1,632 matches
-
are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele trei trepte corespunzătoare acestora sunt: cunoașterea - contemplație a creației, înțeleasă în rațiunile ei divine; cunoașterea ființelor inteligibile -îngerii și oamenii; și cunoașterea-contemplare a Sfintei Treimi sau teologia. Aceste trei moduri de cunoaștere sau
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ar progresa, însă, contemplativul în cunoașterea și experierea lui Dumnezeu, el păstrează conștiința a două limite: pe de o parte faptul că Dumnezeu rămâne permanent transcendent oricărei cunoașteri omenești; iar pe de altă parte, aceea a caracterului infinit al acestui urcuș, căci conștiința transcendenței infinite a lui Dumnezeu rămâne deasupra oricărui efort de a-L cunoaște. Chiar pe treptele cele mai înalte, cunoașterea experimentală ori simțirea lui Dumnezeu este, în fapt, "o recunoaștere a însăși tainei, o cunoaștere apofatică, o sesizare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
rea, mai cruntă flutură-n zare un negru văl, eu cu speranța fac zilnic nuntă și-n a ei rouă fața mi-o spăl. Nu-mi pasă dacă mai cad din creste iluzii care înfruntă stânci, pentru că-n viață tot urcuș este și cățărarea dură, pe brânci. Poate nu-i vreme pentru-a învinge fiindcă plecarea vine oricând, dar chiar de plouă sau dacă ninge n-o să mă vadă nimeni plângând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugă Nu-mi pasă / Anatol Covali
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
cu lumea văzută, mai târziu i-au arătat primul suspin din neputința de a se face înțeles în absența cuvintelor, pe urmă fiecare durere, de la primul pas făcut pe pământ, până la fiecare colț de stâncă ce-i tăia calea în urcușul său spre desăvârșire. Dezamăgit de lacrimile clipei ce i s-au etalat în casa amintirilor cred că fiecare a încercat să caute momentele însorite și le-a descoperit în zâmbetul cald al mamei, în leagănul copilăriei, în surâsul dragostei, în
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
i-a urmărit câteva clipe și s-a felicitat în gând pentru felul în care i-a alungat. L-a privit apoi pe cel care se apropia cu pași târșiți pe zăpadă. Aplecat din mijloc ca un om experimentat în urcușuri și dozarea efortului depus, purtându-și cu o mână schiurile legate pe umăr și trăgând amuzat sania cu cealaltă mână, tânărul s-a apropiat zâmbind. Ajuns la doi pași de femeie, se opri și o salută, înclinându-se ușor: - Bun
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
are deosebitul merit de a-i omagia pe mulți părinți duhovnicești cum ar fi: Arsenie Papacioc, Teofil Părăian, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Ilie Cleopa, Paisie Olaru, Constantin Galeriu sau Dumitru Stăniloae. Autorul subliniază rolul pe care părintele duhovnicesc îl are în urcușul dumnezeiesc al credinciosului, căruia i-ar fi mult mai greu dacă nu ar fi însoțit pe cale de un părinte duhovnicesc care să-l ajute să fie cât mai pregătit când se întâlnește cu Iisus Hristos în Sfânta Euharistie. Așadar, volumul
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
teologie, Stelian Gomboș, domnia sa fiind un prolific publicist, vin în întâmpinarea cititorilor, ca o mare binecuvantare, fiind, până la urmă, câteva pilde demne de urmat, pentru a trăi în comuniune și iubire permanentă cu Sfânta Treime și a ne pregăti de urcușul anevoios, care duce spre mîntuire, desăvârșire și îndumnezeire. Pentru noi este un demers editorial inedit la care ne cheamă Domnul Stelian Gomboș, de fapt este o invitație la o călătorie inițitică, pentru a redescoperi și activa gena credinței, înscrisă în
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
le-a cunoscut. Despre limitarea noastră se va convinge încet neamul omenesc, prin revelația supranaturală care-l învață să se cu �noască mai bine pe sine și pe Creator. Exercitarea cunoașterii intră în efortul dozat al creștinului ca "nevoitor"al urcușului spre deplina lui restabilire în raportul de iubire cu Treimea divină. Căci "puterile de căutare și de cercetare a lucrurilor dumnezeiești sunt sădite în firea oamenilor, ființial, de către Făcător, prin însăși aducerea ei la exis �tență. Iar descoperirile lucrurilor dumnezeiești
