3,540 matches
-
de pe care ați coborât voi la Marea cea mare. - Te pomenești că or fi ăia care mi-au luat urma de acasă. - Ei or fi... Eh, deloc n-o să-mi fie ușor cu Scept, mai ales dacă vin Încoace și urmăritorii tăi. Cine știe ce-o să-i mai bage și ei În cap. - Tare aș vrea să aflu ce-au pus la cale. Nu știu În ce fel vor să-mi zădărnicească călătoria. L-am rugat pe un alt Vindecător să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mai bage și ei În cap. - Tare aș vrea să aflu ce-au pus la cale. Nu știu În ce fel vor să-mi zădărnicească călătoria. L-am rugat pe un alt Vindecător să-mi dea de știre ce doresc urmăritorii, dar el, nimic! Mai că-mi vine să-i las aici, la tine, pe Enkim și pe Runa și să mă Întâlnesc cu ei după ce o să-i iscodească pe urmăritori. Dacă află ce-au pus la cale, o să-mi spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
un alt Vindecător să-mi dea de știre ce doresc urmăritorii, dar el, nimic! Mai că-mi vine să-i las aici, la tine, pe Enkim și pe Runa și să mă Întâlnesc cu ei după ce o să-i iscodească pe urmăritori. Dacă află ce-au pus la cale, o să-mi spună ei ce și cum. - Dacă Îi lași aici, nu e bine. Dacă nu-i lași aici, iar nu e bine. Hai să-ți arăt ceva, Îmi zise Minos. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
M-am ghemuit lângă ciudata făcătură. Am atins-o. - Vrei să le spulber? mă Întrebă Minos. Am clătinat din cap. - Lasă-le. Dar, ce-ar fi să trimiți vreun om de-al tău după mine? Să-mi spună ce vor urmăritorii... Dacă aflu ce-au pus la cale, o să știu cum să le zădărnicesc lucrarea. - Mmm... Da. Să știi că așa am să fac. Ticălosul de Scept o să fie cu ochii pe mine, dar mă descurc eu, pufni el, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că așa am să fac. Ticălosul de Scept o să fie cu ochii pe mine, dar mă descurc eu, pufni el, pe jumătate vesel. Ne-am Întors În sat. M-am dus la Enkim și la Runa. Le-am spus că urmăritorii erau la numai trei zile În urmă așa că trebuia să pornesc din nou la drum. - Știi bine că venim cu tine, Îmi ziseră cu același gând parcă. Am pus Într-o traistă blănuri, pietre de mână și ierburi de leac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sau mai mari, Marea cea mare nu s-a mai văzut, după care iar a apărut pe mâna noastră moale. Când și când, neamurile la care poposeam ne dădeau vești despre cei ce ne luaseră urma - erau din ce În ce mai mulți, de parcă urmăritorii Înșiși se apucaseră să-și facă un neam al lor. Dar iată că Într-o bună zi, Înainte să apucăm să zicem cine suntem, un Vindecător ne spuse de-a fir a păr chiar povestea noastră. Începuse să se lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
să-ți spun acum ce troc trebuie să fac eu. Trocurile Încep totdeauna cu o poveste. Am să ți-o spun. Și-i dădu drumul. Oamenii lui fuseseră la vânătoare cale de câteva zile spre Miazănoapte și Îi zăriseră pe urmăritorii mei. - Știam că-s plecați pe urmele tale, căci așa mi-au lăsat bătrânii: că o să vină unul să ne spună că trebuie să vorbim cu vorbele Tatălui, numai că va fi urmărit de vrăjmași mulți-mulți. Eh, cu bătrâni sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sau să mă opresc și să mă dau prins. Vindecătorul păru să Înghețe. Se holbă și Își drese glasul. Apoi: - Dar cu ea, cum rămâne dacă te dai prins? mi-o arătă pe Runa. E tovarășa ta de călătorie, așa că urmăritorii o urăsc la fel de mult ca pe tine... Cât despre oamenii lui Scept, i-ai uitat cumva? Se bat și acum Între ei, pentru că ai trecut tu prin satul lor. Dar cu cei care au auzit de tine și așteaptă vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
