1,126 matches
-
în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru unii analiști contemporaneitatea noastră reprezintă o etapă a modernității caracterizată prin reflexivitate. Unul dintre autorii reprezentativi ai acestui gen de abordare, Lazăr Vlăsceanu, consideră
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și socială, ci constă în construcția instituțională politică. În vreme ce "modernizarea economică și socială distruge grupările sociale și politice tradiționale și subminează loialitatea față de autoritățile tradiționale [...], modernizarea politică implică raționalizarea autorității, diferențierea structurilor și extinderea participării politice" (ibid.). Modernizarea socială implică urbanizare, industrializare sau mijloace de comunicare, în timp ce modernizarea politică presupune democrație, stabilitate, diferențiere structurală, modele de dezvoltare, integrare națională. De asemenea, corelația între conceptele de modernizare și de modernitate este imperios necesară în analiza asupra societății românești: "Modernizarea românească a fost
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ale existenței sociale, prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau, dimpotrivă, de dezindustrializare/postindustrializare și de informatizare continuă să fie asimetric și multipolarizant pe plan mondial. Prin prisma acestor vectori ai dezvoltării, ceea ce importă în lucrarea de față constă în rolul procesului social de remodernizare contemporan
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
transformările din viața personală, care ar trebui manageriate prin cea de-a treia cale, se numără în epoca izomodernă apariția ciberspațiului. Fenomenul de globalizare era oarecum predictibil. Trecerea de la societățile tribale la cele rurale, apoi la cetățile antice, apoi la urbanizare, statele-națiune, imperiile secolului trecut: această întreagă evoluție presupunea "lărgirea" sferelor sociale și economice. Într-adevăr, întreg acest proces fractal de multiplicare ne arată un oarecare traiect istoric a cărui finalitate temporară nu putea consta decât fie în globalizare, fie în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este inexistența minorităților și, implicit, a posibilelor discriminări. De asemenea, prin faptul că oferă în principal servicii, rezidenții formează de facto o vastă comunitate urbană globală care reproduce prototipul aglomerărilor urbane RL. Se poate vorbi aici de un proces de urbanizare în hiperrealitate. De asemenea, în SL se creează, prin procese cooperante și prin structurare disipativă, un capital social al hiperrealității, bazat pe relații de încredere. Instalarea în spațiu-timpul SL presupune un inedit proces de socializare: stilul de viață specific creează
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să devină tot mai indistincte, pe măsură ce generațiile care manifestă rezistență la schimbarea impusă de epoca informațională vor dispărea. În mare, distincția dintre cele două tipuri de atitudini acționale și de percepție se suprapune totodată cu distincția urban rural; procesul de urbanizare va conduce probabil la accesul tot mai uniform al populației la informația globală. Capitalul informațional tinde să devină egal distribuit prin dezvoltarea unei puternice "clase medii informaționale", cu acces la informația globală iar aceasta reprezintă întocmai restructurarea societală la nivel
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ale unui sat; deosebirile dintre așezările permanente și cele temporare; două condiții ale apariției satelor. NOȚIUNI NOI sistematizare (rurală și urbană) - ansamblu de măsuri ce privesc proiectarea și reorganizarea unei localități în scopul asigurării condițiilor optime pentru desfășurarea activităților umane; urbanizare - proces de dezvoltare intensă a orașelor existente și de creștere a numărului orașelor și a populației urbane. 2 AȘEZĂRILE OMENEȘTI VECHIMEA ȘI EVOLUȚIA AȘEZĂRILOR UMANE AȘEZĂRILE OMENEȘTI 77 Pământul românesc este un teritoriu de străveche locuire, așa cum dovedesc săpăturile arheologice
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pentru vite, șură pentru produsele câmpului, pătul pentru porumb, adăposturi pentru căruțe și unelte agricole etc. — s-au construit blocuri ca la oraș, dar lipsite de cele mai elementare utilități familiale (apă curentă, canalizare, mijloace de încălzire etc.). Procesul de urbanizare din țara noastră a fost similar celui din statele europene cu tradiție (Grecia, Italia etc.). De peste două milenii și jumătate, pe teritoriul țării noastre s-au succedat mai multe generații de orașe; în mai multe cazuri, orașele mai noi s-
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
toponimice rurale, încorporate orașului și dispărute prin destructurare sau menținute prin fragmente fosilizate. Sunt un fel de sectoare urbane, organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric, în funcție de profunzimea și de tipul urbanizării. Astfel, la 1834, Mahalaua Mihai Vodă este descrisă, à la Caragiale, astfel: „Podu Domnescu ce să începe de la Zlătari, drept înainte pînă în Curtea Arsă. De acolo apucă în stînga pe lîngă Zidu Curții și merge drept pînă la Anghel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
