474 matches
-
invarianța culturală și metodologică este o cerință a universalismului. W.J. Lonner a observat variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice precise. Termeni ca personalitate modală sînt expresia acestora. 2. Universalii slabi sînt concepte care au proceduri de măsurare specifice, iar validitatea lor a fost demonstrată în fiecare cultură investigată. Toate conceptele teoretice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de întrajutorare, onestitate, iertare, loialitate, responsabilitate, prietenie adevărată, viață spirituală, dragoste matură, semnificația vieții. 2. Autodirecționare gîndire independentă și libertate de alegere a acțiunilor, a activității creatoare și inovatoare. Valori reprezentative: creativitate, libertate, independență, curiozitate, alegere a propriilor idealuri. 3. Universalism înțelegere, apreciere, toleranță și protecție a bunăstării tuturor oamenilor și a naturii. Valori reprezentative: deschidere, înțelepciune, dreptate socială, egalitate, o lume a păcii, frumusețe, unitate cu natura, protecție a mediului, armonie interioară. 4. Securitate siguranță, armonie și stabilitate a societății
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celor zece tipuri de valori, fiecare individ se va situa pe o anumită poziție de-a lungul spectrului determinat de cele două dimensiuni. Prin urmare, deschiderea spre schimbare va fi pusă în evidență de scoruri ridicate la valorile care reprezintă universalismul (deschidere, dreptate socială) și stimulare (îndrăzneală, diversitatea vieții, o viață interesantă), pe cînd conservarea va fi evidențiată de note ridicate la valorile care desemnează conformismul și tradiționalismul. De asemenea, dimensiunea individual-social poate fi reprezentată ca un continuum, care la un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
renume, putere, imagine) nu aduc o împlinire directă individului, prin urmare ele nu prezintă o importanță extremă în ierarhia universală a valorilor (nu întîmplător, puterea ocupă ultimul loc). Tipurile de valori care au un substrat motivațional intrinsec sînt: bunăvoința, autodirecționarea, universalismul, stimularea, iar tipurile de valori cu substrat motivațional extrinsec sînt: puterea, realizarea, hedonismul și conformismul. Chiar dacă paradigma lui Schwartz despre valorile umane a identificat zece tipuri de valori, deseori modelele de calcul lucrează cu indicatori agregați, care combină categoriile valorice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori în două perechi opuse de categorii de nivel de generalitate mai crescut. în prima opoziție, unele valori reflectă motivația pentru întărirea <afirmarea> de sine (putere și realizare), pe de-o parte, și valori care reflectă motivația spre transcenderea sinelui (universalism sau bunăvoință), pe de altă parte. în a doua pereche întîlnim la un pol valori care reflectă motivația pentru conservatorism (tradiție, conformitate și securitate), iar la polul opus valori care reflectă motivația pentru deschiderea spre nou (autodirecționare și stimulare) (vezi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ierarhice și servind sinelui. Totodată, dacă analizăm răsplata pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul, tradiția și securitatea) și transcenderea de sine (și implicit cu domeniile pe care le cuprinde universalismul și bunăvoința). Complexitatea socială, conform studiului lui Bond și al colaboratorilor săi (2004), corelează cu transcenderea de sine, pe cînd controlul destinului se află într-o relație semnificativă cu conservatorismul. Religiozitatea corelează pozitiv atît cu transcenderea de sine, cît și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Schwartz, au fost propuse mai multe modele structurale pentru sistemul de valori. Astfel, Parsons, Shils (1951, apud Roe, Ester, 1999, p. 6) au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate vs neutralitate afectivă, individualism vs colectivism, universalism vs particularism, realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților) vs descriere (cine este persoana respectivă), specificitate vs generalitate. O altă abordare referențială aparține lui M. Rokeach (Rokeach Value Survey, 1973), care descrie cum valorile sînt organizate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai ales prin independență și curiozitate, adulții tineri apreciază mai mult egalitatea, unitatea cu natura, înțelepciunea, protejarea mediului, pe cînd cei mai în vîrstă consideră mai importante egalitatea, unitatea cu natura și o minte deschisă, fiind mai fidel caracterizați de universalism (Menezes, Campos, 1997, p. 69). 9.10. Un rezumat asupra modelelor structurale proprii sistemelor de valori culturale 9.10.1. Modelul structural al lui G. Hofstede Pe baza concluziilor studiilor sale inițiale, așa cum s-a precizat deja, G. Hofstede a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
potrivire echilibrată cu mediul înconjurător (unitatea cu natura, protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost eșantioane de studenți, cadre didactice și, uneori, chiar eșantioane naționale reprezentative. în România studiul a avut loc în București, în 1996, pe un eșantion de studenți. Rezultatele au indicat că pentru subiecții majorității culturilor naționale, valorile bunăvoință, autodirecționare și universalism erau apreciate ca fiind cele mai importante, iar valorile de putere, tradiție și stimulare, cele mai puțin importante. între aceste limite s-au situat valorile securitate, conformism, realizare și hedonism. Ierarhia valorilor, la 83% dintre eșantioane, corelează semnificativ, în proporție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai inerțial al subiectivității sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul grilei de valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate la nivel cultural-societal, orientările axiologice se redistribuie în șapte categorii supraordonate, după cum urmează (vezi tabelul 6): Rezultatele efective obținute prin aplicarea acestui instrument
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
necesare supraviețuirii și astfel au fost selectate prin procese evolutive (Ekman, 1972; Izard, 1994; Buss, 1994). Natura biologică, universală a emoției și specificul exteriorizării sale nu au fost total lipsite de controverse (Innes-Ker, Niedenthal, 2002). în primul rînd, evocarea unui "universalism" al exteriorizării emoțiilor este în contradicție cu poziția dominantă a relativismului cultural, care susține că toate emoțiile, ca și expresiile lor, provin din situații sociale particulare și că acestea au o semnificație anume numai într-un context dat (Lutz, White
