10,333 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1859 din 02 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Să trecem prin viață zâmbind Să trecem prin viață zâmbind la fel ca si cand zâmbetul ar fi floarea sufletului pe care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucură unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Să trecem prin viață ținându
SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1454436395.html [Corola-blog/BlogPost/377339_a_378668]
-
nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se sclivisește cu un șpaclu, se pictează cât mai repede, se combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne carbonatul de calciu (piatră colorată). Pentru realizarea culorilor se începe de la fonduri mari care sunt cele mai închise la culoare (proplasme) și se continuă până la cele mai deschise tonuri de culoare, simbolizând evoluția de la întuneric spre lumină, de la pământesc
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când se va ridica soarele de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului, scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp, soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlneau în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
așază în straturi pe masă, pentru nunofelt se pune pe mătase naturală sau pe bumbac. Firele de lână intră unele în altele și interacționează și cu materialul. În final se limpezește în multe ape, se stoarce prin presare și se usucă pe o suprafață plană. În funcție de modelul ales începe modelatul manual. În expoziția dumneaei pot fi admirate obiecte rare, fine și elevate, obținute prin această tehnică: mănuși, pardesie, rochițe, veste, broșe, inele, coliere, cât și produse din mătase naturală și bumbac
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
a muncit o veșnicie, Noi muncind întocmai ne-am ales cu, Ne-am ales cu Domnul Eminescu, Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră, Eminescu, Eminescu, Mi-L furară Doamne adineauri, Pe înaltul domn cu tot cu lauri, Mă uscam de dor în piept cu plânsul, Nu știam că dor mi-era de Dânsul, Nu știam că doina mi-o furară, Cu stravechea și frumoasa țară, Eminescu, Eminescu”, Pe cine nu a emoționat acest Cântec? Toți care l-au ascultat
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_poet_national_si_universal_elena_armenescu_1339722036.html [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
vifor Caii sălbateci zburdă fără hățuri Că drept este Domnul și dreptatea Sa Deschide-n suflete nesecat izvor Și fața Lui zidește-n inimi casa PSALMUL 11 Cel necuvios din adevăr scade Limba cea plină de mândrie pierde Cum seceta usucă lanul verde Buza vicleană în păcate cade Cuvintele Domnului sunt curate Argint lămurit de foc și curățat De pământ și de șapte ori răsfățat Ca destinul crucii să-mi fie frate Ne vor păzi și ne vor feri în veac
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
ai dat gând de zi Binecuvântarea de cer vom trece Dacă trupul dincolo fi-va rece În infinit sufletul se va trezi Rodul cel rău de prin lut se va pierde Sămânța dor dintre fii se va stinge Cum se usucă toamna iarba verde Vom cânta și lăuda puterea Ta Tăria Ta sfântă nu vom atinge Chiar dacă noaptea nopții ne va-ntrista PSALMUL 21 De ce m-ai părăsit Doamne prin lume Noaptea ar devora visele mele Cad peste pleoape nopțile grele
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
absolut la început toți zeii erau oameni cățărați pe vrejuri însemna mult să te cațeri pe-un vrej să-ți faci casă în cer colț cu strada Speranței unde stă Dumnezeu nu puteai însă sufla în trâmbițele Ierihonului vrejurile se uscau repede venea iarna anotimpul poveștilor eroice cu Elena din Troia cu Ulise cu Desdemona sau Hercule da nimic nu-i mai frumos decât să visezi cu ochii deschiși o mie de ani cât trăiește o iederă.... Referință Bibliografică: Extaz / Aurel
EXTAZ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1484003247.html [Corola-blog/BlogPost/362899_a_364228]
-
Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim mereu dumnezei. Să nu faci greșeala de a te compara cu marii trăitori. Că nu prin nevoința
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
să re-nviez, / Cu gânduri care dor continui să visez / Învăț să nu mă tem pe drumul interzis / Îmi apăr temerar credința de proscris” (Învăț). Și asta este condiția celui rătăcitor în lume: „Rătăcind ca o nălucă / Gândul doare și usucă / Te trezești singur pe lume / Fără patrie și nume // (...) // Rătăcind prin țări străine / N-ai nici casă, n-ai nici mâine, / Fie cald, fie furtună / Visezi la țara străbună!” (Rătăcind). Se pare că aceasta este soarta celui care trăiește în
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
de fericit că am o fetiță atât de reușită. Apoi a venit pe lume și băiatul. După ce au murit în spitalul din Oradea primii trei copii, eu eram lângă fetița mea, care făcuse leucemie și apoi trombocitopenie - i s-a uscat măduva în os. Știința nu mai putea să facă nimic și doctorul mi-a spus: „Du-ți fetița acasă pentru că nu are rost să ajungă la autopsie”. În disperarea mea, am ieșit în fața Spitalului de copii și am avut cea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_nelu_demeter_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
este, după el, prețul pâinii dusă la gură și este obligat să o facă. La răsărit de Carpați, lumea Ortodoxă este condusă de principiul decretat de popi „Merge și așa” Creștinul are 200 sărbători pe an în care, cică, se usucă mâna dacă o pui pe mătură sau lopată. Sărăcia este lucie atât în sate cât si-n orașe. În plus Dumnezeu îi pune pe bieții oameni la fel de fel de încercări, care mai de care. Potopuri, cutremure, inundații, incendii. Omul nu
