1,694 matches
-
stagnarea, apoi recesiunea nivelului de viață care cuprinde ansamblul populației românești atinge din cauza politicii alocațiilor din partea puterii centrale selectiv populația ungară. Se manifestă indignarea față de ofertele făcute inginerilor români pentru locuri de muncă în unitățile industriale situate în zone majoritar ungurești. Însă statul român răspunde că nu are mijloace pentru un biligvism costisitor și ineficient în întreprinderi. Ungurii sînt puțin cîte puțin eliminați, la nivelul județelor, din organele locale ale partidului. Comunitatea ungară este destabilizată, industrializarea i-a împins spre orașele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
golurile problematicii sovietice se strecoară perspective confuze și timide de adeziune la liberalismul occidental: problema îndemnului la muncă, a concurenței și competiției este pusă în mod deschis. O parte a elitelor românești cred cu pasiune în evoluția reformistă a comunismului unguresc. Or, Ceaușescu sfidează Vestul și disprețuiește Ungaria. Pentru observatorii străini, gestul cel mai surprinzător al șefului Statului Român este decizia de a refuza orice credit occidental și de a renunța, în februarie 1988, la clauza națiunii celei mai favorizate. Această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
experiența sistematizării este anunțată ca o demolare progresivă, ca operă a unui tiran nebun. Problema sistematizării se întîlnește cu problema destinului minorităților. Observatorii străini stabilesc o legătură între reamenajarea dorită de Ceaușescu și eliminarea particularităților și în special a tradițiilor ungurești. În octombrie 1988, presat de protestele occidentale, care se fac auzite la conferința CSCE de la Viena, Guvernul acceptă să fie primită o delegație occidentală pentru a se informa cu privire la sistematizare. Șase delegați ai Parlamentului European sînt primiți de Ceaușescu, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dreptului din Vest. În Ungaria, dezbaterea asupra unui sistem pluripartit rămîne deschisă în perioada iernii 1988-1989. Conservatorismul autoritar al Bucureștiului nu poate repara breșa astfel deschisă. Ungurii din România fug în Ungaria. O parte a opiniei românești, depășită, susține revendicările ungurești, libertatea de expresie, de cult, de circulație. Mediile străine radicalizează contrastul dintre libertate și totalitarism. Guvernele ungar și român încearcă negocieri bilaterale care eșuează și se acuză reciproc de intenții agresive. Aceste discursuri de stat nu privesc decît parțial apărarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Aceste discursuri de stat nu privesc decît parțial apărarea drepturilor omului și se cufundă într-o confruntare istorică a cărei miză majoră este salvarea integrității teritoriului și respectul frontierelor. Moscova lasă Budapesta să atace Bucureștiul la nivel internațional, în timp ce autoritățile ungurești susțin că nu se consultă cu Moscova. Mai multe momente intense punctează anii 1988-1989. Gesturile provocatoare, la adresa conducerii politice românești, vin dinspre Budapesta: paroxismul este atins odată cu ceremonia înmormîntării lui Nagy, organizată la Budapesta pe 16 iunie 1989, care este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
frontierelor existente, iar România se prezintă, grație acestei pledoarii, ca un pol de stabilitate într-o Europă balcanică în criză. În politica externă, opoziția este abia auzită: cum să menții cu fermitate sloganurile solidarității româno-ungare din decembrie 1989, cînd minoritatea ungurească persistă în revendicările de autonomie care o caracterizează și o exprimă drept comunitate etnică? Cum să îndrăznești să militezi pentru o unire moldo-română cînd cetățenii Moldovei chemați să voteze, în februarie 1994, s-au pronunțat împotriva acestei uniuni și au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bisericii, nu din bani direcți sau indirecți ai statului, ci din contribuția de bunăvoie a oricărui creștin, să învețe neapărat ungurește. Apoi prin anume plan de studii să prescrie ca cele mai multe ore pe săptămână să fie consacrate {EminescuOpXI 126} limbei ungurești în detrimentul, se-nțelege, a altor studii mai substanțiale și desigur mai folositoare decât filologia comparată a limbelor fino-tartarice. Acum vin c-o lege nouă, prin care supun și școalele secundare aceluiași tratament; nemaipomenind de împrejurarea că gimnaziul din Brașov, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e o cetate firească, lesne de apărat de oricine e-nlăuntru, al doilea, pentru că veleitățile radicale aveau să îngreuieze peste măsură poziția politică a conaționalilor noștri de peste Carpați. Urmarea imediată a veleităților radicale a fost uniunea silită a Ardealului cu Țara Ungurească și strivirea politică a românilor de acolo sub supremația, pre cât de copilărească pre atât de ruinătoare, a fraților maghiari. Tot ce românii câștigaseră, cu sudoarea frunții lor, c-o muncă continuă și ca credincioși supuși ai Casei de Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
