezi”, „un nor cu ugerul plin tropăia în curte”, „anotimpurile (sunt) amestecate ca niște polenuri / În gurile noastre devenite corole”, „Un geniu al apelor preschimba miresmele în luntri subțiri”, „Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată”, „Undițele au devenit harpe. Flintele flaute” etc. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un nou curent literar și să se pună în fruntea lui." Din revista România mare (din 10 martie l999) aflu că am 100 de chintale și că storc vreo 30 de milioane de lei pe lună de la tot felul de ugere. În realitate cântăresc doar un chintal (și ceva), iar 30 de milioane de lei reușesc să storc (muncind din greu, adeseori și noaptea) pe an. Cât privește ugerele, ele sunt instituții de cultură serioase (reviste și ziare, posturi de radio
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
vreo 30 de milioane de lei pe lună de la tot felul de ugere. În realitate cântăresc doar un chintal (și ceva), iar 30 de milioane de lei reușesc să storc (muncind din greu, adeseori și noaptea) pe an. Cât privește ugerele, ele sunt instituții de cultură serioase (reviste și ziare, posturi de radio și televiziune), cu care colaborez la cererea lor. Noroc că soția mea este o femeie cu umor, care știe cât credit trebuie acordat unei publicații că România mare
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
îngerul vorbește în mine cu voce de broască/ și cu voce de pasăre/ vai, cum voi îndrăzni eu oare să-mi ridic limba/ printre buruieni/ căci, iată ferestrele cârciumii umflându-se ca niște/ săculeți de piele catifelată/ și ca niște ugere de vacă/ și din ce în ce mai aproape roiurile de fluturi/ întunecați/ foșgăind hămesite”. Orfeu din subterană are nu o dată revelația zeului anihilator, obiectivat în reprezentări cumplite ale mineralității și anatomiilor manieriste. El se vede prin însoțirea sacrului cu desfrâul și comedia: „Nu
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
ca instituția politică cea mai importantă a statului să fie burdușită cu prostovani semianalfabeți, cu turnători nesimțiți și vechi securiști - și anume, partea cea mai odioasă, care nu s-a putut acomoda economiei de piață și suge în continuare la ugerul bugetului. Aici se află o primă cauză a improbabilității ca România să fie admisă în rândul țărilor civilizate. Prin vot democratic, o populație disperată și dezorientată, rasă pe creier de Ceaușescu exact cât să-i ofere lui Iliescu șansa unei
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
întunece spiritul critic sau firea caustică. Platon obișnuia să-l numească "mînzul", și chiar dacă nu știm exact din ce motiv, cel mai probabil este pentru că firea lui arțăgoasă te ducea cu gîndul la mînjii care își lovesc mamele atunci cînd ugerul lor nu are destul lapte. Iar mînzul de Aristotel nu se sfia să respingă gîndurile lui Platon atunci cînd nu era de acord de ele. Potrivit lui Jonathan Barnes, autorul unei monografii dedicate lui Aristotel, coincidența istorică a făcut ca porecla
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
poemele sale au, de cele mai multe ori, concentrația lirică a unui haiku și calitatea acestuia de a surprinde instantaneul fulgurant al unei stări trecătoare: "Buzele crinului/ înverzite de iarba/ pe care atât de discret/ o paște"; sau: Un munte/ cum un uger/ nemuls;" sau: "Vântul: o vânătaie/ pe obrazul văzduhului." Este o poezie nominală, prin excelență, în care accentul cade pe revelarea legăturilor intime, imperceptibile, dintre lucruri. Așa cum o sugerează și titlul volumului, fundamentală pentru viziunea poetului este o percepție dihotomică asupra
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
5 in memoriam Mircea Nedelciu Cazarma pare o zonă închisă pe simulacrul de gând o Doftană pe câmp mărșăluind în cuvinte este-o speranță. Poate un fort libertin poate o pâine sau poate o greață Nu pot să-i uit ugerul. Laptele albastru și nasturii șterși oxidați. Glonțul perfid liniștea dinainte de goarnă În America a plecat până și Moromete și toți haiducii din colectiv cu ochii întredeschiși Îngerul a stat de veghe... La Marsilia în port peștele a amuțit copleșit de
