616 matches
-
Universitatea din Cluj (1886-1919), în 1892-1893, 1902-1903 este decanul Facultății de Filologie, iar în 1906-1907, rectorul Universității. Din 1889 lucrează ca raportor pentru secția română a Societății Etnografice a Ungariei. Primele sale scrieri au apărut în „Aurora română”, „Familia” și „Umoristul”. După unele divergențe de opinie, legăturile sale cu publicațiile românești vor fi întrerupte în 1871, M. colaborând ulterior doar la periodice maghiare. A scos la Cluj revista „socială-științifică-literară” „Ungaria” (1891-1898), editată în limba română, cu suplimentul „Román-magyar Szemle” în maghiară
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
unui spațiu nedefinit, pe rând idilic ori coșmaresc, cultivând ludicul ca unică modalitate de exprimare. Păstrându-se la egală distanță de patetismul și sarcasmul feminist, însă fără ca prin această detașare să-și piardă sensibilitatea proprie sentimentalului travestit în ironist și umorist, B. reia, într-o suită fragmentaristă de proze spirituale, tema războiului dintre sexe, definind, bunăoară, „billclintonianul” drept un bărbat care are curajul de a-și asuma faptele. Cărțile pentru copii („povești pentru adulți și alți copii”) urmează aceeași schemă, fiind
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
stă o sintagmă celebră, pe care o schimbăm minim, în așa fel încât modelul să fie recognoscibil: „Ne dați sau nu ne amendați”, „O avere nu vine niciodată singură”, „Pâine și circulație”. Absurdul. Folosit rar și numai urmărind un efect umorist ironic: „Brusc, ați fi spus că este, fiindcă ar fi fost deodată” (Academia Cațavencu, 11-17 ianuarie, 2006, p. 4). Prin cupură (absența verbului, de pildă). „Șoc și groază - la Londra”. Mai scurt și mai direct, acest titlu este intens folosit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Canberra. În 1993 revine la București, unde montează la Teatrul Mic o înscenare după Diderot (Jacques și stăpânul său), pentru ca în 1995 să devină profesor de teatru la Edmonton, în Canada. Nu este nevoie de perspicacitate pentru a simți „mâna umoristului” în filmele lui B. și, mai ales „ochiul regizorului” în prozele secvențiale ale cineastului. Totul stă sub semnul filmului în literatura sa, fie la modul cel mai explicit, ca în Micii mei toreadori (1976), scurte scenarii și istorii cu actori
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903). În 1913, editează placheta Epigrame, iar în 1918, poemul dramatic în versuri Mircea. Prin o bună parte din scrierile sale, B. se integrează pleiadei de umoriști ivite în umbra lui I. L. Caragiale și a lui Anton Bacalbașa. Epigramele au adesea defecte de versificație, poante fără haz și unele licențiozități. Mai izbutite sunt „idilele” în decor casnic moldovenesc și unele versuri umoristico-sentimentale, ce prevestesc pe A. Mirea
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
să fie profesor la o școală de ofițeri din București, publicând astfel și o carte, Educația socială a națiunei armate (1914). Participă la campania din 1916, își pierde brațul drept și este făcut prizonier. În lagăr își descoperă vocația de umorist și, întors la Iași, semnează prima culegere de proză - Vine doamna și domnul gheneral (1918). Se stabilește în București, unde scoate „foaia de educație militară și cetățenească” „Pregătirea” (1918-1919), pe care o scrie aproape singur. Din 1919, maiorul B. începe
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
1928, 51; G. Călinescu, „Conașii”, ALA, 1935, 782; Biberi, Études, 67-69; Sebastian, Eseuri, 413-419; D. I. Suchianu, Les „Amintiri” de M. Braesco, MOM, 1938, 941; Lupi, Umorismo, 20-21; Călinescu, Ist. lit. (1982), 782-785; Vianu, Arta, II, 135-137; Petru Comarnescu, Romanul unui umorist, TIL, 1943, 2069; Matei Călinescu, „Vine d-na și d-l gheneral”, GL, 1958, 17; Niculae Gheran, Gh. Brăescu, București, 1963; Șerban Cioculescu, Gh. Brăescu - memorialist și romancier, RL, 1971, 7; I. Sârbu, Gh. Brăescu - antologic, CRC, 1971, 38; Crohmălniceanu
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
ispravă, Sibiu, 1939; George Dima, București, 1955; Tempi passati. Evocări, pref. Mircea Zaciu, București, 1965; Scrieri, îngr. și pref. Petronela Negoșanu, București, 1974. Repere bibliografice: Teodor Neș, Oameni din Bihor, Oradea, 1937, 428-437; Călinescu, Ist. lit. (1941), 567-568; Eugeniu Potoran, Umoristul Ardealului: A. P. Bănuț, Tinca-Bihor, 1944; Zaciu, Masca, 358-364; Agârbiceanu, Meditație, 246-250; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 265-270; Vasile Netea, Geneza revistei „Luceafărul”, MS, 1973, 3; Dicț. scriit. rom., I, 238-240. G.D.
