1,113 matches
-
devenite între timp să mai și pot după și-nainte nu-nțeleg de ce nu ai venit când nu erai departe am rămas cu răutăciunile-astea de urlete de gemete de șoapte odată ajunsă-n mintea mea părăsită-n castelul pustiit de urgii mi-am dat seama că nu știu să călăresc - nici pe cal alb nici pe libelulă ori fluture - să te iau - da să te iau - și ce-ar fi ori ar avea să te iau odată definitiv ! amfiteatru de multe
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
ciudată pe nootka-i prăduiește și ia jarul (așa cum doar legenda ne arată) sporindu-le și grija și amarul la foamea aspră care-i asuprește se-adaugă o nouă tragedie bărbatul de îndată se gândește la lopătar să-i scape de urgie semețul cerb a înțeles povara ce-i apăsa pe oameni și-a pornit spre cuibul unde-ascunsă e comoara și-n două salturi locul a găsit cu octopodul luptă pe-nserate smulgându-i strălucirea de jeratic și vine aducând cu bunătate averea
SEPIA OFFICINALIS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382058_a_383387]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MUREȘUL ȘI OLTUL Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului O legendă ne vorbeștecă că de mult, tare de mult, Dintr-o dată se vestește, o urgie, și-un tumult. Regele din Valea Seacă,moare în luptă ucis, Așa cum e scrisă soarta și destinul a decis. Singură acum regina plânge soarta ce-a avut, Iară fii plâng cu dânsa,pe dragul lor dispărut. Ei sunt Maris și
MUREȘUL ȘI OLTUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379363_a_380692]
-
O taină se zbate în tâmpla fierbinte, Iar rugu-și întinde durerea spre stele Și-o lasă acolo, s-adoarmă cuminte. Arzânde mirări se dezghioacă în suflet Și caută vise, să-nece necazul În marea iubirii ce tremură-n unde, Atunci când urgia-i înalță talazul. Mă-ntorc înspre mine, să-mi văd îndoiala Născută din spuma ascunsă în valuri, Sirene mă cheamă spre tainice-adâncuri Dar trupul refuză, sedus de-albe maluri. Speranța - o floare de lotus matură, Deschisă în faldurii inimii mele
ÎNVIEREA SPERANȚEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379607_a_380936]
-
Visul acestei mari împliniri l-a înfăptuit deci, Basarabia, ridicând fruntea de la îngenuchiere la spiritul slavei de libertate. Refugiați în inimi, în suflete și în simțire românească tot basarabenii mai nutresc speranța ultimei împliniri. Toți care au fugit din calea urgiei năvălirii muscalilor și-au luat cu ei gândul de întoarcere Acasă: „De te voi uita Basarabie, spune același mare Ierarh, uitată să fie dreapta mea. Așa au cântat și mai cântă basarabenii aflați în refugii. Așa vor fi suspinat cei
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
pe veșmântul sufletului creștin taina suferinței și a bucuriei Neamului în urcușul credinței sale spre cer, spre demnitate, spre moarte, spre înviere: „Iisuse, plâng ogoarele sărace/ Și toate visurile Țării plâng,/ De când în lanțuri Neamul nostru zace./ Și-a ridicat urgia brațul stâng/ Și-și strânge pumnul lângă scăfârlie/ Rânjind când închisorile ne frâng...”[Aiud, 6 Martie 1949](Pr. Ilie Imbrescu, Căință pentru neamul meu- Poezii din Închisoare.Ed. Bonifaciu, București, 2000) Lacrimile Suferințelor au înflorit în poeme, în colinde, sub
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Și tot orașu-i liniște pustie,/ În noaptea asta tristă de Crăciun.../ Strivim tăcuți o lacrimă pe gene./ Ni-i sufletul pustiu și răvășit/ Asemeni unui cuib cu fulgi și pene/ Din care rândunelele-au fugit.// În țară azi dezmățul și urgia/ Domnesc în numele lui Anti-Crist./ Nu se desghioacă-n nimeni bucuria/ Și neamul tot e-nsângerat și trist!” (Ionel Zeană, Noapte de Crăciun-Golgota Românească. Poeme. Societatea Culturală Lamura, București, 1995) Suferința trăită ca taină, devine izvor al tuturor virtuțiilor care urcă spre
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Atotcreatorului în frunte cu Maica Domnului, ponegriți și învinuiți pe nedrept de fărădelegi atribuite și închipuite de cei răi și-au încredințat voia lui Dumnezeu: „Nedreptatea este un mare păcat. Toate păcatele au circumstanțe atenuante, nedreptatea însă nu are; atrage urgia lui Dumnezeu.” Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnicești. Vol. I Cu Durere Și Dragoste Pentru Omul Contemporan. Trad. din lb. greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu. Schitul Lacu-Sf. Munte Athos. Ed. Evanghelismos, București-2003, p. 83) O pildă a jertfei supreme ca urmare
