393 matches
-
coerentă, folosită încă, fie și atît de tîrziu ca în disputa paradigmelor, realismul s-a strecurat afară din scenă în timpul dezbaterilor metateoretice din ultimii ani. Nu că n-ar mai exista realiști. Sînt destui, dar sub forma unor curioase figuri unidimensionale: ca puri materialiști în relațiile internaționale waltziene și economia politică internațională antiwaltziană; ca teoreticieni ai jocurilor, cu asumpții utilitariste asupra cîștigului relativ, ca teoreticieni normativi sceptici, în special în școala engleză (vezi însă și Nardin 1983) sau ca istorici ai
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu mai configurează tipologii și nu mai compun o umanitate canonică, lăsând impresia de chipuri pe pânza vremii, ca într-un film, unde imaginile surprind crâmpeie de timp și de viață. Într-adevăr, o dată cu Proust personajul nu mai este conceput unidimensional, ca un "caracter" clasic, monolit în care timpul lovește nesemnificativ. Așa cum susținea și Camil Petrescu într-unul dintre puținele studii comprehensive despre opera scriitorului francez (din păcate, nici acesta scutit de erori), romanul modern înfățișează sufletul omenesc pe axa devenirii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
distinge de îngerii existenți, care sunt rugați s] se închine în fața sa, în virtutea capacit]ții sale divine de „a numi lucruri”, s] conceap] cunoașterea capabil] a fi descris] lingvistic și, deci, codificat], o aptitudine inaccesibil] îngerilor, v]zuți drept ființe unidimensionale. Aceast] capacitate creativ] implic], totuși, obligația de a nu dep]și limitele impuse. În Coran, Satana întruchipeaz] excesul, având în vedere faptul c] respect] porunca lui Dumnezeu de a-l sl]vi și a se închină în fața lui Adam. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unul ideal, la care nu ar fi nici bine și nici rațional că omul s] aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în scopul ajutor]rii celor s]răci ar fi o persoan] banal] și unidimensional], care nu știe s] profite și de alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum ar fi sportul sau studiul istoriei. În str]dania să de a-și ajuta cât mai mult semenii, acest individ își dedic] tot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mișcarea gravitațională) și de sistemul geometric cartezian (în geometria analitică, oricărei figuri sau mișcări, deci oricărui obiect fizic, îi corespunde o ecuație algebrică), de tip mecanicist, nu mai dă drept de cetate demersului poetic. Obiectualul este studiat într-o perspectivă unidimensională, guvernată de o cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului mecanicist, redundant și inexpresiv. La aceasta tradiție iconoclastă punctată decisiv de raționalism se adaugă în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dintr-o succesiune de straturi de material separate de spații umplute cu de gaz. Straturile de material sunt considerare omogene și cu conductivității termice care nu variază cu temperatură. Fluxul de radiație solară și căldura sunt considerate că se transferă unidimensional. Pentru spațiile ventilate, expresiile convecției bidimensionale convertite în formule unidimensionale. Straturile de material și spațiile sunt numerotate cu indicele j de 1 la n, spațiul n reprezintă mediul interior iar spațiul 0 mediul exterior exterieur. Modelul fizic nu limitează numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
umplute cu de gaz. Straturile de material sunt considerare omogene și cu conductivității termice care nu variază cu temperatură. Fluxul de radiație solară și căldura sunt considerate că se transferă unidimensional. Pentru spațiile ventilate, expresiile convecției bidimensionale convertite în formule unidimensionale. Straturile de material și spațiile sunt numerotate cu indicele j de 1 la n, spațiul n reprezintă mediul interior iar spațiul 0 mediul exterior exterieur. Modelul fizic nu limitează numărul de straturi. Formulele de bază indicate pentru radiația solară și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
o simplă rotiță a unui angrenaj gigant, fiind modelat complet de logica acestuia, apar mai mult drept caricaturi, cazuri de evoluție socială patologică, decât aproximări rezonabile ale stării reale și normale al societății actuale. Este cazul, de exemplu, al societății „unidimensionale” a lui Herbert Marcuse (1977). Am putea considera că holismul reprezintă o presupoziție metodologică corectă în orice analiză care ia în considerare un sistem finalist și își concentrează atenția asupra mecanismelor și tendințelor sale de autoorganizare. Individualismul metodologic, propunând explicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii mai târziu, în 1977, apărea lucrarea lui Herbert Marcuse Omul unidimensional, șocul avea să fie incomparabil mai mare. De această dată era vorba de o carte de tip filosofico-științific, și nu de o simplă fantezie literară. Acum, pe baza a ceea ce s-aacumulat între timp, și cartea lui Marcuse pare să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura de specialitate întâlnim multiple definiții ale sărăciei, fiecare dintre ele implicând o perspectivă diferită. Vom defini sărăcia unidimensional, ca fiind lipsa resurselor