tare departe. - N-ai vrea să ne treci doar pe noi, iar pe ei să-i lași aici? - În trocul tău e rămas să fugi de ei. În trocul meu e rămas să vă trecem dincolo pe toți: urmăriți și urmăritori deopotrivă. - Ai putea să le spui că am luat-o spre Răsărit. - Iar ei ar lua-o Într-acolo și, după ce n-ar mai da de urmele voastre, s-ar Întoarce să-mi ceară socoteală pentru că i-am mințit. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Scept. Alții, după Minos. Ăia ai lui Scept ziceau: uite că ne lasă și ăștia să vorbim, așa că măcar să vorbim ca noi, ăștia de aici, nu ca pelticii și bâlbâiții lui Moru. Logon mi-a povestit apoi ce-au făcut urmăritorii mei după ce au trecut de satul lui Minos. Cum dădeau de unii care aflaseră vestea, cum Îi Învrăjbeau Între ei. Unii nu se lăsau Însă și, la Început, urmăritorii n-au avut ce să le facă pentru că erau prea puțini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
bâlbâiții lui Moru. Logon mi-a povestit apoi ce-au făcut urmăritorii mei după ce au trecut de satul lui Minos. Cum dădeau de unii care aflaseră vestea, cum Îi Învrăjbeau Între ei. Unii nu se lăsau Însă și, la Început, urmăritorii n-au avut ce să le facă pentru că erau prea puțini. Pe urmă, Însă, au găsit tot mai mulți răzvrătiți care să le țină partea, așa că i-au luat alături de ei: pădurari de la Miazănoapte, munteni care țin oi pe lângă casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fiul Psarei și scoborâtor din Tatăl cel adevărat, care Tatăl scosese oamenii din Ceața Adâncă cu vorbele lui. Așadar, cei ce țineau de vorba Tatălui au Început să se vadă unii cu alții, spunând că nu-i puteau lăsa pe urmăritorii lui Krog să facă ce poftesc. - Dar când s-au petrecut toate astea, mare Tată din Cer? - După ce Krog plecat de la noi. Of, ce mai luptă de sânge ai lăsat În urma ta, măi Krog, măi... se căină Logon. Cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și prostul de Krog pe care Enkim Îl dusese de nas. Capul mi se Încinse Încet-Încet. Îl văzusem pe ticălosul de Enkim până și atunci când, abia scăpat de șopârla aia uriașă, meșteșugise În ascuns măruntul lui semn care le arăta urmăritorilor Încotro o luam. Mă Îmbrățișase de parcă mi-ar fi fost frate și după aceea mă dăduse la troc fără să clipească! - Of, of. Nenorocitul, am spus. Blestematul! I-am fost alături și l-am scos din brațele Umbrei, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
atât de scurt, ar fi trebuit să cadă lat de oboseală la sfârșitul jocului, nu? Netrebnicul! Îi cam plăcea să vorbească În doi peri, așa că i-am retezat-o: - Știi multe, măi N’jamo. Ia spune, pe unde au ajuns urmăritorii mei? - Sunt departe. Nici nu știi cât de departe: abia dacă au ieșit de pe apa Dogonilor la țărmul Mării celei mari. Deșertul i-a Înjumătățit, dar de rămas, n-au rămas decât cei mai tari. O să treacă Încă vreo vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o apă care curgea spre Miazăzi și Enkim Își văzu din nou de treburile lui, iar eu am tot ținut-o spre Răsărit, făcându-mă că nu văd nenumăratele lespezi cu care Îmi Însemna drumul. Din ce spusese N’jamo, urmăritorii rămăseseră cu mult În urmă, așa că puteam să pierd două-trei zile doar ca să-l atrag pe Enkim În cursă. Tot mergând așa Însă, deodată am ajuns la poalele unor munți Înalți. Mărunțeii se speriară, dar ne urmară voinicește până ce ajunserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
repezim spre Miazăzi, să ne Îndepărtăm de ei cât mai mult. Vânătorii mei se pricep de minune să ascundă orice fel de urme. - Bun Înțeles că așa vom face. Numai că vreau ca tu și Kikil să-i iscodiți pe urmăritori. Să-mi spuneți cum sunt. Din ce neamuri. În ce fel merg și ce fel de sulițe au. - Of, of, Krog. Suntem prea puțini ca să Începem lupta de sânge cu ei. - Nu vreau luptă de sânge, Tek. Fă cum ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că Îl fierbeau Înainte să-l bea. I-am chemat pe toți, am fiert vinul și l-am trecut de la unul la altul. Începusem să mă Înveselesc și nu-mi mai păsa nici de Moru, nici de Tatăl, nici de urmăritori. Nici Gerul care venea dinspre mare nu mă mai pișca. Era bine și nu mă mai interesa nimic. Mă străduiam să mă gândesc la Siloa și atât - oare ce fel de copil avea? Ce nume Îi dăduse? Of, of... Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Nici eu nu cred că e bine să dăm aici lupta de sânge, măi Krog, zise Logon. - Ia spune, Barra! Tu de ce vrei să luptăm aici? - am Întrebat atunci. - Pentru că suntem mulți-mulți. Pe de altă parte, iscoadele Îmi spun că urmăritorilor le cam dă ghes frica. Eu zic să-i facem una cu pământul. Dar Krog : - Ba, dacă i-a cuprins frica, să-i mai lăsăm să fiarbă nițel. M-am ridicat. Ceilalți m-au urmat deîndată, iar liniștea Înstăpânită printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că nu i-am Înfruntat pe vrăjmași aici? - l-am Întrebat pe Barra deodată. Se fâstâci. I-ar fi plăcut să le arate tuturor ce fel de Vindecător era. Cum i-ar mai fi făcut el una cu pământul pe urmăritorii lui Krog. Cât de drept era el, Barra, cu moștenirea Tatălui. Dar nu-mi spuse decât: - Las’ că-i Înfruntăm noi, odată și odată. Dar tot o să-mi pară rău că nu ne-am bătut cu ei și acum. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
gata-gata să dea În el, iar Vishu plecase capul, vinovat, așteptând lovitura fără să se clintească. Dyas scrâșni Însă și, fără a-l mai pocni pe Vishu, se grăbi să vină la mine. - Pleacă mai repede, vere, Începu el, căci urmăritorii tăi au luat calea mării și vin Încoace. Am simțit cum mi se Încinge capul. - Dar cine Îi trece apa? - Cine? Cum, cine? Uite, unul dintre Învățăceii prostului de Vishu, că i-a Învățat cântul mării pe toți ticăloșii! - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Tatuaj. Da, un tatuaj cu Celine Dion, au parcat peste drum de casa mea și au fost făcuți zob de stâlpul de telegraf care s-a prăbușit. Eu am scris - uitați laptopul - că se va prăbuși stâlpul și gata, adio urmăritori. Ce părere aveți, cam câți bani aș primi la Hollywood, nu sunt un geniu? Habar nu avem, dar știm că veți primi mulți ani, aici. Dacă nu aveți un avocat, veți primi unul din oficiu. Închise ochii și se lăsă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Aiud și la minele de plumb de la Nistru și Baia Sprie, a cunoscut din plin tot cortegiul de boli și de torturi, un nesfârșit calvar. După punerea În libertate a fost urmărit Încontinuu până la 22 decembrie 1989. În două rânduri, urmăritorii securiști au Încercat cu ajutorul unor slujitori ai bisericii, să-l otrăvească. Însă părintele, expert În medicina populară, cunoscător neasemuit al rostului fiecărei buruieni, Își prepara leacul antidot de Îndată ce se declanșau tulburări digestive. La 92 de ani, asemenea unui apostol, mergea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
într-un palton gros și verzui de vechime, pășind mărunt, bătrânul mergea cu capul în jos, privind când la dreapta, când la stânga. O luă spre Sfinții Apostoli, apoi ieși la pod, stătu puțin la îndoială. ("Te pomenești, ghiujul, își zise urmăritorul, că merge după aventuri erotice!") O luă pe Calea Victoriei înspre Poștă. ("Se duce la o bancă, l-am prins", gândi Stănică.) Apoi urcă pe bulevard în sus, trecu la statuia lui Brătianu și se opri în fața unei case cu etaj
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu ideația lor săracă, erau cu mințile numai după evadare. Greu să străpungi cercul de oțel al sanatoriului, păzit aidoma unei unități militare. Greu să părăsești, cu șanse de succes, zona limitrofă a Mociorniței, pe trei sferturi pustie, în care urmăritorii te puteau vedea ca în palmă, iar sătenii de abia așteptau să-și încaseze recompensele pentru predarea fiecărui nebun, cu pâslari, în fundul gol, halat și cipilică pe cap. Săturîndu-se să mai stea cu bătaia și cu tranchilizantul pe ei, Mandravela
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care le păstrau la icoane, folosindu-le apoi în diverse farmece de dragoste. La prânz, fetele începeau să coboare în fugă înspre sat, urmărită de băiatul care o plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior și fetei îi plăcea respectivul urmăritor, atunci, după ce fata se lăsa prinsă de către băiat, între cei doi avea loc o sărutare mai îndelungată, în văzul tuturor. Acest sărut reprezenta logodna ludică a celor doi, cel puțin pentru un an de zile, de multe ori astfel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]