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402244642.html [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
MÂNDRUȚĂ FĂRĂ TINE NU E NICI ZĂPADĂ Fără tine, zăpada nu mai cade, S-a supărat și Dumnezeu pe sfinți Și zilele de sărbători sunt fade Și stau la geam și ochii sunt cuminți. De-atâta dor și cerul se usucă, Iar stelele încep să facă țurțuri, Doar cei trei magi o naștere apucă Și te îndeamnă și tu să te bucuri. Te bucură, creștine, fără margini, Pe mine lasă-mă-n biserici, O Evanghelie-mi oferă pagini, O lumânare-mi
FĂRĂ TINE NU E NICI ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Fara_tine_nu_e_nici_zapada.html [Corola-blog/BlogPost/351120_a_352449]
-
pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de seară mâncam brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul gros și moale, până când Moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
răspândit prin iarbă. A doua zi, șeful meșterilor, Călinoiu, și directorul Năstăsescu s-au întâlnit la fața locului. - Dezastru! a apreciat directorul. - Trebuie adus alt pietriș, scos alt nisip, și asta numai după ce seacă balta, iar cărămida trebuie să se usuce bine înainte de a o zidi. Asta durează. Dar, oricum, e timpul prașilei, al secerișului, salahori nu prea aveam, mai sunt și pe la noi pe-acasă treburi destule... Așa că, după Stămărie mai reluăm lucrarea, a apreciat Călinoiu situația. Până atunci, măcar să
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
S-a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să se usuce cărămida... În câteva zile, când se va limpezi cerul, ne apucăm de treabă din nou. - Dar nu puteați să fi făcut o scurgere ca să se ducă apa mai repede ori să fi scos balastul pe mal ca să se usuce, să
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
se usuce cărămida... În câteva zile, când se va limpezi cerul, ne apucăm de treabă din nou. - Dar nu puteați să fi făcut o scurgere ca să se ducă apa mai repede ori să fi scos balastul pe mal ca să se usuce, să fi împrăștiat cărămida... V-ați mulțumit să stați așa... Sau poate v-ați rugat la Dumnezeu să facă treaba în locul vostru. - Tovarășe prim, noi nu am stat degeaba. Uite că am asigurat materialele necesare astfel ca atunci când va fi
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
neagră. TOTUL VA FI O POVESTE și tu vei fi supus timpului, cum vei fi supus morții. vei vedea lanurile de grâu, merii în floare: o înțelegere a firii, o propoziție stelară înfiorând pământul mai presus de carnea ce se usucă și piere. te privesc și dincolo de chipul tău e noapte, o neagră oglindă multiplicată în pajiști fierbinți. sinele se întoarce în lucrurile care pleacă, precum neodihna în oasele îngerului. vor fi arbori în amiaza ta fericită, iar timpul va fi
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431411150.html [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
Nimic nu-i stă în cale. Orice poate! Apă cu apă strânge în bulboace: Puterea de-a afla și a socoate... Sonetul VIII Ia seama, dar, firul de apă știe De unde vine și-ncotro apucă De neoprit, nimic nu îl usucă Ci este una cu pământul, și e Pildă la gându-ți hotărât să ducă La bun sfârșit lucrarea și să fie Prin limpezimea-i ca o apă vie, Capabil să rezolve, să deducă... Piedici destule i se vor opune, E
A DOUA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1490593223.html [Corola-blog/BlogPost/342795_a_344124]
-
execrabile, ploșnițele, vă voi aminti, intru folosul împrospătării memoriilor domniilor-voastre ca ele emit un damf respingător unic și specific și manifestă o „voluptate” formidabilă a suptului de sânge, până ce crăpa de preaplin! Numai așa și după aceea încep să se usuce, pornind de la rezervorul explodat prin suprasarcină. Atunci când este în exercițiul aspirației, când funcționează ca atare, ploșniță, (chiar dacă îi rupi abdomenul-cisternă) nu se decuplează din efort: își înfige tot mai adânc acul otrăvit în carnea victimei și continuă să pulseze sânge
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_plosnita_puterii_la_alexandru_oblu_1343396146.html [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
nu respectă pe nimeni, dar îi știe de frică pe oculți și minte de îngheață apele, în toate cele patru anotimpuri. Mai mult decât atât, îmi spunea un prieten: „omul acesta e napalm, pe unde trece pârjolește, seacă tot și usucă de-a-valma!" N-a rămas palier social pe care să nu-l clatine, n-a rămas suflet de om pe care să nu-l vatăme. A tăiat și smuls de la mame și copii, de la tineri și bătrâni, de la handicapați și sănătoși
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_plosnita_puterii_la_alexandru_oblu_1343396146.html [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
țara Asiriei...” Am plecat a treia noapte de la femeie, i-am mulțumit și i-am lăsat ca amintire fotografia mea, făcută cu mai mulți camarazi lângă Don. Începuse un viscol nenorocit și eu trebuia să merg numai pe câmp. Îmi uscasem hainele, femeia îmi mai dăduse niște flanele vechi și ciorapi de lână să mă oblojesc la picioare. Îmi pusesem mantaua în cap, mă îmbrobodisem cu niște cârpe să-mi protejez fața care săgeta de durere la bătăile crivățului și am
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471167141.html [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
aspră mi-e firea, pe-aici nimeni în jur nu-mi arată iubirea. Cine vrea să m-atingă se umple de sânge, îl înțep și îl doare, se întoarce și plânge. Sunt un cactus robust, ce trăiesc în pustiu, mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu. Animalele trec cu băgare de seamă, cine nu e atent lasă sânge drept vama. Alte plante în jur, de te uiți, nu prea șanț, doar scaieții pribegi în bătaie de vânt. Dar, odată pe an
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_norea/canal [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]