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
ironie subversivă, iar ca revers, un gen de evocare, agreabil, ce-i va atrage cititori fideli. Cartea ce îi aduce recunoașterea e Cișmigiu et Comp., o odisee de licean simpatic, șturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut între rivalii „lăzăriști”, irezistibil umorist și mim. Amestec de lirism și de umor, de stil colocvial și anecdotică spumoasă, romanul din 1942, un best-seller pentru câteva promoții de adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
de poezii satirice Săgeți (1972), care viza sistemul totalitar și care a fost retras din librării. Chiar de la primele apariții editoriale - Cale bună, Ionele! (1962)și Soare cu dinți (1962), Trandafir sălbatic și Parodii (1965) -, C. se afirmă ca un umorist de vocație, înzestrat cu un acut simț al observației. Îmbină lirismul sentimental (scrie și lirică propriu-zisă) cu notația ironică și satirică, maliția cu poanta umoristică, particularități evidente și în următoarele volume: Stele verzi (1967), Oglinzi (1974), Parodii și epigrame (1976
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici un mijloc de scăpare. 7. Umoriștii sunt foarte prețioși, fiindcă sunt foarte rari și fiindcă se arată ireverențioși față cu realitatea, în contra căreia, conștient sau inconștient, "avem toți un dinte". 8. ... Sunt mai multe nuanțele stărilor sufletești - care sunt și așa greu de clarificat, decât cuvintele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
umbra lumii care ajută în a face lumina mai strălucitoare”, iar anihilarea lumii finite prin umor se poate produce numai întrucât umorul avansează către “ideea de infinit.” Cu alte cuvinte, Jean Paul acreditează ideea că umorul mediază atingerea absolutului, iar umoristul este un mare înțelept, un fel de “figură eroică a romantismului.” Această concepție anunță ideea de mai tărziu a lui Freud, pentru care “umorul are ceva sublim.” În Franța, rolul de a reabilita comicul dândui un loc preponderent în teoria
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
niște mâncare, să facem sandviciuri... să petrecem o seară plăcută, cu toții, aici... Daisy începe să chicotească și noi, ceilalți, îi urmăm exemplul. Râdem isteric, chiar dacă nu e atât de bună gluma; râdem de Jim de parcă ar fi cel mai bun umorist de la Festivalul din Edinburgh, iar noi, o gașcă de studenți beți. Râdem cu lacrimi și ne ținem de burtă. Este continuarea firească a scenei de mai înainte; vine să ne ușureze, să ne restabilească echilibrul. Finn se ține de ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
zile, era să-i prindă miliția la cabinele din gară. Dar mai sînt cabine și lîngă poștă. Operațiunea Las Vegas e un succes, așa că seara vă găsește cu moralul foarte ridicat, În Amfiteatru, unde se produc spectacole cu trupe de umoriști, Divertis, Vacanța Mare. Monedele le-ați schimbat urgent și v-ați tras două sticle de rachiu albanez și țigări de la niște bișnițari pe care i-ați depistat fără efort. SÎnteți trei crai puși pe distracție... mă rog, trei crai de pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
niște bișnițari pe care i-ați depistat fără efort. SÎnteți trei crai puși pe distracție... mă rog, trei crai de pe trei planete, ceata lui Harap Alb. Vlad Îți spune că după spectacol se strînge lume la Obelisc, pe plajă, unde umoriștii mai fac un spectacol. În discoteca din Ring n-au fost decît o dată și nu mai doresc să revină, pentru că muzica e de căcat. Da, știu, există această legendă care spune că nu au voie să bage muzică mișto În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
știi, arderile sale creatoare ar pune în pericol palierul, scara,orașul și, de ce nu ?, întreaga lume ! Colegul care tocmai era la pupitrul de urmărire prin satelit a unui TIR aflat prin deșertul african, s-a oferit să dăruie scriitorului, deh, umorist !, o alarmă electronică pentru mașină. Singurul pericol îl reprezenta însăși rabla pe patru roți, o vechitură din ‘84 insuficient de sigură pentru protecția aparaturii de protecție. Ca orice bun român am recurs la istorie. Ce relație o fi existat între
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
umor și înaintașii firmei MOLID SECURIT SSTEMS ?! Diogene a apelat la protecția unui butoi, zice unul. Armata unui domnitor din Moldova i-a învins pe turci undeva, nu departe de Pădureni, folosind tactica râsului.Au murit ăia hohotind pe ruptelea ! Umoriștii iubesc câinii, a adăugat unul dintre copii. El deține un tekel pur sânge maidanez! Posibil să fie un om de treabă. Eu zic să-l lăsam deoparte. E un tip periculos. Deja este dat în urmărire pentru subtilizarea unei distincții
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