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
minore, de dependență, dar și de subiect în atenția Tatălui. Recunoștința, ca re �cunoaștere a ceea ce suntem, ca luminare a raporturilor noastre cu El și cu semenii ori frații noștri și ca mulțumire adusă pururea cu smerenie, este scara și urcușul sau treapta înălțării noastre în "devenirea"creștină. Ea corespunde și se realizează prin întreitul efort de credință (ca încredere) de cunoaștere (ca restabilire a treptei noastre existențiale) și de exprimare (prin viu grai, rugăciune sau fapte bune) a fericirii de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
spiritualitatea ortodoxă viața duhovnicească este o permanentă mergere înainte, o permanentă epectază către culmile desăvârșirii - care trebuie abordată existențial și trebuie trăită până la ținta ei supremă care este unirea cu Dumnezeu, îndumnezeirea. Această înaintare către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul, îngustarea și lărgimea”32. Dacă sunt înțelese în adevărata lor rațiune, duhovnicește, ele sunt semn al urcușului duhovnicesc al credinciosului. Dacă sunt acceptate cu revoltă sau chiar cu învinovățirea altora - Dumnezeu, semeni și diavoli, atunci ele sunt prilej de îndoită suferință și de osândă. Înțelese duhovnicește, ele sunt spre creșterea și înaintarea noastră spre unire în lumină
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
concluzie finală, voi susține că Ortodoxia are cea mai înaltă și cuprinzătoare viziune a frumuseții: frumosul artistic îl ajută atât pe autor, cât și pe contemplatorul său să înainteze, să progreseze către Dumnezeu, participând astfel la întărirea efortului omenesc în urcușul său duhovnicesc în virtute, până la mântuire. În acest fel, manifestarea frumuseții se înscrie într-un ciclu complet, rotund: Frumusețea dumnezeiască iradiază și naște frumusețea omului, iar omul, prin creația sa artistic-sacerdotală, reflectă lumina Frumuseții necreate, sfințit fiinf de harul Duhului
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
masa de suflet hrănitoare și de viață dătătoare ... este cerul pe pământ în care locuiește Dumnezeul cel ceresc ... este Templul lui Dumnezeu, casă a rugăciunii, mireasă a lui Iisus Hristos”.16 În sesizarea lucrării tainice a harului, în întâlnirea, în urcușul spre Dumnezeu, omul este ajutat prin arhitectura locașului bisericesc și prin arta iconografică. „În Sfânta Sofia totul se ordonează în jurul unei axe centrale, încoronată de majestatea unei cupole și exprimă frumusețea într-un mod mai esoteric (mai lăuntric), venind dintr-
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
proorocii și patriarhii, Maica Domnului, dreptul Iosif, magii l-au recunoscut pe Fiul lui Dumnezeu; iar acum, actual prin actele liturgice se indică un progres în venirea împărăției lui Dumnezeu printre noi.29 Este un stadiu mai puțin avansat în urcușul credincioșilor spre împărăție. Prin intrarea mică, sau ieșirea lui Iisus Hristos la propovăduire se revarsă peste comunitatea liturgică mai accentuat Împărăția, care după ce a licărit o clipă la început prim binecuvântarea mare, a rămas mai mult nădăjduită în vremea ecteniilor
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
și prin aceasta prezența lui Iisus Hristos între noi și se înlătură distanța dintre agnețul văzut și Mielul junghiat în Trupul și Sângele Domnului. Am ajuns acum la momentul culminant, al marei rugăciuni euharistice (de mulțumire). Abia acum, după acest urcuș, putem să aducem lui Dumnezeu prinosul recunoștinței noastre, pentru faptul că „din neființă la ființă ne-a adus” și căzând noi, iarăși ne-a ridicat (ne-a mântuit) și mai ales pentru că „ne-a suit la cer și ne-a
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
lui Dumnezeu și însoțiți de dragostea Lui, vom cunoaște toate darurile ei și-ale Lui. Iar în ceea ce-l privește pe Sfântul Ioan Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). Reținem așadar că “Scara” reflectă o experiență directă
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