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tip A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează brusc mai des, depășesc alte autovehicule mai frecvent. Așadar, și această tipologie, care și-a probat validitatea atît în culturi colectiviste, cît și în cele individualiste, are un grad ridicat de "universalism". Neîndoielnic însă, cele mai des utilizate modele ale personalității sînt cele propuse de H. Eysenck și S. Eysenck, fie individual, fie în colaborare (1982, 1985, 1992a, 1992b, 1994, 1997), în jurul dimensiunilor "extraversie"-"intraversie", precum și cel construit de R. McCrae și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Atlantic la Urali, mai are de așteptat... II. Acolo unde este Biserica, acolo se află Roma" Căderea Imperiului Roman în secolul al V-lea a marcat de asemenea sfârșitul dezvoltării viticulturii occidentale. Uniformitatea generată de către Imperiul Roman este înlocuită de universalismul Bisericii romane: "acolo unde este Biserca, acolo se află Roma" (ubi ecclesia, ibi Roma), așa cum se obișnuia să se spună. Totuși, Evangheliile nu vorbesc despre Biserică. Faimoasa frază atribuită lui Iisus Hristos: "Tu ești Petru și pe această piatră voi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
p. 285 3 op. cit., p. 288 4 op. cit., p. 291 5 op. cit., p. 293 6 op. cit., p. 294 7 op. cit., p. 301 81 contra direcției socotită germanizantă „Literatorul” va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei”1. Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; „Literatorul” recomandă o poezie care se află la antipodul prozei. Făcând o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dominat de frustrările micii burghezii. Frustrările sterile ale lui Karl Leuger și ale lui Georg V. Schoenerer (ale căror producții tînărul Hitler le făcuse reclamă pe străzile Vienei) ajunseseră acum în prim-plan. Viena aceasta respingea fără ezitare umanismul și universalismul celeilalte Viene. Acum, cu ajutorul lui Hitler, ea triumfa asupra acesteia și o destina uitării. Iorga nu a fost surprins de acest lucru. El cunoștea prea bine aspectul gen Ianus al acestui oraș. La 14 februarie 1938, a avut loc o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
moderne. De asemenea, dacă celelalte ordini acopereau o regiune și erau mai degrabă introverte, ordinea europeană și cu atât mai mult cea imperial europeană se baza pe un sistem interoceanic și era una globală ca orientare (scop), având pretenții de universalism. În cel mai general sens, ordine înseamnă organizarea și, prin urmare, interacțiunea unor elemente conform unui model. Considerând statele ca fiind principalii actori ai sistemului internațional modern, ordinea mondială presupune existența unor modele de interacțiune interstatală care asigură securitatea relativă
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
Bull ca o posibilă alternativă la sistemul, această idee este preluată de o serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după Războiul Rece, a unor logici organizaționale concurente, precum sistemul național de state (universalism politic) și economia transnațională de piață (universalism economic). În acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate. Astfel, exponenții
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
această idee este preluată de o serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după Războiul Rece, a unor logici organizaționale concurente, precum sistemul național de state (universalism politic) și economia transnațională de piață (universalism economic). În acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate. Astfel, exponenții acestei perspective nu asociază neapărat noul medievalism
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
Egiptul, Persia, dorind unirea tuturor popoarelor sub un singur imperiu, parcă prevăzând destinul Europei peste două milenii. Alexandru cel Mare a inaugurat un nou colonialism de tip cultural, care viza unificarea tuturor popoarelor într-o "oecumene", propunând lumii ideea de universalism prin unirea grupurilor etnice și rasiale. Format în spiritul tradiției filosofice grecești, avându-l ca profesor pe Aristotel, și considerând Grecia ca centru al lumii civilizate, Alexandru cel Mare a preluat tradițiile și cunoștințele grecilor și a încercat să le
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Acest apel găsea o Europă în plină expansiune economică, însoțită de un proces de colonizare internă și apoi externă, ecoul fiind cel așteptat. Pax și respublica christiana (unitatea lumii creștine) au constituit două din principiile care au stat la baza universalismului politic al Bisericii Romano-Catolice, fără de care aceste cruciade nu ar fi avut probabil loc178. Participarea în totalitate a celor mai importante și puternice monarhii din Europa era exclusă. În privința Germaniei, papa nu a avut așteptări mari, și, în această privință
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
au reunit pe regele Angliei, Richard I Inimă de Leu, al Franței, Filip al II-lea August, și pe împăratul Germaniei, Frederic I Barbarossa 184. De această dată ideea noii cruciade a fost bine primită de împăratul german, adept al universalismului politic, "continuator al împăraților romani". Din nefericire, împăratul Germaniei a murit în anul 1190, înecat în râul Kara-Su. Este salvarea Islamului, datorată unui asemenea eveniment neașteptat. Deși o parte a armatei germane se retrage, o mică parte dintre feudalii germani
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
multă sfințenie tradițiile izvorîte din interior"14, acel specific care ne asigură identitatea. În confuzia ce domină lumea postcomunistă, nu sînt fără sens încercările de a găsi un echilibru între tendințele cele mai generale (megatrends) și manifestările specifice locului. Ecuația universalism și naționalism e rezolvată de unii printr-un echilibru sui generis între mondialitate ("superlume" la Lyotard) și spiritul național inerent epocii moderne. "Universalismul presupune naționalul ca parte constitutivă, cu funcții proprii și rol dominant", ceea ce înseamnă că integrează "naționalismele", ca
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]