2,779 matches
-
Dan Berindei, op.cit., vol. VII, tom I, p.136-137, Gheorghe Platon, Geneza..., p.115-117. footnote>. În privința creșterii demografice din teritoriul cercetat, după dispariția satelor Cârstești, Călugăreni și Plopi, în secolul al XVII-lea, în condiții nelămurite încă, populația satelor Belcești, Ulmi și Poleni a cunoscut mari fluctuații în cursul secolului al XVIII-lea, cauzată îndeosebi de fiscalitatea practicată de regimul fanariot, precum și de abuzurile administrației de stat. Pentru a releva acest aspect este suficient să menționăm că potrivit recensământului populației Moldovei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
potrivit recensământului populației Moldovei, realizat sub regimul ocupației militare rusești, în anii 1772-1773 și 1774, în numai un an, numărul „oamenilor” ( capi de familie, n.ns.) din Belcești s-a diminuat de la 55 la 44, iar a celor din satul Ulmi, de la 23 la 21<footnote Recensământul populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774 în “Moldova în epoca feudalismului”, ed. P.G.Dmitriev, VII,I, Chișinău, 1975, p. 58, 224-225 ( în continuare se va cita Recensământul...). footnote>. Începând cu secolul al XIX
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Recensământul...). footnote>. Începând cu secolul al XIX-lea, prin datele oferite de catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) „...viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu”, 3 din Roman, 3 din Boiștea (ținutul Neamț) „...viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești”, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau<footnote Ibidem, f. 37r-38v. footnote>. Documentul notifică, de asemenea, și prezența
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Hârlău, Hoisești, Iași, Mânjești, Miclăușeni, Onești, Podu Iloaiei, Poleni, Ruginoasa, Sârca, Ștefănești sau Târgu Frumos; despre alții însă nu se știa unde au plecat<footnote Ibidem, f. 40v-41r. footnote>. O evoluție cu totul diferită, sub raport demografic, a avut satul Ulmi, care în 1803 se înscria cu 45 capi de familie<footnote Th.Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în 1813<footnote Arh.St.Iași, Manuscrise, Ms.nr.75,f.59v. footnote> și, respectiv, 1816<footnote Corneliu Istrati, op.cit, p.100
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
100. footnote>, cu 54, din care jumătate erau supuși mănăstirii Frumoasa, cealaltă jumătate revenind mănăstirii Râșca. Faptul că mănăstirea Râșca a stăpânit, în Evul Mediu, satul Poleni, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, împărțea cu mănăstirea Frumoasa birnicii satului Ulmi, ne conduce spre ipoteza că, probabil, cele două sate s-au unit datorită depopulării provocate de epidemia de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de „ ciuma
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
21, 154. footnote>. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, 10, Tr.166, d.18/1820, f.16r-18r. footnote>, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii, însă, populația a
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote Ibidem, d /1838, f.132v-134r. footnote>, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve<footnote Ibidem, Tr.1768, op. 2018,d.976,f.60v-61r. footnote>. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul 1851 menționând 4 căpătăieri, din care 2 proveneau din ținutul Cârligăturii și câte unul din Ruginoasa și Coșula (ținutul Botoșani)<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.77v-78r. footnote>, însă alți
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și Miroslava<footnote Ibidem, f.78v. footnote>. Se pare că diminuarea numărului de lăcuitori, ar fi fost cauzată și de noua epidemie de holeră din vara anului 1848, căreia i-au căzut victime, așa cum notifică documentul menționat, 9 săteni din Ulmi și 6 din Poleni<footnote Ibidem, f.78v,101r. footnote>. Revenind la satul Poleni, constatăm, de la un an la altul, o creștere lentă a populației, de la 22 birnici și 4 căpătăieri în 1832<footnote Ibidem, d.571/1832, f.24v-25r
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de comisia centrală, numărul birnicilor proveniți din căpătăieri a crescut cu încă 7<footnote Ibidem, f.41v-42r. footnote>. Interesantă, de asemenea, este ascensiunea în plan social- economic a unor elemente din lumea satului, așa cum era Dănilă Morariu, fost căpătăier din Ulmi, pe care comisia centrală de revizie l-a trecut în rândul negustorilor din starea a III-a pentru că ținea moara boierească în posesie cu 50 galbeni pe an<footnote Ibidem, f.77v-78r. footnote>. O traiectorie oarecum diferită a avut Dumitru