el îi devine purtător. Frumusețea Sfântului este spirituală, nemuritoare căci ea îi vine din împărtășirea lui cu Duhul Frumuseții, care își face din trupul acestui om un templu viu al Său. Sfântul - creatura rațională în care odihnește Duhul - este împlinirea urcușului duhovnicesc al omului spre Frumusețea divină și, totodată, împlinirea vocației liturgice a omului ca preot al Frumuseții eterne ce iradiază din Chipul Logosului lui Dumnezeu. Sfântul nu este un supraom ci omul care-și trăiește adevărul ca ființă liturgică. Sfântul
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
voi susține că Ortodoxia are cea mai înaltă și cuprinzătoare viziune a frumuseții: frumosul artistic, de pildă, îl ajută atât pe autor, cât și pe contemplatorul său să înainteze, să progreseze către Dumnezeu, participând astfel la întărirea efortului omenesc în urcușul său duhovnicesc în virtute, până la mântuire. În acest fel, manifestarea frumuseții se înscrie într-un ciclu complet, rotund: Frumusețea dumnezeiască iradiază și naște frumusețea omului, iar omul, prin creația sa artistic-sacerdotală, reflectă lumina Frumuseții necreate, sfințit fiinf de harul Duhului
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Cabasila își începe tâlcuirea Sfintei Liturghii cu afirmația că săvârșirea acesteia are ca obiect prefacerea darurilor în dumnezeiescul Trup și sânge al Domnului în scopul sfințirii credincioșilor prin împărtășirea cu acestea. Întreaga rânduială a Liturghiei este o pregătire și un urcuș continuu spre unirea euharistică cu Iisus Hristos. În sfânta Liturghie Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos este prezent în mod real nu numai în jertfa euharistică ci, după cum remarca Părintele Stăniloae, în multe moduri: în cuvintele Sfintei Scripturi citite în Biserică
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
scris cu migală clasică, în care autorul - Milian Oros - face o combinație pitorească între date certe, mărturii ale vestigiilor de veche civilizație locală, povești, legende, presupuneri și propria-i imaginație. Un drum pentru legalizarea unei proprietăți funciare, parcurs într-un urcuș privegheat de prezențe invizibile dar simțite, apoi parafarea din vale. Alt urcuș-coborâș, și achiziția se dovedește a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
scris cu migală clasică, în care autorul - Milian Oros - face o combinație pitorească între date certe, mărturii ale vestigiilor de veche civilizație locală, povești, legende, presupuneri și propria-i imaginație. Un drum pentru legalizarea unei proprietăți funciare, parcurs într-un urcuș privegheat de prezențe invizibile dar simțite, apoi parafarea din vale. Alt urcuș-coborâș, și achiziția se dovedește a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
scris cu migală clasică, în care autorul - Milian Oros - face o combinație pitorească între date certe, mărturii ale vestigiilor de veche civilizație locală, povești, legende, presupuneri și propria-i imaginație.Un drum pentru legalizarea unei proprietăți funciare, parcurs într-un urcuș privegheat de prezențe invizibile dar simțite, apoi parafarea din vale. Alt urcuș-coborâș, și achiziția se dovedește a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
muzical interior care ne plimba printr-o lume cu toate ale vieții, bune și frumoase, urâte și rele, cu farmecul amintirilor unei existente care parcă a fost sau parcă nu a fost niciodata, cu oameni având frământări, bucurii și tristeți, urcușuri și căderi, cu lumini și umbre. Printre rânduri simți participarea autoarei, uneori mărturisita direct și nu de puține ori pasiunile omenești, dragostea pentru ființă iubita, pentru artă, ambiția, au devenit resorturi dramatice. Efemeritatea faptului extraordinar, fabulos sau mistic îi creează
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
ridica la contemplarea ideilor. Un prizonier smuls din peșteră și adus cu forța la lumina soarelui, refuză mai întâi să vadă lumina, fiindcă îl dor ochii. Platon pune întrebarea: „Dacă smuls din peșteră cu forța, dacă este pus să urce urcușul greu și prăpăstios și dacă nu i se dă drumul înainte să fie târât până la lumina soarelui, nu va suferi el mult și nu se va plânge de aceste maltratări? Și când va fi ajuns la lumină, va putea el
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]