8,280 matches
-
viteza curenților de aer: aceștia impactează confortul termic în toate tipurile de spațiile (de locuit, birouri, funcțiuni publice), însă în clădirile de birouri sau clădirile publice acest parametru devine important; se măsoară utilizând enemometru; ● umiditatea relativă, se măsoară în procente (umiditate acceptabilă între 40-60%, ideal fiind de 50%); ● activitatea umană desfășurată: ● metabolismul uman, pentru care se ia în calcul activitatea desfășurată, care impactează confortul termic, acesta depinzând de activitatea desfășurată în spațiul interior; ● nivelul de vestimentație depinde de individ și se
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
materialelor poroase ușoare, cu cât conductivitatea termică a unui material este mai mică, acesta este mai termoizolant. Conductivitatea termică de calcul se stabilește pe baza conductivității termice declarate, avându-se în vedere condițiile reale de exploatare referitoare la temperatura și umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456). În ceea ce privește studierea tipurilor de poluanți din mediul înconjurător, prezent și la interiorul clădirilor, menționăm radonul, un poluant de mediu cancerigen. Acesta este un gaz nobil radioactiv, care ridică riscurile îmbolnăvirii
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
expertiza biologică au rolul de a diagnostica componente ale clădirii din punct de vedere al riscurilor pe care le prezintă în fața degradărilor cu caracter biologic ce poate afecta atât substanța lemnoasă din clădire, cât și componente minerale afectate de umiditate (lemn, piatră, cărămidă etc). Studiul biologic se realizează la fața locului, prin observații, sondaje, prelevare de probe și efectuare de fotografii relevante pentru identificare patologiilor existente. Expertiza biologică se va realiza de biologi atestați de Ministerul Culturii. Cercetările realizate în
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
modului în care restaurarea componentelor istorice va contribui major utilizarea responsabilă de resurse. ... 4.5 Studiu higrotermic Studiul higrotermic are scopul de a urmări cunoașterea caracteristicilor reale ale componentelor constructive și a parametrilor climatici interiori și exteriori, identificând măsurile necesare reducerii umidității în elementele de construcție pentru îmbunătățirea comportării în timp și sporirea rezistenței termice a acestora. Acesta se va realiza de specialiști în evaluarea parametrilor de confort al clădirilor (ingineri, auditori energetici, arhitecți etc). Pentru realizarea studiului se vor efectua încercări
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
vapori și a conductivității termice. Studiul va fundamenta elaborarea proiectului din punct de vedere higrotermic pentru îndeplinirea unor exigențe de performanță și a criteriilor asociate pentru: ● confortul termic, respectiv optimizarea omogenității și constanța parametrilor definitorii pentru ambianță - temperatură, viteza aerului, umiditate; ● consumul de energie în utilizarea clădirilor la care criteriile de performanță: coeficientul global de izolare termică, rezistență termică pe ansamblul anvelopei și pe tipuri individuale de elemente, numărul de schimburi orare de aer; ● durabilitatea clădirii, prin limitarea condensului structural prin
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
privind expertiza tehnică. În cadrul evaluării clădirilor existente cu valoare de patrimoniu si stabilirea soluțiilor de intervenții se va ține seama de caracteristicile materialelor existente inclusiv din punct de vedere higrotermic astfel încât să se limiteze posibilitatea apariției condensului, a umidității sau a unor compuși chimici cu caracter agresiv asupra materialelor existente. Soluțiile propuse vor avea un caracter reversibil astfel încât, în situația în care se identifică o comportare defectuoasă, să se poată reveni cât mai ușor la o situație similară
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
directivele pentru protejarea patrimoniului nu urmăresc minimizarea consumurilor de energie similare unei clădiri noi construite conform cu cerințele de eficiență energetică, ci reducerea acestora prin măsuri de reabilitare inteligente care totodată ar proteja aceste clădiri împotriva efectelor temperaturilor extreme, a umidității sau a altor efecte. De asemenea, pentru toate măsurile de eficiență energetică trebuie realizate teste, măsurători, simulări și modele energetice pentru a se dovedi în primul rând că nu afectează substanța istorică a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală și
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
Energetic valid (valabil 10 ani de la data eliberării). Pentru o mai bună înțelegere a cerințelor, sancțiunilor în legătură cu Certificatul Energetic se recomandă parcurgerea Legii nr 272/2005 privind performanța energetică a clădirilor. ... ... 5. INTERVENȚII ARHITECTURALE ȘI STRUCTURALE 5.1 Reducerea umidității la clădirile istorice Principalul factor care conduce la scăderea nivelului de confort și reduce durabilitatea în timp este umiditatea. Mai ales în contextul climei continental temperate în care se află România în prezent, umiditatea necontrolată poate cauza apariția condensului și
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