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
luați-le cu teamă și nu-ncercați să înțelegeți totul, când praful lor ceresc va fi să-l scutur cu duhul meu întors de oareunde. Răsar din ele Rariți în vitralii și Găinușa licărindu-și puii, cirezi de nori cu ugere-ncărcate le-ntunecă în zile lungi de vară și-n fulgerele lor de-acum se-aude cu-ntârziere gândul meu teribil. Nici timpul n-ar fi dreapta lor măsură cum le apasă-n piatră, foi de aur, nici cei ce
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
de statut a Ungariei. Dar socialiștii maghiari știu că predau viitoarei puteri o țară sănătoasă, solid așezată pe direcția prosperității. Îi vedeți pe pesedei făcând așa ceva? Mai degrabă vor îneca țara într-o baie de sânge, decât să dea drumul ugerului pe care-l morfolesc de cincisprezece ani. Amenințările la adresa celor care îndrăznesc să deschidă gura împotriva mărețelor realizări năstăsiote, atacurile fără milă contra puținelor, marginalelor posturi de radio și televiziune sau ziarelor ce n-au intrat în hora preamăririi regimului
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
îmbrăca șleampăt, străduindu-se să pară frizer, putea fi la fel de bine actor, aventurier, ori chiar - de ce nu, frizer, ceva greco-latino-slav, între Zorba Grecul și Modugno. Părăsim galbenul de kholza și violetul-indigo al văcuțelor cu ciocolata gata să le țâșnească din ugerele somptuoase și preluăm oțelul vinețiu al lacului Leman ușor vălurit de vînt, "înduminecat" - cum ar zice Modest - ca toată țara și cantoanele cu Mont Blanc-ul lor cu tot. Mi-e ciudă. Nu pe ei, pe noi! ...Ciresia, Versoix, Nyon
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
Și-a ieșit o luptă de casă Mai apoi. Și morții sunt vii Și drumuri s-au pierdut și umbre, toatele, în singurătate/ normalitate fă-te-n clipa aceea doar Eu! Mă doare mâna de cuget Ea n-are nici uger, nici întrebare Hoitul e hoit Ca la morți. Viii? Du-i Și morții sunt vii, nu-i așa? Da' când îs vii, câteva stafii, Și n-au rătăcit Pe drumuri pustii, Doar cât s-a putut Prin colivii. Mă doare
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
cealaltă!! Prăvălioara mea de lenjerie intimă de dame, dintr-un mic orășel de provincie (de ce nu Fălticeni?), la care se ajunge prin gangul acela subțire și umed, trebuie să aibă o firmă! Pe un fond albastru, o vacă portocalie cu ugerul umflat enorm într-un sutien cu patru sfîrcuri! Sau o iapă roaibă, ridicată-n două picioare, într-un combinezon spumos, bleu-pal! Eventual amîndouă, față-n față, uitîndu-se în sus la o lună mică, trandafirie, ce-apare dintre nouri albi! Cred
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
De cât de mult mă iubeai Puteai fi o statuie Dumnezeu era împreună cu mine Pe o hârtie bancară. n Poveste cu capre Era o zi foarte frumoasă Mergeam cu caprele la alăptat Ele aveau țâțe frumoase Oh, caprele mele aveau ugere bune de alăptat Mă gândeam la brânza lor Brânza lor de capră frumoasă După trei versuri și-o juma' de vecie S-a mai gătat o poezie Brânza de capră mă-mbată ades Ne-nțeles fii, Bine-nțeles. Spre primăvară
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
declinarea gata să nască în luna a șaptea în arcul de tămâie și iască pe care-l îmbrac într-o continuă veghere urcând piramide de spaime și fiere mâinile mele lehuze retrase-n pierzanii vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
într-un cui puternic... Mă tolăneam într-un șezlong, alături era încă unul, gol... Cădeau mere... le mîncam cu tot cu viermișorii albi, fragili... scriam atent la orice fiță de flutur, la orice tropăit de furnică... În amurg, audiam vacile sosind cu ugerele siliconate de la pășune... mersul trenurilor marfare... țipetele de copii excitați de înserare... De cîteva ori, poate doar de două, m-am... am devenit dealul pe care îl priveam... cu un soi de extaz indescriptibil... ERAM! În Iași, după ce am revenit
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]