529 matches
-
pe niciunul, I-a stinsu-i Mihnea Sânger, căci ei fusese martori Când s-au citit diata lui Iuga voievod... Ce mai cat eu în lume? Ce înțeles mai am? Menirea e-mplinită și veacul meu se trece, De pe-umăru-[m]i ursita * pe-a celui care vine, Pe Bogdan-Dragoș [trece]. Mi-am împlinit menirea... Tronul, pe care negru postav are să fie Pîn'la a ta venire... O vezi astăzi acolo? Aceasta este cheia de la un scrin de fier Ia care-i a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
daca Sf. Vinere ar fi ascuns straie de aur în cenușe? Știi tu de nu-s eu Sf. Vinere?... Pe ce știi? Mulți oameni găsește și-i duce-n casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești și țeși o pânză și n-o știi cine-a urzit-o. Minunat. Care va să zică... M. Care va să zică că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vinere ar fi ascuns straie de aur în cenușe? Știi tu de nu-s eu Sf. Vinere?... Pe ce știi? Mulți oameni găsește și-i duce-n casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești și țeși o pânză și n-o știi cine-a urzit-o. Minunat. Care va să zică... M. Care va să zică că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A bate pânza
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar fi ascuns straie de aur în cenușe? Știi tu de nu-s eu Sf. Vinere?... Pe ce știi? Mulți oameni găsește și-i duce-n casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești și țeși o pânză și n-o știi cine-a urzit-o. Minunat. Care va să zică... M. Care va să zică că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A bate pânza și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumei frunte-atinge, Păcatele i-adoarme, invidia i-o stinge, Ce ochi veghează umed?... Ce sânge se frămîntă?... {EminescuOpVIII 259} Ce suflet țipă-n doliu?... Ce liră jalnic cîntă?... Sunt eu!... Privesc trecutul, o marmură barbară, Pe ea-i gravată aspru ursita-ne amară, Și când văd viitorul cu norii roși de sânge Atunci sufletu-mi geme și inima-mi se frânge. Decis-ai oare, Doamne, ca în etern să fie Romînu-n lanțuri crude... și searbăda sclavie Să-nfigă ochii aspri... cu-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei, zise el iarăși, Maria lui Negru l-a luat cu farmece. A văzut-o moșneagul Cristea în miezul nopții, peun părău, cum juca în pielea goală. De asta i se părea și lui bărbatu- său ruptă din soare. - De ursită și-a făcut și baba Ciubotărița, răsări Saveta lui Costache Acea. A făcut baba ce-a făcut ș-a luat un flăcău. Iar Sevastian Ciubotariu, fiind tânăr, mai fugea în sat la muieri ; dar baba îl aducea înapoi cu ulcica
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
personaj din ce în ce mai neliniștitor, ca și Craiul Amurg. Personajele "pozitive" sunt invocate mai curând in absentia. Ele se lasă așteptate fără a veni, ori, dacă sunt totuși prezente, starea lor este provizoratul, amenințarea. Pozitivul și negativul sunt niște ambiguități în derută: Ursita, spuneți-mi, unde s-a dus? (Pe fluviul Haos) Chiar de ți-oi spune Mîntuire, să nu vii! (Guarda e passa) Voi, cetini și munți, voi arbori în delir, Vin turmele apocalipsului să vă cunoască, să vă pască... (Natura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
luptă dreaptă Îl biruise, În prezent i se opunea din nou...!! Dar el, Tony Pavone care se ridicase din mormând de două ori, ce trebuia să facă...? Să cedeze ori să lupte cu Îndârjire anulând din nou apriga prorocire a ursitelor...? Având sufletul negru de supărare,Tony Pavone la câteva zile uită de soartă și destin, catapultat fiind din nou În activitatea zilnică a depistării de noi lucrări, procurării de materiale cu bani din salariul său, de plata lucrătorilor care se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
trăirii lor își împlinesc sarcina lor, fără a schimba nimica dintrînsa. Creatorul este atoatevăzător și atotștiutor. Noi nu avem căderea să ne îndoim nici de îndurarea nici de dreptatea Sa !... Nu ne este îngăduit, să-i punem la îndoială înțelepciunea. "ursita a grăit". Firea omenească e astfel concepută ca nimeni să nu poată trece de sorocul ce i-a fost ursit. ”pulbis et umbra sumus!” nu suntem decât țărână și umbră...asta suntem!” a mai adăugat gândul. Clopotul bătea, bătea întruna