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș<footnote Recensământul..., ed. P.G.Dmitriev,VII, I, Chișinău, 1975, p. 224-225 . footnote>. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale față de stat, pentru că 13 erau scutelnici ai mănăstirii Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
în starea negustorilor, își plătea darea la Iași<footnote Ibidem, p.225. footnote>. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș<footnote Th.Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
aparțineau șetrarului Filip Bantaș<footnote Th.Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier<footnote Ibidem, f.24v-25r. footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
secolului al XX-lea<footnote Gheorghe Platon, “Problema evreiască”, passim. footnote>. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d.571/1832, f.12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d.571/1832, f.12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.38v-39r, 184v-185r, 189v-190r. footnote>. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.37v-38r. footnote>. Este interesant
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op. 2020, d.4461/1844, passim. footnote>. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei<footnote Ibidem, f.11r-6v, 15r-29r. footnote>. Dacă
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote>, Parfeni Ion din Târgu Frumos<footnote Ibidem, f.268r. footnote> sau Ion Munteanu din Tupilați<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II, 2018/887, f.76v. footnote>. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225. footnote>. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele lor, pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
împletindu-le în baldachine, pe sub care treci înfiorat de plăcută și neobișnuită emoție, de parcă ai trece pe tărâmul poveștilor din "O mie și una de nopți"! Lacul albastru-verzui oglindește siluetele plopilor înalți, ale stejarilor, arțarilor, brazilor și molizilor, ienuperilor, castanilor, ulmilor și platanilor uriași ce-l străjuiesc de pe maluri, întocmai unor sentinele înfipte în pământ pentru veșnicie. Apa lui tremură-n unde la trecerea bărcilor pe sub ghirlandele bătrânelor sălcii plângătoare, zâmbesc înduioșate parcă la șoaptele de dragoste, întotdeauna aceleași, ale vîslasilor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au fostu la sveti Arhangheli și un iaz și mori în Bahlui la satul Ulmi din ținutul Hârlăului”. La 4 august 1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-i mizerie bine-planificată, dar a omeniei față de... toate, Începând cu omenia față de pădure, de codrul nostru... - În ’40-’41 abia Începuseră - acum, se zice, n-a rămas mai nimic decât pe ici, pe colo, câte un stejar, un paltin, doi-trei ulmi. I-a rămas doar numele: Codrul Orheiului... - Cum au făcut cu oamenii, Întâi, cu pădurea după aceea, așa au făcut și cu cărțile, tâlharii! Dar Îmi ziceam, Îmi zic: Asta-i meseria lor, misia lor de comuniști: să distrugă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să dai de știre, pecumcă! Rămân. Să dau, pecumcă. Numai că Paltinul zice acum că nu-l găsește și atunci Carpenul nostru. Îl pune pe Stejar să-l caute. Pe tata. Îl pune și pe Frasin. Și pe Jugastru. Pe Ulm, pe Alun, pe... S-a Întunecat, s-a răcorit. Mama a venit, o dată, cu ciulama și pentru mine; cu plăcințele și pentru mine. Cu pătura cărămizie, o știi tu, din refugiu. O știu, cum să n-o. Miroase Încă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cumpărau de la iarmaroc ori de la negustorii ambulanți ciopliturile, fie și le ciopleau singuri - ca Moș Iacob. Dar numai iarna; În fața vetrei... Și Moș Iacob avea, În sarai, pus la uscat, În rug, lemn de diferite esențe - salcie, plop, jugastru, paltin, ulm - pentru felurite lucruri și lucrări. Nu l-am văzut cioplind albii, Însă Îi știam sculele destinate aceste operații și cunoșteam trunchiul de salcie Început pe când eu Încă nu mă născusem, stând, rezemat de perete, așteptând să-i vină un rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]