necesare menținerii individului deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate fi considerat membru al societății (această perspectivă este larg acceptată în special de experții care preferă conceptul de excluziune socială). Studiile transversale oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ulterioare, obținem o reducere a dimensionalității datelor la numărul de factori identificat. Revenind la primul exemplu de mai sus, analiza factorială a setului de date ce surprind atitudinile politice ale indivizilor ar putea arăta că liberalismul nu este un concept unidimensional, ci se structurează pe trei dimensiuni distincte: economică, socială, culturală. Astfel, întrebarea „Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească?” ar aparține dimensiunii liberalismului social, pe când cea formulată astfel: „Guvernul ar trebui să cheltuiască
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de testare a unor ipoteze. Exemplul privind liberalismul dat mai sus este o ilustrare a abordării exploratorii. Un alt mod de utilizare în scop exploratoriu a analizei factoriale este acela de validare a scalei de măsură pentru un concept abstract unidimensional, alcătuită dintr-o serie de itemi, fiecare item fiind reprezentat de câte o variabilă observabilă. Dacă analiza factorială pentru setul de date constituit din itemii scalei produce un singur factor, atunci putem considera că itemii scalei măsoară, toți, aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
doar „adăpostirea confortabilă în aici și acum”. Ele sunt însă deosebite de „anihilarea totală”, adică de eliberarea completă de suferința nașterii și a morții, ce poate fi realizată doar urmând calea deschisă de Buddha după Trezire. Capacitățile de meditație sunt unidimensionale și înguste, lăsând neatinse deopotrivă evoluția intelectuală și cea morală. Prin meditație, lumea aceasta și problemele ei dispar, dar meditația nu poate dura la nesfârșit. E nevoie și de altceva pentru izbăvirea totală de suferință. Vorbele frumoase pe care i
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
absența unei ținte adecvate organismul va manifesta acest comportament (Lorenz, 1966). Declanșarea agresivității ar fi urmată în acest caz de o scădere a energiei și de începerea unui nou ciclu. În conformitate cu această concepție, comportamentul agresiv este o noțiune unitară și unidimensională fundamentată pe un instinct specific. Chiar dacă un număr destul de mare de observații a permis demonstrarea acestui proces la animale, folosirea lor pentru a explica agresivitatea umană nu este întemeiată științific. Recent unii specialiști în comportamentul animalelor au propus stabilirea analogiilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de situațiile sociale diferite. Cognițiile transformate în reprezentări sunt restructurate, memorate și refolosite în același fel precum strategiile cognitive în timpul efortului intelectual. Direcții noi în conceptualizarea comportamentelor agresive Rezultatele unor lucrări recente arată că explicarea comportamentelor agresive prin prisma teoriilor unidimensionale nu este suficientă. Nevoia, surprinsă mai ales la tineri, de a situa evenimentele agresive în propriul context social, istoric și cultural a fost evocată de mai mulți autori. S-a și văzut, de altfel, că înțelegerea și explicarea comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Succes 115, 139, 190 Supunere 161, 204, 235 T Tehnici de observare 101 proiective 158 Televiziunea 81 Teoria biologice 128-132 cognitiv 122-123, 194 învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive 134-148 transferul activării fiziologice 64-68 Teorie explicativă 15 mecanicistă 121, 122-125 unidimensională 130, 135 Testul Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106 Trăire personală 33 V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă 12, 14, 17, 27, 58-60, 193, 199, 204
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
creației. În acest scop, trebuie să utilizăm metode care să domine constructiv stresul, să dilueze la maximum efectele maxime ale distresului și să valorifice virtuțile stimulative ale eustresului. Stresul se acompaniază de efecte fiziologie și psihologice, el neputând fi tratat unidimensional, după cum urmează: a. consecințe fiziologice: creșterea tensiunii musculare și a presiunii sangvine, accelerarea bătăilor inimii, superficializarea respirației, sporirea cantității de zahăr, colesterol și catecolamine în sânge, diminuarea numărului de leucocite și anticorpi (de unde vulnerabilitatea la diferite maladii); b. consecințe psihologice
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cultura oficială, evocând imagini violente și un limbaj radical În scopuri adesea comerciale. Limbajul fățiș politizat al punk-ului, ca În hitul Anarchy in the UK (1976) al celor de la Sex Pistols, reflecta Încrâncenarea epocii. Dar politica trupelor punk era la fel de unidimensională ca și gama lor muzicală, redusă la trei acorduri și un ritm: efectul depindea de volumul sonor. Ca și Facțiunea Armata Roșie, Sex Pistols și celelalte grupuri voiau mai ales să șocheze. Până și alura lor subversivă mustea de ironie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]