LAAAAAAAA !!! Superbissimo! Sunteți un veritabil Pavaroti indigen de-al nostru. Merci. SIIIIIII ! (BAS PROFUNDĂ DOOOOOOOOO ! SIIIIIIII ! DOOO domnule Președinte, pot să încep ? Poftiți. Conform aliniatelor și paragrafelor corespunzătoare, inculpatul, numit cu un termen simplu și concentrat, scriitor, publicist și redactor umorist, nu numai că a profanat libertatea de mișcare a victimei dar a și sechestrat-o, pardon, molestat-o, pentru a induce ideea că sub actuala guvernare s-ar cam trage mâța de coadă. Proba irefutabilă e aici și, dacă cu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
omului, să fii vigilent la proceduri judiciare, să te înconjori de presă favorabilă, să ai acțiuni majoritare la televiziuni, la ziare, să bagi acțiuni de la bursă în buzunarele liderilor de opinie, să cumperi inteligențe, să arendezi talente, moderatori, editorialiști și umoriști. Mai trebuie să-ți faci cruci cât mai largi, să fii european, să investești în cluburi de fotbal, să-ți cânte Gheorghe Turda prin tribunal și să strige indignat la instanță actorul Florin Călinescu. Când s-a integrat președintele Traian
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de limbă idiș (chiar dacă mulți vorbeau românește în familie și urmau școli cu predare în limba română) a servit, se pare, drept mediu favorizant pentru un anume expresionism iudaic, pregnant în pictura unor Marc Chagall și Soutine sau în farsele umoristului Shalom Alehem. Ov. S. Crohmălniceanu discută pe larg aceste aspecte în monografia sa dedicată expresionismului în literatura română. Potrivit lui Salomon Schulman (Jiddischland. Bland Rabbiner och revolutionarer, Nora, 1998), citat de cercetătorul suedez Tom Sandquist („Cum a devenit Samuel Rosenstock dadaist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
légende des sexes”)]... Anterior (nr. 5), Păstorel publicase o scrisoare în versuri foarte acidă la adresa piesei de teatru Moartea lui Dante de Nicolae Iorga: „...Dar, ca tovarăș întru nemurire,/Slăbește-mă, Al Dumitale, Dante”). Ca și Camil Petrescu între alții, umoristul moldovean va fi admonestat însă mai tîrziu - la rubrica „Revista revistelor“ - pentru „compromisurile” sale. Relațiile (și interesele) politico-literare ale lui Vinea au, adeseori, un cuvînt greu de spus în alegerea colaboratorilor. Prin paginile Contimporanului se perindă și numeroși versificatori veleitari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca fiind rezultatul unor neînțelegeri, al unor confuzii sau al unor simplificări nejustificate. Cu alte cuvinte, ca prejudecată. „Lecția lor - notează Ov.S. Crohmălniceanu - e răsturnată într-un sens sceptic, la care viața practică a lumii moderne conduce reflecția (...). Sub masca umoristului, Jacques G. Costin vrea să efectueze o pictură mai realistă a naturii umane, introducînd o complexitate modernă acolo unde spiritul clasic lucra cu caractere axate pe o singură trăsătură dominantă. Se păstrează totuși în linia moraliștilor. Urmuziană e doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se străvede și intenția de artă”). Urmuz — adaugă criticul — „a avut simțul unui pitoresc placat pe absurd și uneori umorul stilistic al asociațiilor disparate”, adăugînd că expresii absurde ale lui Urmuz au fost adoptate de unii scriitori moderniști (ex.: „fanteziștii umoriști” T. Arghezi, I. Călugăru), devenind un „procedeu”. Cu toate acestea, „minoratul” textelor urmuziene e decretat fără drept de apel. La fel - caracterul lor neprofesionist. Percepția amatorismului de „începător” se întemeia pe caracterul extravagant al textelor, „bizar” pentru orizontul de așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În spațiul publicistic restrâns ce mi-a fost rezervat vreau să relev succint și Însușiri mai puțin cunoscute și de aceea neevocate. Era Costică Bucescu nu numai orator, profesor și recitator fără egal, ci și cozeur desăvârțit, extrem de jovial și umorist fără pereche. Șarmul lui intelectual sporea tot mai mult, când glumea (făcând și haz de necaz), spunând epigrame, bancuri și anecdote dintre cele mai hazlii. Cine avea norocul de a-i fi companion la călătorii cu trenuliar eu profitam cât
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se află la trei sferturi de înălțime de mai sus-zisa linie, lansând o linie spre vârful capului. La mascul ceafa este cea care controlează mărul lui Adam și la femelă coronița este cea care controlează păsărica evaică. Las misticilor și umoriștilor care sunt aceeași să cerceteze, să se neliniștească, să ancheteze, să dezlege acest simbolism. Augusta seriozitate a științei investigative nu-mi permite să mă distrez cu ea. De observat capul masculului care este mai ferm decât al femelei, iar ciocul
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]