3,608 matches
-
marginile pămîntului/ pe un scaun rulant pe o targă împinsă de o femeie întunecată la chip”, al cărei păr traversa frontierele, luminînd pămîntul ca o mie de sori (Părul ei negru). În unul și același text apare tranziția de la detaliul umil vibrant la amploarea celestă: „Un fluture galben/ tremură/ pe patul puștii/ soldatului// E fără suflare/ sau doar ațipit// Grijuliu/ Dumnezeu deșurubează stelele// Încă un ceas/ încă un mileniu/ încă un asfințit” (Un fluture). O fantezie exaltată, cu aparența unui contrapunct
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
citești ca o galerie etnologică potențial interșanjabilă, însă magnific coerentă: bătînd multiplu, aglutinat, cu fiecare coloană de imagini, la porțile absolutului. Cine înnoadă astfel efigii robuste, scene vioaie și înțelesuri străvechi, între legendă și rosturi de viață ghemuite în unghere umile, n-ascultă de vreo searbădă suficiență. La Ilie Boca, întruchipările de el izbîndite resping ca un scandal segregațiile fricoase. În țărănia lui, neștiutoare de ipocrizii căznite, sînt instilate ispite cosmice. Înger sau nălucă de Ormuzd înaripat, desprinsă din straturi afunde
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, înaintea lansării candidaților USL Cluj la alegerile locale, că Emil Boc a fost "cel mai umil executant al ordinelor" președintelui Traian Băsescu, iar a vrea să conducă din nou capitala Transilvaniei este un proiect irealizabil. Victor Ponta a spus, înaintea lansării candidaților USL Cluj, că nu crede că la alegerile locale clujenii vor dori să o
Ponta despre Boc: Cel mai umil executant al ordinelor preşedintelui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/44758_a_46083]
-
ia înapoi pe vremurile lui Boc. Sunt convins că Marius Nicoară va câștiga Primăria. Sunt convins că nici clujenii nu mai vor să se întoarcă în timp, ci vor să meargă înainte cu toată țara. După ce ai fost cel mai umil executant al ordinelor președintelui Băsescu, să vrei să conduci din nou capitala Transilvaniei cred că este un proiect irealizabil", a spus Ponta.
Ponta despre Boc: Cel mai umil executant al ordinelor preşedintelui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/44758_a_46083]
-
nesățios care vrea să pună în scenă întreaga Istorie a lumii. Sau fragmente relevante ale ei. Bastonul contelui Al zecelea volum al ciclului Celor O Sută se numește Bastonul contelui și cuprinde intervalul dintre Al Optzeci și șaptelea, numit „Cel Umil”(1654- 1740) și Al Nouăzeci și treilea, „Pip” (1799-1849). Un interval de aproape două secole, ilustrat de șapte bărbați ai lanțului Celor O Sută. Ca de fiecare dată, personajul își caută originea în negura istoriei și, ca de fiecare dată
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
Sută. Ca de fiecare dată, personajul își caută originea în negura istoriei și, ca de fiecare dată, o pierde; intervenția Scribului e salutară, el e detectivul care completează piesele întregului, căutând cufărul cu documentele Hanului din Hanovra. Esența vieții Celui Umil e că se ferea de orice emoție și de orice eveniment care i-ar tulbura traiul liniștit. După o aventură în tinerețe cu trei falși nobili englezi, el se angajează la o firmă de pompe funebre, „Poarta raiului”, și ajunge
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
o ajuta la bucătărie și la curățenie? Cu Elena, Gheorghe s-a schimbat radical, atunci, la Revoluție, cînd a fugit în Moldova, la casa părintească, iar ea a acceptat să-l urmeze, încât nici femeia nu-l mai recunoștea, devenise umil și ascultător, fără să-i iasă din cuvânt. I-a cerut două lucruri, ca să revină acasă, să nu mai facă politică niciodată și să se apuce de muncă. La două-trei zile după acceptarea chiriașei, a apărut și Iulică, bărbatul acesteia
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
O țineam sub pat. I-am pus și un nume. Nu știu dacă era motan sau mâță, dar eu i-am zis Gunther. Am umblat împreună o lună întreagă. Îmi lăsasem și barbă, mă îmbrăcam prost, aveam figură de om umil. Speram să nu fie copii, mă rugam să nu îmi iau vreun pumn, îmi plăceau mâinile mele fără cătușe. Cred că după moarte o să ajung în Iadul Pisicilor, unde o să fiu gherănit și mușcat pe vecie de diavoli-pisici. Într-o
