436 matches
-
te vede, nu îi vor da de bănuit un gărduleț viu verde și niște draperii multicolore care aleargă pe această câmpie, pe care se întâmplă atât de multe lucruri misterioase. șase în al cincilea loc: se aud strigări exaltate, ovații, urale, nu știi de unde vin, lumina este și mai puternică acum, iei din desaga ta mușchi de baobab-bătrân-capricios și îți înfunzi bine urechile, să nu fii asurzit, iei din desaga ta frunze de brustur-brodat-de-zâne și îți acoperi ochii, să nu fii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
printr-o manevră în clește, întocmai așa cum se temuse Kyutaro, declanșându-se o încăierare copleșitoare. În acel moment, forțele combinate ale lui Horio, Nakagawa, Takayama și Ikeda ajunseră pe piscul muntelui. — Am învins! — Tennozan e al nostru! Se înălțară primele urale de victorie ale bătăliei. Hideyoshi așteptase sosirea lui Nobutaka la Râul Yodo, așa că, încă nu ajunsese în linia întâi. Se apropia înserarea, fiind cam pe la Ora Berbecului, când Hideyoshi își spori armata cu forțele lui Nobutaka și ale lui Niwa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
grăbi să revină în Ise. Ieyasu mai rămase câtva timp pe Muntele Komaki, dar, în cele din urmă, plecă și el spre Kiyosu, lăsându-l la comandă pe Sakai Tadatsugu. Oamenii din Kiyosu ieșiră să-l primească pe Ieyasu cu urale de victorie, dar nu în număr la fel de mare cum îl întâmpinaseră locuitorii din Osaka pe Hideyoshi. Cetățenii și soldații vedeau Bătălia de la Nagakute o mare victorie a clanului Tokugawa, însă Ieyasu își preveni vasalii în privința mândriei nejustificate și le trimise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
foc care le stătea în calea victoriei... Pentru câteva clipe s-a lăsat liniștea... Și în sală la fel... Deasupra întinderii înzăpezite se înălța un cer mohorât și totul era mohorât în jur. Urmau asaltul general asupra colinei, entuziasm și urale... Alte umbre s-au perindat apoi pe ecran, în prim-plan sau în depărtare. Gestul de sacrificiu al eroului îl fascina și îl revolta, dar în același timp îl scotea pe calea cea mai directă din lumea reală... Și-a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la pământ și strigându-i în sfârșit că o iubește! Te iubeeesc strigă el! Sfârșiiit! zbieră tânăra prozatoare, încheind apoteotic în ovațiile tuturor. - Aaaah! Aaaaah! Ajutooor! răgea Euripide, zvârcolindu-se pe parchet ca otrăvit. Geniaaal! Toți cei prezenți izbucniră în urale, scandând numele Aurorei și dărâmând absolut tot ce le stătea în cale. Aprecierea lor depășea orice imaginație și începu să se manifeste deosebit de violent, astfel că scaunele prinseră să zboare prin spărtura lăsată de Giordano. Cât despre mine și Maro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și, mai ales, în scriitorul Delavrancea: „trimite-mi ceva bilete pentru comediile ce le scrii, ca să-mi duc nevasta și copiii la circ”. Pe post de editorial — un articol al lui Ion Vinea („Note repezi“). După ce deplînge faptul că „Prin urale, se celebră în apus moartea bravurei civice a socialiștilor”, autorul denunță „lașitatea” adepților războiului printr-o pledoarie individualist-pacifistă: „În război, gesturile sînt lașe. (...) asasinarea premeditată a pacifiștilor (...) măsuri contra panicei, contra adevărului și minciunei toate înlesnirile pe cari le face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
își închipuie că vor lua bătaie dacă mai joacă și spune hotărât: - Gata, eu zic că vă ajunge, tineretul mai are multe de învățat! Bineînțeles izbucnesc protestele și trebuie să continue meciul. Terenul lung îl obosește peste măsură și în urale, tineretul câștigă, 5-4. Cei mici îl înconjoară și recunosc: - Dacă nu ai fi jucat tu, câștigam fără probleme, mereu îi batem pe bătrâni. Laur le povestește: - Ce credeți voi, că nu mai știu s-alerg? La cămin avem un teren
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
națiune unită În jurul televizorului, ca la Revoluție, ca să știm când să stingem lumina și să ne pupăm și să uităm dă toate cu gândul numai la viitor și la prosperități. Se auzi un fluierat de locomotivă și mulțimea izbucni În urale, oarecum gratuite, căci era vorba de un tren de marfă care trecea și el tot pe linia liberă. Din fericire. Se-ndeasă frigul. De unde vine atâta frig? Parcă poți să știi? Avem relații cu atâtea state că nici nu mai știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În țara noastră, după cum se știe, au fost eradicate foarte multe boli. Aproape toate. Cum să te pricepi prin urmare la ceva ce nu există? Raționamentul domnului cu Magazinul fu Întrerupt de un șuierat vesel de locomotivă, urmat imediat de urale și de o horă furtunoasă În jurul focului. Erau, după toate semnele, salvați. 