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și, liniștea venea din Ceruri... Apele vieții rareori îs netede... La lumina lunii... Iorgu stătea de-o vreme, întins pe pat, cu ochii ațintiți în tavan. Acolo sus pe negura de var, deslușea ca din altă lume, închipuiri ciudate. Avea ursita lui și osânda lui. Știa asta!... In minte îi veniră vorbele bunicii Ileana, de la Zahorna... ”Apele vieții... rareori îs netede, dragu mamii, drag!” - Dar acum... acum e prea mult!... murmură el înfrigurat. Ii era teamă de osânda din el. Inima
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Vasilica îi revenea în minte mereu, cu tot mai multă putere, alungându-i somnul. Nu putea să uite ziua aceea de Sânzâiene, când s-a stins din viată, fata coanei Mărioara, mărunțica din Dealul Bârladului, așa cum i-a fost scrisă ursita. Blestemul de mamă a ajuns-o!... - Așa i-a fost scrisă ursita!... murmură Iorgu oftând. Nu putem fi stăpânii soartei noastre, și, nici a fericirii noastre. La fereastră, Iorgu continuă să mediteze uitânduse pe cerul plin de stele. Bătea cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-i somnul. Nu putea să uite ziua aceea de Sânzâiene, când s-a stins din viată, fata coanei Mărioara, mărunțica din Dealul Bârladului, așa cum i-a fost scrisă ursita. Blestemul de mamă a ajuns-o!... - Așa i-a fost scrisă ursita!... murmură Iorgu oftând. Nu putem fi stăpânii soartei noastre, și, nici a fericirii noastre. La fereastră, Iorgu continuă să mediteze uitânduse pe cerul plin de stele. Bătea cu ochii și cu gândul sloboda Cale a robilor, care... ca o imensă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
la sfârșitul anului 1998, la editura bucureșteană „Minerva”, acest al treilea volum, scos, ca precedentele, de cercetătorii Stancu Ilin și Ionel Oprișan, cuprinde romane, nuvele, povestiri, pamflete, foiletoane și pagini umoristice, detașându-se ca excepționale opere literare „Duduca Mamuca” și „Ursita”. Fie ca deviza hasdeiană „Pro fide et patria”, Înscrisă pe frontispiciul castelului „Iulia Hasdeu”, să ne Însuflețească și să ne călăuzească pe toți românii, acum și pururea! Bine-ai venit, revistă dragă! Atât de mare mi-a fost dorul de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
concepută și materializată nu doar de scriitorul, ci și de publicistul Sorin Cotlarciuc, al cărui exercițiu jurnalistic este valorificat și în paginile pe care le-a adunat prin vreme sub numele său. Cîteva din capitolele volumului îUn argument în plus, Ursita copilăriei furate, Liceu, paradis al 6 tinereții mele) sunt o adevărată cronică a unei copilării distruse de nenorocirile, de nelegiuirile pe care dictatura comunistă le-a abătut asupra familiilor românești din 1946 încoace. Pasiunea autorului pentru muzică îpentru muzica de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mozaic literar în toată puterea cuvîntului. Cîteva capitole îMilităria, datorie de onoare, Albumul de familie, de exemplu), dacă ar fi dezvoltate, ar fi incitante volume, în care ar căpăta viață personaje și întîmplări amintite doar în treacăt în acest op. Ursita copilăriei furate dezvăluie în modul cel mai convingător înclinația spre scris a autorului. Pagini de proză autentică, prin care Sorin Cotlarciuc se întoarce într-un paradis de două ori furat : o dată i-l fură timpul, cu implacabila și insesizabila lui
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
copii, Silvia și Octavian), Petru îcare are două fiice, Maria îNana) și Lucreția îCheluța) ce are pe Dana), Frosina îcăsătorită Baltag) și Gheorghe. PETREA are trei copii: Mircea, Dragoș și Eugenia. DOMNICA îdevenită Ungur prin căsătorie) are un fiu, Aurel. URSITA COPILARIEI FURATE Consecință a faptului că spiritul îmi este viu și încă nu a obosit la vârsta când am ajuns ca să știu ce nu știu, conectat la o instrucție lipsită de compromisuri în descrierea unor realități, mai mult sau mai
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
problematice îi trădează planul de uzurpațiune ce-l are-n gând; deci destituirea lui Ivanco din funcțiune și demnități o dictează împrejurările chiar, și acest sfat i se poate da împăratului cu bună conștiință. Monarhul, stăpânit parcă de-o oarbă ursită, rămânea surd la aceste admonițiuni bine întemeiate; dar se convinse îndestul de curând de adevărul lor când sosi uimitoarea știre cumcă Ivanco (Alexie) se făcuse nevăzut din capitală la Filipopole și c-a avut cutezarea de-a ridica acolo flamura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