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Spitalul de psihiatrie. — E pisica ta? m-a întrebat femeia, jucându-se cu pisica. — Da, a fugit de mine în parc, i-am răspuns. — Aha. — Știți vreun magazin pe aici, de unde să-mi cumpăr niște țigări? am întrebat-o aproape umil. Hai mai bine înăuntru, am eu un pachet de Marlboro de la un pacient, mi-a spus prinvindu mă senin. Ținea pisica strâns în brațe, m-a luat blând pe după umeri și m-a poftit înăuntru. Am străbătut curtea imensă, străjuită
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cultă a Bibliei și de lectura temeinică a metafizicii lui Kant. Faptul că, pe de altă parte, Țuțea a fost adesea apropiat de Socrate vine tot din afectarea colocvialității discursului, din capacitatea de a exprima sensurile supreme cu cele mai umile cuvinte, limbajului filozofiei fiindu-i uneori preferat, ca și în cazul lui Socrate, cel al căruțașilor, fierarilor și tăbăcarilor. Așa se face că forța formativă a acestor cincizeci de pagini dactilo poate fi cu mult mai mare decât o operă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Marmara; te chemau femeile voluptoase cărora nu le mai păsa că timpul trecea. Iele și îngeri, șerpi și vipere, cetăți în ruine, zâne albastre, cu flori de astre în păr, arta se stingea, căzută ca o stea! Iubirea te fură, umilă, tainică și dură. Nu știam atunci ce-o să vie. Un portativ alb, gol, mărginit de ramă grea din fier sau din armă. Au rămas oglinzi, fără adâncul cunoscut, fără mister; imaginea se subția ca o nuntă din care lipsește un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ca o iubire eternă. Ploaia este pretextul visării, Ea, ba traiește exaltarea cuplului înfiorat de amor, ba își dorește o viață “obicinuită, cu gesture familiare, văzându-se lucrând la masa la care altul citește, “o mică corabie de fericire, simplă, umilă și pacinică”. Logodnicul și întâlnirea cu el sunt scopul ei existențial, el este câteodată ca o idee, imaterial. Scenariul întâlnirii dezvoltă orgolii, mândrie, prejudecăți, situații de gândire provincială. Tensiunea este eliberată gradat în valuri sinusoidale, exaltarea crește și descrește odată cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
un sat minunat, cu o floră bogată, care te face să te îndrăgostești de acest coltișor de rai. Câmpiile vara sunt pline de floricele colorate, cu fluturi și păsări care cântă și care-ți bucură sufletul. Floarea soarelui își întoarce umilă cununa după soare, îți dă impresia că totul este făcut pentru a slăvi pe Dumnezeu. Dimineața devreme, întâlnești oameni la fiecare colț, căci toți pleacă la câmp, duc vitele sau oile la rând. E ceva frumos și unic, căci nu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Durerea este pentru toți... De ce ți le iei singură? Dă-mi mâna ta desfrunzită, Ochii închizându-și petalele, Fruntea pălind în lumină. Lasă-te în voia vântului cosmic De ne înalță, de ne coboară, Dar numai amândoi, amândoi... Nu doar umila carne... Nu doar umila carne se-adapă-n oaza ta, adâncul cald-răcoritor, izvor secret de prezumtive vieți. Nu doar umila carne îți cată umbra arborilor zvelți: sub ei cu primitivă însetare să sorb până la fund uitarea clipei. Ci glasul ferm al unui
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
De ce ți le iei singură? Dă-mi mâna ta desfrunzită, Ochii închizându-și petalele, Fruntea pălind în lumină. Lasă-te în voia vântului cosmic De ne înalță, de ne coboară, Dar numai amândoi, amândoi... Nu doar umila carne... Nu doar umila carne se-adapă-n oaza ta, adâncul cald-răcoritor, izvor secret de prezumtive vieți. Nu doar umila carne îți cată umbra arborilor zvelți: sub ei cu primitivă însetare să sorb până la fund uitarea clipei. Ci glasul ferm al unui om străvechi îmi dă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Fruntea pălind în lumină. Lasă-te în voia vântului cosmic De ne înalță, de ne coboară, Dar numai amândoi, amândoi... Nu doar umila carne... Nu doar umila carne se-adapă-n oaza ta, adâncul cald-răcoritor, izvor secret de prezumtive vieți. Nu doar umila carne îți cată umbra arborilor zvelți: sub ei cu primitivă însetare să sorb până la fund uitarea clipei. Ci glasul ferm al unui om străvechi îmi dă porunci cu însăși șoapta mea să te iubesc cum n-am putut iubi când
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
arborilor zvelți: sub ei cu primitivă însetare să sorb până la fund uitarea clipei. Ci glasul ferm al unui om străvechi îmi dă porunci cu însăși șoapta mea să te iubesc cum n-am putut iubi când gândul prizonier zăcea-n umila carne. 28 iulie 2006 Dimineața devreme. Nu mai am somn, dar întârzii un pic în pat. Încă nu iau caietul lui P.H.L. de pe „noptieră”. Mă întreb ce mă atrage spre lectura unui autor despre care nu mai știe aproape nimeni