manifeste în Europa până în preajma perioadei renascentiste. Stilul Gotic a continuat tradiția Romanicului cu privire la formele de reprezentare vizuală a sacrului, îmbogățind-o însă cu numeroase elemente inovative, care dau în prezent specificitatea arhitecturală 394 și iconografică a acestuia. În paralel, urbanizarea societății medievale a permis o dezvoltare socio-culturală fără precedent, ale cărei urmări s-au răsfrânt și asupra artelor vizuale. Fig. 23. Grup de apostoli. Portalul central al Catedralei Notre-Dame din Paris Fig. 24. Vedere din interiorul Catedralei Sfântul Ștefan din
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Kagan, 1994; Paris, 1997Ă. În cazul lor se confirmă o continuitate intergenerațională scăzută, coeziune socială scăzută, roluri sociale instabile și puțin definite (Millon, 2000; Paris, 1996Ă. Viața social-economică e dominată de pragmatism și mai puțin de ideologii stabile. Industrializarea rapidă, urbanizarea, nivelul ridicat de tehnologizare, mobilitatea populațională care include și fenomenul imigrației alături de diversitatea și calitatea mijloacelor de informație și de comunicare au determinat erodarea vechilor tradiții și norme comunitare. Relațiile interpersonale de factură individualistă scad interesul pentru trecut, pentru tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Griaule, 1957]. Numero(i continuatori ai lui Griaule au adoptat un demers mai pu(în legat de un punct de vedere fondat simultan pe sistemul colonial (i pe "estetică european(" [a se vedea Clifford, 1988, p. 89]. 2. ANCHETELE SOCIALE Urbanizarea, revolu(ia industrial( și apari(ia noilor categorii sociale, (n special cea a muncitorilor (i a altor categorii considerate "periculoase", au suscitat (ngrijorare (i interes printre persoanele cultivate din preajma claselor diriguitoare [Leclerc, 1979]. Pe tot parcursul secolului al XX-lea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
conceptele de oraș durabil, dezvoltare urbană durabilă, Raportul J. Dray urmărește prevenirea-combaterea violenței tinerilor din cartierele orașelor mari, Raportul Banlieuscopie analizează posibilitățile de a "reinventa" integrarea socială etc. Orașele și statul Multe speranțe au fost puse în "modernizarea societății prin urbanizare", în redescoperirea "rolului orașului în creșterea economică", "vector al modernizării sociale", al "modernizării acțiunii publice". Reușita depinde mult de solidaritatea urbană în condițiile crizei financiare și economice, ale "fricii de săraci și de imigranți". De-a lungul anilor, evoluția urbană
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în condițiile crizei financiare și economice, ale "fricii de săraci și de imigranți". De-a lungul anilor, evoluția urbană s-a corelat cu democrația, practica urbanistică fiind corelată cu reglementările politice ce vizau evitarea tensiunilor dintre "clasele sociale", epidemiile, revoltele. Urbanizarea a devenit o preocupare care a cerut acțiune colectivă, a cerut planificare încă de când "orașul modern" nu era văzut cu ochi buni de către marii proprietari de pământ... Modernizarea a urmărit legarea creșterii economice de "progresul" social, politic și cultural. Intervenția
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
medicină socială" nu avea însă fundamentul pe care științele sociale ar fi trebuit să i-l dea, statistica de atunci neputând explica mecanismele ce legau destinele individuale de cele ale societății în schimbare. În țara aflată în plină industrializare și urbanizare (spre sfârșitul secolului al XIX-lea), apare igiena socială. Eduard Reich (în System der Hygiene, 1870) insista asupra complementarității medicinei sociale cu asistența socială, iar Max von Pettenkofen 325 punea accent pe supravegherea mediului natural și social, și voia să
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
risipirii de spații publice, degradării peisagistice, dispersării echipamentelor, utilităților (costisitoare pentru întreaga comunitate locală). Stigmatizarea acestor spații provine din percepția publică că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre spunea în 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarității tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul, deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene la noi
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care a creat comunitățile de aglomerații urbane, a redistribuit competențele actorilor astfel încât să facă "corp" cu instituțiile financiare interesate de devenirea orașului), Legea SRU (privind proiectele ce vizează orașele și "ariile urbane") etc. 260 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este comparabilă cu cea din Europa și America de Nord, în Africa ritmul creșterii urbane este rapid, în Asia proporția populației trăind fenomenul urban este din ce în ce mai mare... 261 http://www.artline.ro/Populatia-urbana-a-globului-creste-cu-un-milion-de-cetateni-pe-saptamana-23137-1-n.html (Raportul Națiunilor Unite intitulat " Situația orașelor din întreaga