cu Certificatul Energetic se recomandă parcurgerea Legii nr 272/2005 privind performanța energetică a clădirilor. ... ... 5. INTERVENȚII ARHITECTURALE ȘI STRUCTURALE 5.1 Reducerea umidității la clădirile istorice Principalul factor care conduce la scăderea nivelului de confort și reduce durabilitatea în timp este umiditatea. Mai ales în contextul climei continental temperate în care se află România în prezent, umiditatea necontrolată poate cauza apariția condensului și degradărilor aferente (apariția mucegaiului, lipsa de încălzire a aerului interior și alte efecte nefavorabile locuirii în condiții de confort
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
INTERVENȚII ARHITECTURALE ȘI STRUCTURALE 5.1 Reducerea umidității la clădirile istorice Principalul factor care conduce la scăderea nivelului de confort și reduce durabilitatea în timp este umiditatea. Mai ales în contextul climei continental temperate în care se află România în prezent, umiditatea necontrolată poate cauza apariția condensului și degradărilor aferente (apariția mucegaiului, lipsa de încălzire a aerului interior și alte efecte nefavorabile locuirii în condiții de confort). Prin urmare, este esențială identificarea cauzelor care conduc la apariția și stagnarea umidității. Modul în
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
în prezent, umiditatea necontrolată poate cauza apariția condensului și degradărilor aferente (apariția mucegaiului, lipsa de încălzire a aerului interior și alte efecte nefavorabile locuirii în condiții de confort). Prin urmare, este esențială identificarea cauzelor care conduc la apariția și stagnarea umidității. Modul în care se manifestă umiditatea depinde de tipurile de degradare și pot fi reversibile, de exemplu umezirea superficială și uscarea sau ireversibile, în care umiditatea pătrunde în material, pe care îl traversează pentru a găsi alt mijloc de evacuare
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
apariția condensului și degradărilor aferente (apariția mucegaiului, lipsa de încălzire a aerului interior și alte efecte nefavorabile locuirii în condiții de confort). Prin urmare, este esențială identificarea cauzelor care conduc la apariția și stagnarea umidității. Modul în care se manifestă umiditatea depinde de tipurile de degradare și pot fi reversibile, de exemplu umezirea superficială și uscarea sau ireversibile, în care umiditatea pătrunde în material, pe care îl traversează pentru a găsi alt mijloc de evacuare, iar traseu este afectat prin acțiunea
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de confort). Prin urmare, este esențială identificarea cauzelor care conduc la apariția și stagnarea umidității. Modul în care se manifestă umiditatea depinde de tipurile de degradare și pot fi reversibile, de exemplu umezirea superficială și uscarea sau ireversibile, în care umiditatea pătrunde în material, pe care îl traversează pentru a găsi alt mijloc de evacuare, iar traseu este afectat prin acțiunea apei asupra materiei cauzând exfolieri sau degradări structurale. În momentul în care apa parcurge zone de teren sau materiale de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
umezite, se manifestă deseori prin distrugerea materiei istorice (mortare și tencuieli istorice, componente artistice, lemn, piatră etc). Umiditatea ascensională, infiltrațiile cauzate de apele pluviale sau stagnarea apei în interiorul sau în imediata apropiere a construcțiilor reprezintă principalele cauze ale menținerii umidității ridicate în clădiri. Netratate, acestea riscă să facă ineficientă orice intervenție de eficientizare energetică. Capacitatea de încălzire și menținere a căldurii depinde, printre altele, de calitatea aerului interior și de coeficientul de umiditate. Doar în condițiile în care este asigurată
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
a construcțiilor reprezintă principalele cauze ale menținerii umidității ridicate în clădiri. Netratate, acestea riscă să facă ineficientă orice intervenție de eficientizare energetică. Capacitatea de încălzire și menținere a căldurii depinde, printre altele, de calitatea aerului interior și de coeficientul de umiditate. Doar în condițiile în care este asigurată sănătatea sistemului constructiv se va asigura cadru optim de funcționare al instalațiilor și soluțiilor de eficientizare energetică. O concepție eronată care vizează intervenția de eficiență energetică a clădirilor existente și a clădirilor cu
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de eficiență energetică a clădirilor existente și a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală este tendința de etanșare totală, prin tâmplării și/sau materiale impermeabile. Acest lucru este unul greșit din punct de vedere tehnic prin însuși modul de manifestare al umidității interioare, inevitabil existentă la nivelul spațiului interior, și care are nevoie de un nivel corespunzător de ventilare, care se pot realiza natural sau mecanic, prin orificii de aerare sau canale realizate de-a lungul construcției. Soluțiile variază în funcție de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
pot realiza natural sau mecanic, prin orificii de aerare sau canale realizate de-a lungul construcției. Soluțiile variază în funcție de tipul de materiale și sisteme constructive, însă principiile de intervenție vizează: ● prevenția, prin eliminarea din timp a surselor de umiditate (eliminarea infiltrațiilor, evitarea depozitării materialelor la baza clădirilor, blocarea căilor de ventilarea naturală, eliminarea vegetației invazive etc), respectiv întreținerea, prin reparații constante ale defecțiunilor; ● calitatea execuției, prin respectarea modului de punere în execuție a materialelor și tehnicilor constructive (evitarea punților