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mai ușor decât a coborî în sine și a face introspecții ce solicită intelectual și nervos, ceea ce pentru unii poate părea de-a dreptul insuportabil (dacă nu și inutil!). Pe de altă parte, în aceeași întrebare se întrevede și acceptarea umilă a „necesității implacabile” de a te compara în primul rând cu tine însuți, pentru că în fața lui Dumnezeu ești singur. Mediocrităților, celor lipsiți de cultură, educație și credință în Dumnezeu le vine mult mai ușor să-l „inspecteze” și să-l
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a speciilor. I se „spovedește” Teodorei. Ea îl completează zîmbind: „Dar și motanii fac la fel!” A văzut chiar ea. Însă nu continuă, din delicatețe. Deja a sugerat comparația cu un „motan egoist”, dominat de instinct. P.H.L. face aici o umilă încercare de a-și „salva” „eroul”. Rememorează ceea ce el însuși a trăit, în urmă cu decenii, când i s-au născut copiii din prima căsătorie. Nu a gândit (fiindcă nu a fost cazul) că întreruperea unei sarcini este ceva nesocotit
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
infim, dar important, la reconfigurarea acestei lumi, făcând-o mai aptă, mai deschisă spre cunoașterea și împlinirea poruncilor sfinte ale învățăturii lui Isus. După această „blândă certare” aplicată de P.H.L. „eroului” său, îl regăsesc pe Domnul R. un pic mai umil și mai înțelept. A mângâiat abdomenul deja rotunjit al Teodorei și se simte mai liniștit, mai împăcat. După ce și-a imaginat vietatea măruntă din dreptul palmei, s-a îngrozit de gândul spus cu voce tare deunăzi. N-a putut merge
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nelimitat al spiritului. Și tot ceea ce întâlnește în cale este pentru el certitudine. La Arghezi însă, de la capătul zării, pentru a evita rătăcirea în genunea care nu poate fi istovită, drumul cunoașterii se întoarce mereu în jurul lucrurilor, a celor mai umile. Lauda realității imediate impune poetului restrângerea repetată a depărtărilor ca o mereu reluată conturare, ca o imperioasă necesitate a unei mai mari certitudini, ca o teamă ca infinitul să nu dizolve tiparele și să nu risipească intimitatea. Renunțarea la necuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
drumul Veșniciei !" Pentru Nietzsche, Eternitatea este cea a Devenirii prin care viața se perfectează neîncetat, o muzică infinită ce renaște mereu din ea însăși purtând existența la cea mai de sus frumusețe, la transfigurare. "Vreau să dau eternitate celui mai umil lucru". "Denn alle Lust will Ewigkeit, will tiefe, tiefe Ewigkeit" "Căci toate bucuriile vor Eternitatea, vor adânca, adânca Eternitate". Iar această eternitate este un prezent absolut și inefabil, o stare extatică a unei vieți superioare. Moartea nu este decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
eu. Am mâncat toți patru, am schimbat banalitățile obișnuite, am și glumit puțin, lucru din ce în ce mai exotic la noi acasă. După care ne-au spus povestea ibricului de ceai. Ceaiul sfârâise în dimineața aceea de joi ca o turbină dezlănțuită în umila noastră bucătărie de bloc și, privindu-l sterp cum dă în clocot, fără să schițeze vreun gest, ai mei se treziseră gândind pentru prima oară același lucru, în ultimii doisprezece ani. Ne așteptaseră să plecăm la școală, fără să spună
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ironiilor și gesturilor ei detașate, îi inspiră, dintr-odată, atâta lipsă de feminitate, încât i se păru incredibil faptul că între ea și Alex ar fi putut exista chiar și umbra unei povești. O idilă cu o fată băiețoasă și umilă ca un șoarece era mai degrabă de domeniul lui. El, David. Amatorul. Locul II pe viață. Cafea? Ceai? Nu, nu venise să socializeze. Just. Aproape amintind de Ada cea de săptămâna trecută. „A lui“. Pardon. A lui Alex. alx. The
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-și spună păsul. Era vina lui? Oricît de neumblat prin lume ar fi fost, Lupino nu putea să-și asume nereușita. Prea ciudat se comportaseră arătările! Își rearanjă poziția urechilor și a cozii. Trebui să recunoască faptul că atitudinea aceea umilă nu-i dădea mare satisfacție. Mai degrabă ar fi fost bucuros să-și măsoare forțele în luptă dreaptă cu vreun animal, decît să îmbrace prea des haina umilinței. Își dădu apoi seama că sosise timpul să se odihnească. Soarele scăpăta
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]