1,147 matches
-
fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare<footnote Prin grad de urbanizare înțelegem mărimea absolută sau relativă a populației care locuiește în centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat sub forma unei mărimi relative de coordonare. Acest indicator arată câte persoane din mediul urban revin
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare<footnote Prin grad de urbanizare înțelegem mărimea absolută sau relativă a populației care locuiește în centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat sub forma unei mărimi relative de coordonare. Acest indicator arată câte persoane din mediul urban revin în medie la o persoană
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
o persoană din mediul rural; el poate lua valori între zero și infinit. Structura populației pe medii trebuie însă corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cu eșecul care i-a urmat. Manualele nu îl numesc însă așa, preferând termenii jurnalistici și politici consacrați: "apatie" (Polonia), "destindere" (România), "epoca de aur" (Ungaria), "dezvoltarea economică" (Bulgaria, Albania). Dar peste tot a însemnat cam aceleași lucruri: credite externe, urbanizare, aprovizionare satisfăcătoare, mai puțină teroare politică, investiții culturale majore. Acest "bine" relativ a fost, în același timp, și începutul sfârșitului, pentru că tot atunci apărea o nouă generație de dictatori, autori ai unor alte mari greșeli de administrare. Ele au devenit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
puțin inocent reconstituirea unor realități și, mai ales, a unor judecăți valorice asupra lor. 135 Lăcrămioara Stoenescu, op. cit., p. 9. 136 Este o perspectivă neașteptată asupra "foloaselor" colectivizării pe termen lung. Se poate spune că generații întregi și-au datorat urbanizarea acestei agresiuni masive asupra satului românesc. Amintindu-și contextul propriei școlarizări, o femeie născută în 1949 a punctat foarte clar raportul între cele două realități: "în anii în care am mers eu la școală, în '56, nu se punea problema
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
până la urmă tributară acestei viziuni. Bineînțeles că ea își are criticii și susținătorii săi, pentru că, fără îndoială, orice modificare a unui statu-quo e însoțită de efecte ce sunt percepute fie pozitiv, fie negativ. Modernitatea semnifică pe de o parte industrializare, urbanizare, birocratizare și dezvoltarea comunicațiilor și aduce în societățile care au îmbrățișat-o atenuarea sau chiar eradicarea foametei, a bolilor, a sărăciei, a mizeriei, prelungirea speranței de viață și creșterea nivelului educației sau, altfel spus, implementarea ideii de stat al bunăstării
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Revenit la matcă după 1990, dr. Constantin Baciu a pus bazele unei fundații de într ajutorare care îi poartă numele și oferă îngrijiri și asistență socială persoanelor care se cer protejate, se dedică acțiunilor edilitar-gospodărești de natură să ducă la urbanizarea satului Dolhești, în primul rând: modernizarea rețelei stradale prin asfaltări de drumuri, c onst rucții de poduri și podețe din materiale durabile, acostamente și șanțuri betonate; în același sens acționează și o altă fundație în colaborare cu parteneri din Franța
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în 2006, pentru suma de nimic de 35 000 de euro pe săptămână. mai bine de douăzeci de ani, a creat Compania Zoute, o societatea imobiliară care a câștigat mii de hectare pe mare și care a putut astfel controla urbanizarea ansamblului stațiunii balneare. "Șansa comunei Knokke ține în mare măsură de această alegere autoritară, de a nu fi acceptat decât case de o anumită calitate. Este suficient să te plimbi printre aceste vile uriașe (ziduri albe, șarpante verzi și acoperișuri
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de forme de relief care sunt asociate spațial, teritorial. URAGAN denumirea ciclonilor tropicali din Marea Caraibelor, (America Centrală) extinsă ulterior asupra tuturor ciclonilor tropicali și oricărui vânt care atinge sau depășește 64 de noduri pe oră (gradul 12 al scării Beaufort). URBANIZARE proces de dezvoltare intensă a orașelor existente și de creștere a numărului orașelor și a populației urbane. VATICAN cel mai mic stat din lume: 0,44 km2. VAL undă de mișcare oscilatorii regulată, care afectează suprafața apelor oceanice și se