espus chiar unui atentat, e o dovadă că până și în această particulă a împărăției era nevoie de împăcarea elementului oprimat, aceasta poate pentru că în Bucovina există un număr oarecare de ruși. Numai de românii din Ardeal și din Țara Ungurească nu pare a se ține seamă nicidecum. Dimpotrivă, tocmai timpul din urmă e mai bogat în legi vexatorii îndreptate contra lor, precum legea introducerii silnice a limbei maghiare în școalele confesionale și latitudinea ce se dă guvernului unguresc ca, prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Țara Ungurească nu pare a se ține seamă nicidecum. Dimpotrivă, tocmai timpul din urmă e mai bogat în legi vexatorii îndreptate contra lor, precum legea introducerii silnice a limbei maghiare în școalele confesionale și latitudinea ce se dă guvernului unguresc ca, prin aplicarea ei, să depărteze pe învățătorii ce nu-i vor plăcea din școale cari nu sânt ale statului și în cari el n-ar trebui să aibă nici un amestec. În linie generală însă politica internă a Austriei consistă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Europei, să se facă arbitrul și cumpăna puterilor [o]puse una alteia. Dacă ar fi simpatii la mijloc ar fi altă socoteală. Dar ce simpatii să fie? În Basarabia vedem naționalitatea noastră oprimată în mod sistematic; în Ardeal și Țara ungurească asemenea. Amândouă puterile - deși singure de vină la răspândirea ideii dacoromâne, căci marea Ecaterina și Iosif II sânt părinții acestei idei - persecută azi niște biete plaiuri de plugari, despre cari presupun că s-ar putea răspândi prin ele ideea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
macină. Din românii basarabeni nu iese nimic; din cei din Austria, măcinați în Bucovina între piatra rușilor ș-a evreilor, iese făina din care se face d-rul Tomasciuc și alte genii cosmopolite; din cei din Ardeal, râșniți în hodoroaga statului unguresc, ies mameluci guvernamentali și alte soiuri de creștini nepricopsiți. În Austria, acela dintre români care va dovedi că n-are caracter va ajunge mai departe - înaintarea socială se bazează dar pe un viciu al caracterului. Mica schimbare de sentimente operată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cât de modest, cât de mic, însă totuși un paladiu neatins de certurile și rivalitățile politice. Ei bine, acest loc la soare ni se refuză, oriunde ne-am afla în afară de România liberă. Astfel vedem că românilor din Ardeal, din Țara ungurească, din Bucovina, ba li se impun așa-numitele limbi ale statului, ca și când un stat a cărui rațiune de-a fi sânt tocmai naționalitățile ar putea să aibă limbi privilegiate ale statului, ba sub coroana Sf. Ștefan li se refuză până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lui baron le ridică la rangul de călăuze ale politicei noastre, Divide et impera și Viribus unitis, ne fac ca, în comparație cu tonul totdeuna respectuos pe care-l avem noi față cu monarhia vecină, să cităm și espresiile unui ziar unguresc la adresa noastră și a popoarelor balcanice în genere. Cităm din "Pesther Lloyd" pentru mai multe considerații, dar mai cu seamă pentru că acest ziar, scris în limba germană, arată minimul tonului cu care sîntem tratați. Ce trebuie să fie în organele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Compare-se cu acestea evenimentele câte au urmat în realitate în aprilie 1865. Prusia încheie alianța cu Italia (misiunea Govone), ba chiar Garibaldi e utilizat în războiul în contra Austriei (pentru popularitatea lui, ca erou de teatru oarecum); cu oamenii revoluției ungurești tratează contele Usedom și se face cunoscută provocarea făcută generalului Klapka (Kossuth rămăsese în ariergardă) "de-a lovi în inimă"; principele Cuza e răsturnat, iar în mai 1866 se urcă Carol de Hohenzollern pe tronul României, însoțit de d. I.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
referă la studenții vienezi din cadrul "Societății literare" "...mai ales bucovineni, ardeleni de la Sibiu, de la Brașov și de la Năsăud, vreo doi-trei bănățeni ori ungureni, cei mai mulți înaintați în studii, câteva doctoranzi...". Fără să indice vreun nume, și aici I. Slavici păstrează părțile "ungurești" în care este inclus Sătmarul. Să vedem dacă datele despre "V. Lucaciu" ar putea corespunde: V. Lucaciu, memoran distul, s-a născut la doi ani după M. Eminescu în 1852. M. Eminescu era la Viena în perioada 1869-1872. V. Lucaciu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
după ce România își desăvârșise unitatea de stat. În anii imediat următori încheierii primului război mondial, N. Iorga înceta să mai trateze relațiile istorice româno-maghiare într-un mod nediferențiat. „Relațiile noastre cu ungurii - scria el în 1922 - sunt relații cu poporul unguresc - și aceasta înseamnă una - și sunt relații cu regalitatea ungurească - și aceasta înseamnă două; sunt apoi relații cu feudalitatea ungurească - ceea ce înseamnă trei; și, în sfârșit, cu clasa dominantă politică ungurească din epoca nouă, - și aceasta înseamnă patru”. Iar zece