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016. Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Unul de altul chipul, ce-i răvășit de ploaie, ... Citește mai mult Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă,Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă,Natura revoltată așteaptă ajutor.Cazanele urgiei erup, dezlănțuite,Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi,Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e,Niciun suflet pe stradă, în afară de noi.Privim speriați la norii ce-amenință să cadăși ne rugăm în taină să nu fim risipițiDe ropotul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
adevărat loc de exterminare. Desfășurarea evenimentelor poartă cititorul pe mai multe planuri, adesea în cotrapunct, când luminate de razele calde ale farmecului și nevinovăției copilăriei petrecută în Târgu Ocna sau lumina izvorâtă din prezentarea unor semeni, când contrabalansată de întunericul urgiilor acelor vremuri. Dramatice sunt paginile evacuării din târgul natal și duși în orașul Bacău unde își vor duce cu greu zilele de azi pe mâine. Lumea trăită de autor în anii copilăriei și ai adolescenței împreună cu familia sa este o
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
sau i-au aruncat în Temnița Troienelor. Toți au început să-și pună în ascunzători bunurile, să fie mai atenți, să se ferească din calea urgisitorilor. Se adunau în locuri ascunse, discutau aprins, chibzuind ce să facă să scape de urgia blestematei. Dar unii ziceau că împărăteasa nu e de vină, că nu știe nimic, că ea este blândă și bună, că... uite, câte frumuseți le-a adus! Că numai nemernicii de slujitori sunt vinovați. Astfel au început oamenii să murmure
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
peste tot ca turbații: - Să vină la Măria Sa toți slujitorii! Toți slujitorii! Toți slujitorii! La auzul cârâiturilor alarmante, toate namilele împrăștiate prin împărăție alergară într-un suflet la palat, măturând totul în calea lor, așa cum le era felul. Capitolul IV Urgia Împărătesei Iarna I n sala tronului, frumoasa Iarnă, îmbrăcată într-o rochie de briliante, având pe umeri o mantie de hermină pudrată cu cristale de zăpadă, cu fața palidă și mânioasă, cu privirea de gheață, ședea într-un jilț de
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
ori din palme Iarna) iute și degrabă, toată lumea la treabă! N-apucă să termine vorba Împărăteasa că namilele se buluciră afară din sală, călcându-se una pe alta, dându-și pumni, țipând, suflând, urlând și chiuind agitat, ca turbatele. Începu urgia... Ce iad!... Ce vijelie!... Ce furtună!... Ce dezastru!... Ce distrugere!... Ce urlete, torturi și schingiuiri!... Ce plânsete, ce jale, ce durere!... Câmpul era plin de cioturi, de oase și hoituri, croncănitorii nu mai pridideau cu prada, umplând cămările palatului. Supușii
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Poetul S-a întors poetul în satul natal Cu toate păsările lui zburătoare Același râu îi aduce la mal Amintiri din clipe arzătoare. S-a întors poetul
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
apa vieții-nșelător trecea Și s-o oprim în noi mai încercam...în van. Îmi făurisem gândurilor cuib Pe înălțimea frunții ei de vis, Sperând atunci că aș putea să-mbuib Cu nemurire-un pui visând la paradis... Și când urgia neagră a suflat, Un vaier lung am auzit în gând, Făptura-i uriașă a oftat, Căzută peste ape și-ndelung...gemând. Am vizitat-o ca pe-un muribund, Când încă mai clipea din frunze-ncet, Mă sfâșia în inimă profund
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
fiecare dată. Ne mărturisim senzațiile pe care le trăim și ziua continua cu o plimbare printr-un sat cu căsuțe desprinse parcă din poveste. Locuințe vechi, pastelate, pline de povești și istorie, cateva încă în picioare, restaurate și salvate de urgia vremurilor. Povestea mea și a lui Marius, povestea colecției lui, povestea lui Marius și a iubitei lui, povestea familiei lui, povestea orașului, toate se contopesc și devin în mintea mea însetata de nou și frumos,o singură poveste, o poveste