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fervent de ideologia oficială și aparatul de propagandă. În studiul său, Regimul matrimonial în comunism, Luminița Dumănescu vorbește despre căsătorie și familie în comunism, despre modificările importante care au survenit în comportamentul matrimonial al românilor pe fondul procesului masiv de urbanizare, industrializare și educație de masă. Datorită acestor factori determinanți, familia tradițională românească trece printr-un proces substanțial de schimbare a rolurilor și funcțiilor, ceea ce o îndreptățește pe autoare să susțină ipoteza că familia românească modernă, cu caracteristici specifice și general
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
datele analizate demonstrează că, asemenea epocilor anterioare, universalitatea și precocitatea căsătoriei sunt caracteristici care se perpetuează și în timpul socialismului. Tipologia familiilor se schimbă însă fundamental, în contextul suprapunerii efectelor celor trei factori de care aminteam la începutul acestui studiu - industrializare, urbanizare, școlarizare - și a altora, secundari. Toate modificările pe care le-am amintit au afectat funcțiile familiei, unele pierzându-se și făcându-le loc altora noi, specifice contextului, altele redefinindu-se și dezvoltându-se. În primul rând funcția economică a familiei a
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
constatat în variatele cercetări asupra zonei rurale, chiar rămași fără pământ, țăranii au găsit căi de supraviețuire dintre cele mai ingenioase. Familia românească trece în perioada comunistă printr-o serie de transformări funcționale și de structură, influențate de dinamica socială - urbanizare, industrializare, educație de masă - și de propria raportare la această dinamică. Este incontestabil faptul că în această perioadă balanța înclină în favoarea familiei nucleare, că familia tradițională - mai mică sau mai mare, după caz, dar și după mediu de proveniență - este
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
of the state and to find solutions to the problems that may be triggered by fertility variations. Keywords: communist regime: pro-natalist policy; fertility; mass-media propaganda. Introducere Perioada comunistă a însemnat, și pentru România, activarea unei politici intense de industrializare și urbanizare la care femeile trebuiau să participe, dar și a unei politici pronataliste de largă anvergură. Departe de a fi elementul cheie al unei emancipări și egalități de gen pe care au visat-o teoreticienii comunismului, implicarea totală a femeilor în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
1940 Traian Herseni studenților săi de la Universitatea din București: în cercetările de teren trebuie să se „întrebuințeze deopotrivă metodele calitative și metodele cantitative, reprezentate mai ales de înțelegere și statistică”. Cine analizează metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
66, 1-12. Herseni, Traian și Radu, Nicolae. (1962). Aportul cronicarilor la dezvoltarea psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian. (1963). Despre limitele și izvoarele cercetărilor de istoria psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian (coord.). (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei. Herseni, Traian. (1976). Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară. București: Editura Univers. Herseni, Traian. (1980). Cultura psihologică românească. București: Editura Șiințifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. [1940](2007). Curs de sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Generația „instaurării comunismului” (născută între 1945 și 1966), în ciuda problemelor și schimbărilor social-politice majore ale perioadei, a beneficiat (cu unele excepții în cazul copiilor celor persecutati politic) de oportunități majore în educație, angajare, obținerea de locuințe. Procesele de industrializare și urbanizare, investițiile în educație, în construcția de locuințe publice, au făcut ca perioada 1952-1972, de intrare în clasele primare și perioada 1961-1982, de intrare a generației pe piața muncii, să fie mult mai bune decât cele ale generației anterioare (confruntată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a concretizat, în principal, în construcția instituțională politică, și nu în edificarea cadrului economic, deoarece particularitățile de evoluție istorică nu permiteau o dezvoltare economică de tip capitalist. Se cuvine a face diferența dintre modernizarea socială și cea politică. Prima înseamnă urbanizare, instruire, industrializare, mijloace de comunicare. Modernizarea politică cuprinde democrație, stabilitate, diferențiere structurală, modele de dezvoltare, integrare națională. Modernizarea politică implică raționalizarea autorității, diferențierea structurilor și extinderea participării politice. O țară poate fi superior dezvoltată politic, cu instituții politice moderne, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]