852 matches
-
ca puterea să nu poată rămâne prea multă vreme În mâinile unui asemenea individ. Dornic să devină ministru independent, serdarul Chet Singh, care era tutorele sau omul de Încredere al noului rege, se afla În rivalitate cu Dhian Singh și urzea Înlăturarea acestuia. Intenționase chiar să-l ucidă, Într-o dimineață pe când se afla În durbar. Pentru a-și duce planul la Îndeplinire, Chet Singh Își aduse În cetate, unde locuia Împreună cu Kurruk Singh, cele două batalioane de gărzi de corp
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să cucerească Încrederea amândurora, Încât reușiră să-l distrugă atât pe maharajah, cât și pe vizir, fără ca ei să-și dea măcar seama. Conspirau Împreună cu Sher Singh Împotriva lui Dhian Singh, punând la cale uciderea ministrului, dar În același timp urzeau cu Dhian Singh asasinarea lui Sher Singh. Nu doar regele, dar și ministrul erau informați unul despre celălalt că fiecare făcea pregătiri de război - și mai știau, de asemenea, că cei din neamul Scindawalla se aprovizionaseră cu praf de pușcă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
umbra nefastă a „maestrului”, falsa afecțiune a familiei, la care se adaugă dezastrul financiar, toate sunt potențate de furia negatoare a celui deziluzionat, cuprins de un elan al distrugerii și autodistrugerii. Forța personajului, care refuză minciuna salvatoare și tot ceea ce urzea o existență fericit-mediocră, stă în a afirma adevărul, anticipând, măcar tipologic, naturile intransigente moral din teatrul lui Camil Petrescu. Metamorfoza interioară a personajelor este însă prea rapidă, aproape subită, inconsistentă dramaturgic, de unde un aer construit, demonstrativ al piesei și un
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
rolul jucat de fiul său, Sorin Toma, prin publicarea, în 1948, a articolului Poezia putrefacției și putrefacția poeziei, în declanșarea campaniei de denigrare și interzicere a lui Arghezi de către autoritățile comuniste, ceea ce a fost interpretat ca un „complot de familie”, urzit de T., la adăpostul liniei oficiale, pentru a-i uzurpa lui Arghezi, în beneficiu propriu, locul de cel mai mare poet al epocii. Momentul va fi invocat, din când în când, în publicistica (și chiar în beletristica) din perioada de
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
cu referire intertextuală și la Ritmuri pentru nunțile necesare, poemul lui Ion Barbu. Tratat sub semnul derizoriului, în registru familiar, chiar trivial - ciobanului mioritic i se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
ni-s funii de lumini”. Peisajul păduros de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile pământului, chemările cerului și vibrațiile inimii omenești, „către toate zările deschisă”: „Sunt seri când cerul tot se topește-n violină/ Și-n vârful degetelor stele nu tac./ Ies atunci poemele și noaptea-i plină/ De ele, ca niște
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
1982). Intrarea în poezie M. și-o face sub visate, irizate bolți de „poveste”: în Până la asfințit se lasă bănuit, anticipat (în reverii eliptice, metafore țintind spre sine), ca într-un delicat filigran, conturul unui destin pe cale de a-și urzi ,,desenul”. Spații ale unui imaginar poetic în curs de configurare se asociază unor proiecții lirice ezitând între o varietate ludică aparte, de un livresc voit ,,copilăros”, și mărturisiri niciodată lăsate să se rostească deplin, repede și voit curmate, acoperite prin
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
prăpădește în urma unei banale infecții. În 1948 a fost ales membru post-mortem al Academiei RPR. Lirica, de o anume melodicitate, a lui P.-P., adunată postum, în 1896, este aceea a unui melancolic timid și însingurat, pierdut în reverii sau urzind sfioase gânduri de dragoste. Poetul e un afectuos, de o duioșie aproape feminină. Peisajul cernit al amurgului, toamna, cu cerul plumburiu străbătut de umbrele sinistre ale corbilor, îi declanșează acestui senzitiv o stare apăsătoare de urât, de spleen (ca în
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