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
bucuros ! Dar Eli era și mâhnit, c-avea 2 fii ce n-ascultau Preoții Ofni și Finea, ce doar la rele se dedau... Supărat peste măsură, Și-A luat mâna DUMNEZEU De pe casa lui Eli, dar și-a poporului iudeu... Urgii au început să vină : filistenii-au câstigat, Războiul cu israeliții și Chivotul le-au luat... Fiii lui Eli au pierit...iar Eli aflând de Chivot, Cu durere mare-n suflet, a rămas îndată mort... Iar la filisteni venit-au, necazuri
SF.PROOROC SAMUEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373494_a_374823]
-
mirabilele salbe s-au scurs chiar și din amintiri. Uitarea lor, ca o eliberare dintr-un vis chinuitor... În timp, acei oameni hăituiți și jefuiți s-au dus rând pe rând în deal, la cimitir. Iar copilele lor, înconvoiate de urgia acelor vremuri, acum poartă hainele grele ale bătrâneții. În acel an, spre toamnă, a trecut prin satul nostru un tânăr poet din satul vecin. Se oprise la vărul său, Minică Stoica, unde a citit din poeziile sale mai multor tineri
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină și sare Să fiu cât trăiesc pe-astă glie, Să spun de Golgota, s-aduc consolare Acelor ce trec prin urgie. Să vadă în mine puterea ce crește, Mai mult și mai mult, prin credință, Să știe că Domnul Isus ne iubește, Prin El, vom avea biruință! 25/09/15, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Ceas de seară / Lucica Boltasu : Confluențe Literare
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371435_a_372764]
-
în nevegetație de răii pământului? Știu că voiați să stați cu mine, cu ei, cu noi, aici și să fim stavilă ploii, dar s-au trezit monștrii și-au curățat pădurea de voi. Nici mâinile unite acum, nu pot stăpâni urgia. E ca și ploaia de-atunci de la Noe. Sub frunziș de prun, stau gângănii aproape ude și pline de răceală. Alături pe vie au căzut buburuze de gheață, nu multe, dar grele și stricătoare. - Se poate o ploaie cu mai
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
inimilor omenești, motiv pentru care am așternut cu emoție aceste rânduri. Închinându-le și lor un gând, ne vom petrece Sfintele Sărbători ca în toți anii în pace și liniste, rugându-ne ca Cel de Sus să ne fereasca de urgii care pot veni și din senin și trimițând o urare creștinească tuturor semenilor noștri: HRISTOS A ÎNVIAT! --------------------------------------------- * Vinerea Mare, 18 aprilie 1930 Costești, Argeș - Vinerea Neagră, 30 octombrie 2015, „Colectiv” București ----------------------------------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 2012 - 2015 Referință Bibliografică: Elena
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
colburi se încarcă toată zarea iar corbii croncănesc în jur a moarte enorme valuri învrăjbește marea spre țărmuri ca obuze de departe în case plâng femei de mijloc frânte cerșind icoanei mute să oprească stihia cu mătănii vor să-nfrunte urgia de sorginte diavolească zâmbește-n ceruri Cel atoate cele naturii-i lasă drumul să-și găsească cernând seninul ca desprins din stele și bunătatea Sa dumnezeiască *** Ciclul "Poezia necuvintelor" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: când norii răstignesc peste natură
CÂND NORII RĂSTIGNESC PESTE NATURĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375077_a_376406]
-
iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere, căci trece iute, și noi zburăm. Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale și la urgia Ta, așa cum se cuvine să se teamă de Tine? Învață-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!" (Psalmii 90:10-12) Prea repede ni se duc anii și ne trezim deodat' bătrâni, Ne dumirim privind oglinda, doi
ANII VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373944_a_375273]
-
zise tuturor: -Trifu, dacă vrea să stea cu noi, este țigan de-al nostru și numele de botez Trifu i se potrivește. - Da! răspunse dezertorul. Și nu voi mai părăsi până la moarte oamenii care m-au ajutat să scap de urgia războiului. - Trebuie să jurăm cu sânge, preciză bulibașa. Că nimeni nu va vorbi despre acest lucru, decât acela care va trăi după moartea lui, dacă va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]