8. Trenul Își reluă mersul său legănat de rață Îndopată, În timp ce pe culoare și În compartimente călătorii se Îmbrățișau și se sărutau la Întâmplare, urându-și An Nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu o coloană de flamuri văzută de la Înălțimea tribunei oficiale, toropită de căldură și gata să se prăbușească peste șuvoaiele de manifestanți ce purtau de-a valma ca un râu În vremea inundațiilor, steaguri, portrete, flori, copii, lozinci, aplauze și urale. Ca să fii om obișnuit, domnule Moduna, Îți trebuie anumite calități. Dumneavoastră, iertați-mă că v-o spun, nu le aveți. Le-ați pierdut sau v-ați lepădat de ele ca de niște defecte... Domnul Moduna nu ripostă. Se Însera și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
el o mână de ajutor celor ce Încărcau cărămizile și lemnul În camioane: ca să se termine cât mai repede și să nu mai vadă urmele profanării. Când ultima cărămidă a fost aruncată Într-o Tatra de 20 de tone, În urale și aplauze, și când norul de praf ce camuflase până atunci șantierul s-a risipit odată cu ultimile acorduri ale unui frumos cântec revoluționar, muncitorii răsturnați În iarbă sub tufele de liliac Înflorit cu câte o bere În mână au putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vă asigurăm de veșnica noastră pomenire. (Aplauze) Și, pentru că nu se știe dacă o să ne mai vedem vreodată, permiteți-mi să vă urez de pe acum, În numele consilierilor municipali și al meu personal, să vă fie țărâna ușoară. Lumea izbucni În urale, iar Cain Își scoase batista compleșit până la lacrimi de urările primarului. Micul său balcon semăna cu nacela unui dirijabil gata să se desprindă de pe pământ. Se pregătea să spună “vă mulțumesc din suflet” când primarul ceru din nou cuvântul printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dragă! Și ea Începea să Înjure: partidul, guvernul, țara, pe tovarășul prim și pe ea Însăși. Avea totuși o satisfacție: simțea cum sub ea, cuvântarea cu pricina se lichefia și se ducea dracului. De bucurie sări aplauzele și trecu la urale prelungite. Acum, tovarășa Irma are o sală de fitness și de aerobic, cu muzică potrivită, profesori bine pregătiți și clientelă selecta de ambele sexe. Din când În când, În amintirea vremurilor bune, ascultă. Ciuleandra și Dans macabru de Liszt. 42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
De ce a renunțat Lee la box? De ce s-a băgat în poliție? — Prinderea infractorilor îi dă sentimentul de ordine. Ai prietenă? — Mă păstrez pentru Rita Hayworth. Flirtezi cu toți polițiștii sau sunt eu un caz mai special? Din mulțime răsunară urale. Am întors capul și l-am văzut pe partenerul de antrenament al lui Blanchard prăbușindu-se la podea. Johnny Vogel urcă în ring și-i scoase proteza. Cel căzut scuipă un jet lung de sânge. Când m-am uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
gură și Întinzând șapca pentru a aduna monedele, trecură pe lângă coadă. Cel cu șapca interpreta cu glas tare, răgușit, o melodie dintr-un muzical cunoscut: „De unde-ai pălăria? De unde oare? Că tare e hazlie Și În stil mare!“ Se auziră urale, În timp ce ușile de la galerie se deschideau și mulțimea se repezea Înăuntru. Imediat lângă intrare, un tânăr așezat pe un taburet Înalt, În spatele unei tejghele Înghesuite, le lua șilingii. Mormăind, schimbând glume și Împingându-se, suiră cele patru etaje pe scările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nervii încordați la maxim. Se uită la ceas. Nu mai făcuse asta de mult timp. Era înainte de 12. Nu avea rost să mai aștepte. Se îmbrăcă în costum și ajunse rapid la servici. Salve, șefu'! Tot personalul îl copleși cu urale și bucurie. Numai Petru nu. în birou, răbufni: Amanda Castan, noua secretară șefă, cea pe care am angajat-o eu, pentru că tu ai uitat că cealaltă s-a căsătorit, deși ai fost cavaler de onoare, și s-a transferat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