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
următori încheierii primului război mondial, N. Iorga înceta să mai trateze relațiile istorice româno-maghiare într-un mod nediferențiat. „Relațiile noastre cu ungurii - scria el în 1922 - sunt relații cu poporul unguresc - și aceasta înseamnă una - și sunt relații cu regalitatea ungurească - și aceasta înseamnă două; sunt apoi relații cu feudalitatea ungurească - ceea ce înseamnă trei; și, în sfârșit, cu clasa dominantă politică ungurească din epoca nouă, - și aceasta înseamnă patru”. Iar zece ani mai târziu, trăgând parcă o concluzie la cele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trateze relațiile istorice româno-maghiare într-un mod nediferențiat. „Relațiile noastre cu ungurii - scria el în 1922 - sunt relații cu poporul unguresc - și aceasta înseamnă una - și sunt relații cu regalitatea ungurească - și aceasta înseamnă două; sunt apoi relații cu feudalitatea ungurească - ceea ce înseamnă trei; și, în sfârșit, cu clasa dominantă politică ungurească din epoca nouă, - și aceasta înseamnă patru”. Iar zece ani mai târziu, trăgând parcă o concluzie la cele de mai sus, el spunea: Avem un mare noroc. Ura este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ungurii - scria el în 1922 - sunt relații cu poporul unguresc - și aceasta înseamnă una - și sunt relații cu regalitatea ungurească - și aceasta înseamnă două; sunt apoi relații cu feudalitatea ungurească - ceea ce înseamnă trei; și, în sfârșit, cu clasa dominantă politică ungurească din epoca nouă, - și aceasta înseamnă patru”. Iar zece ani mai târziu, trăgând parcă o concluzie la cele de mai sus, el spunea: Avem un mare noroc. Ura este numai în straturile de sus, hrănită de ziare, de cărți și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nouă hartă, adică în Dacia din sudul Dunării. Iernarea ciobanilor mocani în Țara Românească este cea mai bună dovadă de permanență. Cum s-ar fi putut stabili oare, în cazul unei veniri de peste Dunăre (cf. Roesler), o înțelegere între regalitatea ungurească și Imperiul cuman, în condițiile care, din veac în veac, au rămas neschimbate, cu un caracter vădit arhaic? Viața păstorească dăinuie încă din vremea dacică".2 În privința vieții ce se putea duce, după 275, în nordul Dunării, un cercetător francez
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a răspândit alfabetul chirilic, s-a dezvoltat literatura religioasă sud-slavă, mai ales sub țarul Simeon (893-927). Apoi închegarea raporturilor între bisericile bulgară și rusă, integrarea spațiului din nordul Dunării în contextul politic și spiritual (religios) sud-dunărean, presiunea statală catolică (ungurească), închegarea structurilor politice și bisericești superioare ale românilor. 66 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). Ritul bizantino-slav la români În anul 864, hanul Boris (852-889), acest "Clovis al Bulgariei", sub presiunea bizantinilor, înfrânt de ei, se botează împreună cu tot poporul său
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei de maximă răspândire în secolul al X-lea, așa cum arătam mai sus. În nordul Dunării, ea a fost introdusă inclusiv în biserica românească din Transilvania, înainte de cucerirea maghiară din secolul al XI-lea. O introducere a ei după cucerirea ungurească ar fi fost cu neputință, deoarece regii și episcopii catolici n-ar fi îngăduit aceasta. Concluzia indubitabilă este că liturghia bizantină n-a putut fi introdusă decât în epoca în care ținuturile românești erau dominate de slavi, care înțelegeau vechea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
doua (marea) creștinare este opera primului rege, Ștefan cel Sfânt, canonizat de biserică, un adevărat Clovis al Ungariei. Trebuie să precizăm că, încă sub domnia tatălui său, Geza I (970-997), și la îndemnul soției lui, Șarolta, au venit în țara ungurească misionaari și predicatori din apus. Misiunea latină, catolică, s-a accentuat sub urmașul și fiul său, Vaik, care a primit botezul, împreună cu părinții săi, sub numele de Ștefan (997-1038), în preajma anului 1000. Apoi, în răstimpul a patru ani, începând de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urmașul și fiul său, Vaik, care a primit botezul, împreună cu părinții săi, sub numele de Ștefan (997-1038), în preajma anului 1000. Apoi, în răstimpul a patru ani, începând de sus, de la aristocrație, și până jos, la mulțimea de rând, întreg neamul unguresc din Panonia, dintre Dunăre și Tisa, a fost creștinat (botezat). Și în Ungaria (precum în Bulgaria, în secolul al IX-lea), a existat o încercare de împotrivire la creștinism din partea adepților păgânismului, dar acțiunea acestora a fost curmată cu severitate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]