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
plantă cu tulpina în trei muchii și cu flori grupate în spice; Subsol= straturi care se află dedesubtul solului; U ,,Unde sunt broaște trebuie să fie și lac.’’ Uragan= ciclon sau vânt cu viteză foarte mare (30 50 m/s); Urbanizare= proces demo-economic și social, a cărui principală dimensiune cantitativă este creșterea numărului populației urbane și a ponderii sale în populația totală a unei țări; V ,,Vremea vremuiește, floarea se pălește.’’ Vegetație= totalitatea asociațiilor de plante existente într-un ecosistem situate
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
și emergența religiilor sincretice de tip new age au constrâns demersurile sociologice să ia în considerare o serie de alți indicatori pentru a surprinde instituționalizarea treptată a unor forme de credințe religioase alternative." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 348). Modernizarea, industrializarea, urbanizarea care au avut loc în țările europene în ultimele secole au dus la diminuarea rolului pe care religia îl joacă în viață socială. "Contestată de unii, susținută de alții, teza secularizării societăților europene este însă puternic susținută de rezultatele numeroaselor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
aruncă înapoi în locul de unde o luase. - Cartea asta am găsit-o astă vară lângă linie. Probabil a aruncat-o cineva din tren. Eu nu înțeleg pentru ce s-a scris o asemenea carte. Auzi numai ce titlu: „Sistematizare și urbanizare”. Și chiar dacă aș înțelege, nu mă interesează. Tăcu apoi, urmându-și niște gânduri doar a lui, gânduri începute și niciodată duse până la capăt. Izbucni pe neașteptate: - Să ajung la spital, nu vreau nici într-o mie de ani... Tăcu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și de o unitate bazată pe consens și limbaj comun. Pe de cealaltă parte, Gesellschaft reprezintă o formațiune caracterizată de o formă de hiperindividualism în care relațiile dintre oameni devin mecanice, reglementate și orientate contractual. În opinia lui Tönnies, procesul urbanizării și industrializării rezultă în distrugerea primei forme de organizare socială descrisă (Gemeinschaft) și, în consecință, în distrugerea comunității tradiționale, a securității și intimității. Rheingold, unul dintre cei mai cunoscuți și citați autori din domeniu, leagă acest fapt de apariția și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
opoziție (se vorbește de aproape 2000000 de victime ale închisorilor, deportărilor, lagărelor) și persecutarea minorităților; oprimarea culturii, anihilarea valorilor naționale, negarea artei și culturii occidentale, cenzura absolută, arestarea și defăimarea intelectualilor non-conformi, neînscriși sau revoltați; demolarea patrimoniului istoric și cultural, urbanizarea forțată, raționalizarea hranei și a consumului de energie și de resurse naturale; folosirea fricii drept instrument de control al populației; "masacrarea cetățenilor, din ordinul lui N. Ceaușescu, cu aprobarea conducerii PCR, și cu participarea efectivă a unor unități ale Armatei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este Monica Lovinescu, iar președinte Vladimir Tismăneanu, numește trei tipuri de refuz al cooptării de către regim: disidența, rezistența și emigrarea. Comisia definește cooptarea drept totalitatea strategiilor de natură socio-economică prin care populația acceptă regimul fără să protesteze deschis: industrializarea masivă, urbanizarea, accesul la educație, locuri de muncă, locuințe. Din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii de intelectuali: disidenții, rezistenții și obedienții. Primii sunt dușmani refractari și îndărătnici, inutili regimului. Pentru ei se pregătește, ca ultimă soluție, izolarea. Raportul final