din volumele precedente apărute la alte edituri românești. Prefața editorului accentuează importanța receptării Predaniei ca reper indispensabil pentru o corectă cronologie, istorie și hermeneutică a culturii teologice interbelice. Ignorarea acestui episod scurt și energic de operă creatoare în teologia românească, urzită de mințile libere ale unor laici credincioși Bisericii, dar neangajați în nici un parti-pris ecleziastic, este profund simptomatică pentru nivelarea discernământului și a lucidității profetice în teologia de școală românească, de ieri și de astăzi. Este ceea ce editorul semnalează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai dădu seama că omul din Guernesey nu avea nici cea mai vagă bănuială în legătură cu ambra. De aceea nu pomeni nimic despre asta, dar altminteri se arătă destul de sincer și prietenos cu interlocutorul său, încît în curînd ajunseră amîndoi să urzească un mic plan pentru a-și bate joc de căpitan și a-l face să renunțe la ideea lui, fără ca el să le pună la îndoială buna credință. Potrivit acestui plan, omul din Guernesey urma să-i spună căpitanului tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
citi și Învăța? - Citind articolul am fost mișcată. Apoi privind spre sala plină, vastă: - Am priceput care-i puterea noastră. Când, În Apus, nemernicii În spume Vor iar să azvârle-n foc Întreaga lume Și cu-ale lor Înveninate bale Urzesc mârșave planuri criminale; În lumea noastră, unde e cuptorul Ce coace ca pe-o pâine viitorul, Cuvântul spus de Stalin este pace, E-un mândru-ndemn făuritor, tenace, Ă Când au plecat toți s-au simțit mai tare: Examenul fusese
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
act istoric de la Alba-Iulia, vă felicită călduros pentru inițiativa luată de ziarul Universul de-a întreprinde campania antirevizionistă - și vă asigură că mamele și soțiile românce sunt alături de dv. pentru a protesta contra acțiunii acelora care în contra oricăror drepturi istorice urzesc planuri de-a încălca drepturile noastre sfinte, dobândite prin atâtea jertfe de sânge asupra acestui pământ românesc, în care ne-a așezat marele nostru strămoș Împăratul Traian. Președinta Asoc. (ss), ELENA MEISSNER D-nei MARIA BAIULESCU În ziua de 1 Decembrie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sistem care, departe de a fi banal, a schimbat fața societății românești. Într-o carte din 1963, Hannah Arendt vorbea despre „banalitatea răului”, referindu-se la faptul că nu toate crimele naziste au avut În spatele lor minți malefice care au urzit strategii de exterminare. Mare parte dintre aceste crime au fost făcute pur și simplu din inconștiență, pentru că autorii lor nu realizau consecințele unor acte mecanice pe care le Îndeplineau automat. Ideea a fost dezvoltată și de Zygmunt Bauman, care a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor îl străbat câteodată, cu chemările lor melancolice, îndepărtate. Viața se urzește aici după modelul regnului vegetal. Totul dă sentimentul că răsare și crește din ierburi, frunze și copaci, are o origine silvestră. Poetul proiectează asupra unei realități degradate, pentru el, imaginea infantilă, tradițională, a spațiului stăpânit de mister și permanent deschis
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Undeva într-o țară de Nicolai Virta, admirabilă lucrare dramatică, de deosebită originalitate, aduce pe scena românească un conflict interesant, de mare actualitate. «Undeva», într-o țară oarecare, forțele democrației în frunte cu Partidul Comunist demască un complot al reacțiunii urzit în anii de după eliberarea țării de sub ocupația fascistă, de către Armata Sovietică. Reacțiunea din țară este condusă și stipendiată de imperialismul american, care vrea să aducă «binefacerile» planului Marshall în tânăra democrație. Conflictul dramatic al piesei este determinat de anumite împrejurări
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
concepția politică a personajelor și manifestările lor particulare. Ilustrativă pentru această preocupare este figura Cristinei Padera. Ea este șefa «partidului unității naționale», și, în același timp, agentul principal al imperialismului american; ea conduce toate sforile trădării, ale complotului ce se urzește împotriva tinerei democrații (...). În interpretarea Cristinei Padera, Dina Cocea - după unele șovăieli (...) reușește să-și clarifice pe deplin atitudinea în ultimele două acte, personajul crescând din punct de vedere artistic până la o remarcabilă culme în final. Cristina Padera simte cum