siguranță că marele păpușar mai inventase Încă un truc misterios pentru buna lor dispoziție, pentru câștigul artei adevărate, În cele din urmă. Rumoarea crescu printre capetele ascultătorilor sensibilizați până la lacrimi și se sparse În ropote de aplauze și În frenetice urale. Aplauze care deveniră ritmice, În felul bătăilor de tobă. Grimmi se Înclină În semn de mulțumire. După ce privi Înainte, Întinse mâinile deasupra capului și execută o piruetă perfectă, de adevărat balerin. Mai făcu una și Încă una, În ritmul aplauzelor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lipsei unei lucrări clasice despre MODĂ!... Onorabilul nostru prieten continuă să vorbească așa mult și bine, cu acea ușurătate a elocuției pe care invidioșii o numesc sporovăială; după care Încheie spunând: — Eleganța dramatizează viața... Ah! La auzul acestor vorbe, izbucniră urale. Ager la minte, E. de G. demonstră că drama nu putea defel să provină din uniformitatea impusă de eleganță moravurilor unei țări și, sprijinindu-se pe exemplul Angliei și Spaniei, Își susținu teza cu o bogăție de argumente Înveșmântate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
în piața Rossio din Rio de Janeiro, convingând pe Rege să cedeze. Ajungând la Lisabona, Joîo VI e nevoit să primească ordinele Juntei, care fixează în amănunt cum va decurge debarcarea; fără solemnitate, fără manifestații, cu un anumit număr de urale pentru Congres, Constituție, Regele constituțional și familia regală. Joîo VI era prizonierul Congresului provizoriu, alcătuit dintr-o seamă de ambițioși și de iluminați ai masoneriei, care vorbeau în plină Adunare de "Supremul arhitect". Câteva luni în urmă, la l octombrie
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în trei săptămâni. Anevoie le mai poate ține cineva socoteala. Izbucnesc, ca de obicei, conflicte armate între Garda Republicană și poliție, între aviație și guvern, între greviști și armată. O manifestație comunistă începe prin aclamarea Președintelui Republicii și sfârșește prin urale pentru Soviete și revoluția mondială. Și pretutindeni se puteau citi semnele descompunerii: corupția politicienilor, abuzurile conducătorilor, dezmățul în administrație, ruina economică și financiară a țării, degradarea presei, sterilitatea culturii. Lumea nu mai știa pe cine să mai creadă, în ce
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
scene patetice. Generalii judecători au toți lacrimi în ochi și se putea citi pe figurile lor regretul de a nu fi luat și ei parte la complot. Vestea achitării se împrăștie fulgerător în toată Capitala și e aclamată pretutindeni prin urale. Guvernul lui da Silva, laolaltă cu celelalte guverne anterioare erau, în bloc, osândite cu o brutală sinceritate. XI. REVOLUȚIA DE LA 28 MAI 1926. Între cele două lovituri de stat încercate de armată, în aprilie și iulie, are loc la Coimbra
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
el, dlor. Va bate cat de curând ceasul, continuă vorbitorul, când din adâncul sufletului se va ridica strigătul... „La arme!“ Din acel acel moment, națiunea care l-a glăsuit va simți în izvorul de virtuți noi, virtuți militare... (aplauze cu urale, cutremura sala). Întrunirea din monumentala Casă a lui Alecu Sturdza-Bârlădeanul, care ținu până după miezul nopții era în fierbere... „vrem neatârnarea, vrem neatârnarea“... ...Cu începutul primăverii lui 1877, după un an de neutralitate, se apropia și posibilitatea intrării României în
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de piele, îl dădu la o parte pe polițist cu un brânci brusc, făcu un salt și ajunse din doi pași la trei metri de mașina deschisă, cu revolverul armat și gata să tragă. Bărbatul care răspundea la ovații și urale cu brațele ridicate îl văzu aproape imediat, groaza i se întipări pe chip și întinse mâinile în fața lui, cu palmele deschise ca să se apere, în timp ce lăsa să-i scape un țipăt de spaimă. Gacel trase de trei ori, înțelese că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pricinuit o amețeală cronică, iar cea de revoluție un cârcel În zona cervicală, și cum respectiva grimasă a fost luată de mulțime ca semn de preocupare, seriozitate și competență, când a pus piciorul pe ultima treaptă, piața deja răsuna de urale și de strigăte de „Poliția e cu noi!“. Ajuns sus, semizeul În uniformă și-a tras puțin sufletul, iar apoi și-a dat jos chipiul, dezvăluind mulțimii un val de strălucitoare transpirație care izvora dintr-o țeastă parțial despădurită și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
despădurită și care, În irizările acelei amieze Însorite, constituia un adevărat nimb al măreției. Cezar Însuși, dac-ar fi vorbit atunci poporului, anunțând cucerirea Galiei, descoperirea Americii și aselenizarea Într-un singur discurs, n-ar fi fost Întâmpinat cu atâtea urale. Dictatorul stradal a mulțumit Însă prin câteva gesturi măsurate, și-a reașezat coroana pe cap și, ridicând bastonul ca pe un sceptru, a cuvântat astfel: — Stimați concetățeni... dragi participanți la trafic... prieteni... (bătăi din palme fine, respectuoase)... Unii știu cine
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]