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste culoare, romanii au întemeiat, în Podișul Transilvaniei și la adăpostul Munților Apuseni, două castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective aveau să devină capitalele Transilvaniei: Apulum și Napoca. Urbanizarea indusă de cucerirea romană a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii Transilvane 43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea Hațegului spre valea Timișului, iar mai departe, prin Tibiscus și Dierna, spre Singidunum și Drobeta, pentru a conecta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a Oradiei a fost România. Dacă ar fi făcut parte din Ungaria, aceste orașe ar fi fost nevoite să crească în umbra unor centre urbane regionale mult mai puternice: Seghedin, respectiv Debrețin. e. Localități de prin Dobrogea Primii germeni ai urbanizării în spațiul românesc au încolțit în Antichitate în Dobrogea. Desigur, avem în minte fondarea de către greci a unor polisuri pe țărmul vestic al Mării Negre (Histria, Tomis și Calatis). Mult timp, aceste orașe au prosperat pe litoralul pontic din comerțul maritim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să fie capitala țării fără prea multă dificultate dintr-un motiv foarte simplu. În plină epocă a naționalismului, în numele căruia se purtase și marele război, Bucureștiul era cu mult mai românesc decât Brașovul. g. Sub puterea metamorfozei În Antichitate, procesul de urbanizare a purtat în spațiul românesc amprenta puternică a civilizației greco romane. Desigur, a existat o nuanță care le diferenția semnificativ. Orașele grecești de pe litoralul pontic aveau preponderent un caracter comercial, în timp ce în Dacia romană, jucau precumpănitor un rol militar. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aportului civilizațional german, cea mai importantă dezvoltare urbană (cu precizarea că elementul autohton majoritar se manifesta cu precădere în spațiul rural). Transilvania nu a reușit să-și mențină acest statut, ajungând să fie provincia cu cel mai scăzut nivel de urbanizare din Imperiul austro ungar. La începutul Epocii moderne, Moldova a intrat într-o fază rapidă de urbanizare, ca urmare a difuziei fenomenului evreiesc dinspre Galiția și Podolia 54. Odată cu rapturile teritoriale suferite, avantajul a fost pierdut de Moldova în dauna
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
precădere în spațiul rural). Transilvania nu a reușit să-și mențină acest statut, ajungând să fie provincia cu cel mai scăzut nivel de urbanizare din Imperiul austro ungar. La începutul Epocii moderne, Moldova a intrat într-o fază rapidă de urbanizare, ca urmare a difuziei fenomenului evreiesc dinspre Galiția și Podolia 54. Odată cu rapturile teritoriale suferite, avantajul a fost pierdut de Moldova în dauna Munteniei, care a progresat grație Bucureștiului (deținerii capitalei). Deși s-ar putea vorbi de acest fenomen încă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de Moldova în dauna Munteniei, care a progresat grație Bucureștiului (deținerii capitalei). Deși s-ar putea vorbi de acest fenomen încă din timpul Epocii moderne, sub impactul industrializării, începând cu perioada antebelică și continuând în interbelic și comunism, procesul de urbanizare s-a generalizat în spațiul românesc. Orașele, mai ales din Moldova și Transilvania, care fusese dominate de elemente alogene, au dobândit, treptat, o majoritate românească. Acest proces s-a datorat, în special, migrației pe considerente profesionale a populației de la sate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
18 martie 2002). Pentru definirea tipurilor regionale de ocupare vezi REF Ref48973707 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8. Condiționări ale ocupării neagricole Abordare la nivel regional. Variația interjudețeană a populației rurale ocupată în sectoare neagricole este preponderent determinată de relieful județului, vechimea urbanizării, oferta urbană regională de muncă salarială și particularitățile istorice de dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este cu atât mai mare cu cât relieful montan-deluros este prezent în mai mare măsură, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este cu atât mai mare cu cât relieful montan-deluros este prezent în mai mare măsură, cu cât județul de referință are o vechime mai mare a urbanizării și ponderea salariaților în populația ocupată din orașele județului este mai mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cât relieful montan-deluros este prezent în mai mare măsură, cu cât județul de referință are o vechime mai mare a urbanizării și ponderea salariaților în populația ocupată din orașele județului este mai mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează modul regional de ocupare a forței de muncă rurale. Relieful și urbanizarea nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]