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
4. Vezi nota 36 din Capitolul 3. Salturile asociative apar, de asemenea atât timp cât femeile trec de la amintirile din copilărie sau de la anecdote despre familia din care făceau parte la reflecții asupra vieții copiilor lor, producând astfel niște povești încâlcite care urzesc laolaltă prezentul, trecutul și viitorul pentru a înțelege mai bine cum sunt ele în prezent. Ar fi interesant să speculăm mai mult pe marginea formei pe care ar putea-o lua o poveste a vieții într-o societate tradițională sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aud „doiniri de plâns”, ecou al suspinelor unei inimi rănite de cioburile viselor „fărmate”. Cruci, morminte, „corbi în doliu”, „crivățul amar”, un amurg apăsător de toamnă tristă și rece marchează decorul, convențional, în care amărâtul visător își plânge jalea sau urzește castele în aer. Câte o pornire de revoltă se pierde îndată într-un noian de disperare și, înfrânt, Fulg Pribeag (cu acest pseudonim sunt iscălite câteva poezii și o proză) e gata să ceară iubitei iertare în genunchi. Semn al
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
cu cea care îi pusese inima în vibrare, el trebuia să părăsească micuța insulă. Și o făcea destul de des și pe timp îndeajuns de lung. Uneori, lipsea și câte o jumătate de lună. în tot acest timp, mintea lui Napoleon urzea tot felul de planuri, fostul împărat neexcluzând posibilitatea de a deveni viitorul împărat. întorcându-se, într-o zi de marți, dintr-una din escapadele lui amoroase, colonelul a aflat, cu surprindere, că Napoleon plecase în seara zilei de duminică. Direcția
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
fi găsit nevinovat, vă va intenta amândurora un proces de calomnie? Următoarea lovitură este și mai țintită. — Acuzatorii au parte de aceeași osândă dacă se dovedește că au primit bani ca să denunțe... Cuvintele cad ca o secure: — ...sau pentru a urzi pieirea unui nevinovat! Fulcinius își frânge panicat mâinile. Din nou fierbințeala i se urcă la cap. Augustus îl vede neajutorat și se bucură. Presează: — Te-ai gândit că ai putea fi surghiunit și deportat departe, unde să-ți fie interzise
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dar de ce se mai miră? Nu a găsit scursuri până și printre colegii de clasă ai lui Herius și Marcellus Aeserninus, care vin în casa lor? Nu-i năimește și mânuiește ca pe niște unelte? Nu-i folosește în ițele urzite de el pentru a o provoca cu remarci deocheate și comportamente indecente? Este un om bolnav. Bolnav de prostie și de complexe. — Chiar dacă lectura lui de azi obține ceva succes... — E o glorie de o zi sau două. Da’ mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că Augustus nu are decât una. Jubilează în secret. Se pare că Livia a pierdut partida chiar și cu propriul soț. Ea, în schimb, strălucește mai ceva decât soarele de pe cer. Veșmântul ondulat, care curge până la pământ, dintr-o pânză urzită cu mai multe fire, este împodobit cu broderii felurite reprezentând animale fantastice, grifoni, cai înaripați, până și un hipopotam. Ici și colo, câteva plăcuțe prinse pe veșmânt poartă brodat cu litere de aur numele ei. O glorie a manufacturilor din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
POVEȘTI Neguri albe, strălucite Naște luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; S-adun-flori în șezătoare De painjen tort să rumpă, Și anina-n haina nopții Boabe mari de piatră scumpă. Lângă lac, pe care norii Au urzit o umbră fină, Ruptă de mișcări de valuri Ca de bulgări de lumină, Dîndu-și trestia-ntr-o parte, Stă copila lin plecată, Trandafiri aruncă roșii Peste unda fermecată. Ca să vad-un chip, se uită Cum aleargă apa-n cercuri, Căci
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Baal." 18. "Domnul mi-a dat de știre, și am știut, atunci Tu mi-ai arătat faptele lor. 19. Dar eu eram ca un miel blînd pe care-l duci la măcelărie, și nu știam planurile rele, pe care le urzeau ei împotriva mea, zicînd: "Să nimicim pomul cu rodul lui, să-l stîrpim din pămîntul celor vii, ca să nu i se mai pomenească numele." 20. "O, Doamne, Dumnezeul oștirilor, Tu, care ești un judecător drept, care cercetezi rărunchii și inimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]