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
si exterioare ce permit ventilarea spațiilor interioare; ● controlul fluxurilor de aer; ● utilizarea corectă a metodelor de reparație la nivel de componente constructive (compatibilitatea materialelor la nivel de permeabilitate și rigiditate etc); ● proiectarea si executarea de sisteme de ventilație cu controlul umidității. ... 5.2 Tratarea punților termice Punțile termice reprezintă discontinuități din punct de vedere al rezistenței termice între diferite componente ale sistemului constructiv, respectiv zonele vulnerabile ale clădirii care prezintă canale de scurgere a căldurii spre exterior. Reducerea punților termice se face
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
rezolvat problema punților termice. De exemplu, betonul se află pe lista printre materialelor cu cele mai scăzute rezistențe termice, cu un indice de conductivitate ridicat, provocând punți termice dacă nu este termoizolat corespunzător. Aceste intervenții, considerate ireversibile, cauzează inclusiv menținerea umidității în structurile istorice prin permeabilitatea la vapori foarte scăzută, apariția condensului și mucegaiului, cu impact asupra integrității structurii și asupra proprietăților fizice și chimice ale acestora. Punțile termice se manifestă în special iarna, prin faptul că duc la pierderi de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
ca un ansamblu integrat. De menționat, indiferent de soluția de tratare a clădirilor istorice, acestea nu vor performa la nivelul unor clădiri noi realizate cu material termoizolant, însă înțelegerea funcționării acestora, inclusiv a inerției termice a acestora, eliminarea cauzelor de umiditate, respectiv buna ventilare a acestora va permite creșterea eficienței energetice a acestora și asigurarea unui climat interior adecvat. ... 5.3 Tratarea suprafețelor cu decorații și tencuielilor speciale Intervențiile/ măsurile pasive de optimizare a performanței energetice se bazează în principal pe controlul
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
unui studiu de parament sau de componente artistice, după caz. Din punct de vedere tehnic, tencuielile istorice realizate pe bază de var (var gras, var hidraulic etc) sunt permeabile la vapori. Iar pentru ca orice componentă a construcției să reziste umidității atmosferice, trebuie ca acesta să nu lase să pătrundă umezeala decât la nivel superficial, iar acest lucru se poate obține doar prin utilizarea unor materiale cu porozitate convenabilă, la locul cuvenit. În acest sens, este important ca umezelii să i
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
unor materiale cu porozitate convenabilă, la locul cuvenit. În acest sens, este important ca umezelii să i se acorde un traseu adecvat în ambele sensuri, atât din interior, către exterior, cât și din exterior către interior. În cazul tencuielilor istorice, umiditatea superficială a ajutat, în timp, la consolidarea suprafeței de tencuială, creând în timp o peliculă de protecție, numită patină, care devine similară unei pietre și care, bine executată și bine întreținută, poate asigura protecția suprafețelor verticale pe termen lung. În
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
se va realiza cu respectarea tehnicilor de punere în operă a materialelor, cu evitarea apariției condensului, prin adăugarea de bariere de vapori care corespund cerințelor sistemului constructiv. Alegerea materialelor termoizolante se va conforma cerințelor de permeabilitate și de comportament la umiditate a sistemului constructiv existent, sau se vor prevedea măsuri complementare de eliminare a umidității în exces prin sisteme de ventilare. Printre materialele termoizolatoare compatibile, în cazul clădirilor istorice se vor utiliza materialele bazate pe fibre naturale, fie organice (celuloză, lână
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
apariției condensului, prin adăugarea de bariere de vapori care corespund cerințelor sistemului constructiv. Alegerea materialelor termoizolante se va conforma cerințelor de permeabilitate și de comportament la umiditate a sistemului constructiv existent, sau se vor prevedea măsuri complementare de eliminare a umidității în exces prin sisteme de ventilare. Printre materialele termoizolatoare compatibile, în cazul clădirilor istorice se vor utiliza materialele bazate pe fibre naturale, fie organice (celuloză, lână, fibre vegetale etc) sau anorganice (perlit, silicat de calciu sau vermiculită, folosite în cazul
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
organice (celuloză, lână, fibre vegetale etc) sau anorganice (perlit, silicat de calciu sau vermiculită, folosite în cazul tencuielilor termoizolante). Acestea prezintă o structură alungită a fibrelor care creează o rețea care menține temperatura crescută, reducând totodată riscul de menținere a umidității. Materialele termoizolante cu dimensiuni mai mari, precum cele bazate pe vată minerală sau bazaltică, se pot utiliza acolo unde suprafețele o permit. Aceste soluții necesită suplimentarea cu bariere de vapori sau spații de aer pentru ventilare. Modul de prindere a
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]