descălecată alese voievod al noului stat pe conducătorul ei de până acuma, pe Bogdan-Dragoș, iar statul ce se ridică pe ruinele Cumaniei sub numele de Moldova, înghesuit între trei puternice țări vecine, Ungaria, Polonia, și Turcia, crescu în calea unei ursite grele și spinoase. Dragoș (Bogdan) Vodă se întinse c-o deosebită predilecție și mai îndeparte pe valea Siretului, frumoasă și roditoare, care curma țara în două și al căreia cel mai fermecător loc poporul îl numi Câmpul lui Dragoș, numire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dragostea lui. Firește, lui îi e cel mai greu să vorbească despre acest lucru. Dar, dacă Nastasia Filippovna ar vrea să accepte ideea că el, Toțki, este capabil și de altceva în afară de egoism și de dorința de a-și aranja ursita, că îi dorește măcar puțin bine și ei, atunci ar înțelege că de mult lui i se pare ciudată și îi e greu să vadă singurătatea ei; că la mijloc nu-i decât o beznă vagă, o neîncredere completă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu fața spre înfundăturile propriului său duh. Căci, în el, lumina nu s-a despărțit de întuneric. Prin ceea ce încoronează Creația, prin spirit, el aparține începuturilor ei. Nimic nu-i va scutura din conștiință nopțile timpului. Nu-i crește noblețea ursitei în această ereditate nocturnă? Omul are de partea lui prea multe nopți... De câte ori mă cuprind vrăjile plictiselii, de atâtea ori îmi întorc ochii spre cer. Și atunci știu că voi muri cândva de urât, în plină zi, în văzul soarelui
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Începutul pădurilor/ Împărțindu-mă În cântece și drumuri/ Meșterii venind să taie pentru viori/ Mi-au aflat numele din gură toporului./ Prima minune a fost când au găsit un poet/ Întemeietor de neliniști, cu scară pusă la iubire/ Bântuit de ursite iroice./ Repet În roua răbdării/ Pașii muntelui cu părinții geruiți de tăcere./ Fluierul de os pe sub pământ/ Până În vârful singurătăților din doine./ Convingerile mele au biografii dureroase;/ De fapt, provin dintr-o cruce a lumii/ Ruptă că Vodă Între cămile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
își cumpără repede o sticlă de Cola, poate că nici măcar nu este el. Îi urmăresc cu privirea mișcările picioarelor scurte, unul dintre ele flutură puțin în urma celuilalt la fiecare pas, atât de ușurel merge, parcă ar fi fost binecuvântat de ursita mersului, și nu doar el, toți oamenii din jurul meu își mișcă cu multă naturalețe mâinile și picioarele, de parcă s-ar fi născut din mers, numai Udi al meu, la trei etaje deasupra mea, zace nemișcat, și din nou teama îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Trebuia negreșit să-și dovedească superioritatea față de fufa aceea impertinentă. Luându-și lăuta, hotărî să se relaxeze deocamdată printr-un cântec. Se pregăti, trecându-și limba masivă peste mustață și apoi, zdrăngănind, începu să cânte „Nu zăbovi, mergi în calea ursitei/ Pășește grăbit, cu voia bună alături“. — Isprăvește! țipă domnișoara Annie de după jaluzelele trase. — Cum îndrăznești? îi răspunse Ignatius, îndepărtând cu violență propriile lui jaluzele și privind afară spre aleea întunecoasă și rece. Cum îndrăznești să te ascunzi după jaluzelele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec din Oltenia, cf. 86, p. 330 ; din Vâlcea, cf. 20, p. 428 ; din Moldova, cf. 26, p. 229) Și tot arțarul este cel care oferă remedii magico- medicale în cazul în care ursitul/ursita întârzie să vină, și fata/băiatul se îmbolnăvește de „dor la inimă”. Sau „când le mănâncă Striga inima” (4), ca în această recomandare, scrisă în 1788, într-o Carte de doftorii : „Pentru dor de inimă, flori de arțar să fiarbă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
canoane adoptate de respectivul sinod : „Canonul 61 : să cadă sub canonul [penitenței] de șease ani... cei ce trag după sine urși, sau alte dobitoace de acest fel, spre distracția și vătămarea celor mai simpli, și cei ce spun norocul și ursita și genealogia și multe lucruri de acest fel, ...și cei ce se zâc gonitori de nori și vrăjitori, și cei ce confecționează amulete, și prezicătórii” (51, II, p. 433). Se știe că preoții arhaicelor populații europene (romani, greci, traci, celți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]