5,939 matches
-
mereu cu insinuările și avea grijă ca în timpul spălatului să i se ude și chiloții, pe care îi scotea fără a mai aștepta să ies din cameră, apoi defila goală prin fața mea, fără nicio jenă, în timp ce se schimba cu alții uscați. Beculețul s-a aprins atunci în capul meu și mai târziu am luat o hotărâre, pentru că repetarea episoadelor de scaldă „nevinovată” ar fi putut degenera până la urmă într-o partidă de sex turbată și condamnabilă între cumnați, pe care am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399918987.html [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
minut cu minut, ajungând, în baterea cu precizie a acestuia, la marginea timpului sortit întâlnirii cu eternitatea... Când pustiul va șuiera peste preaplinul de tristeți și amărăciuni, paharul acestora vărsându-se în oceanul neîncăpător în unduirile valurilor sale, la granițele uscatului! Când lumina va risipi întunericul prin arderea-i orbitoare, închizându-l în cutia uitării... Acea zi, care, neobosită în așteptarea-i, va încuia lacătul ce cuprinde în fierul său, cântărind doar câteva grame, lanțul existenței pământești, în întregimea-i de
ACEA ZI, CÂND... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1479436722.html [Corola-blog/BlogPost/383410_a_384739]
-
a fost inclus în patrimoniul UNESCO și este un adevărat muzeu de arheologie, arhitectură și artă bizantină. Partea continentală a orașului se remarcă prin centrul modern, cu locuințe și hoteluri elegante, servicii de bună calitate, după standarde occidentale. Mergând dinspre uscat spre apă, pe malul mării ochiul îți este încântat de un cuib de piatră care se înalță surâzător între ape. Este vechiul Nessebar, perla Mării Negre, cu o lungime de 850 de metri și o lățime de 350 metri. Este atât
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
roșie dau viață peisajului. Pe partea dreaptă orașul oferă imaginea infinită a mării, cu mirosul ei specific de sare și de alge, cu pescăruși ce planează lin deasupra orașului, într-o dorință prietenoasă de comunicare pasăre-om, aer, apă și uscat. În mod neașteptat pentru noi, obișnuiți cu peisajul românesc al Mării Negre, coasta este acoperită de o vegetație de tip mediteranean: câțiva arbuști de liliac înflorit și chiparoși, simbolul vieții și al longevității. Un copac cu frunze de culoare kaki s-
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
vieții și al longevității. Un copac cu frunze de culoare kaki s-a înverșunat să străpungă cimentul falezei și să crească chiar pe malul mării, reușind să se bucure de farmecul a două lumi, cea a mării și cea a uscatului, să le unească și să le separe totodată. Privind dinspre mare înspre uscat, pe lângă imaginea câtorva restaurante și a amfiteatrului, privirea îți este impresionată de imaginea Bisericii „Sfântul Ioan Aliturghetos”, ce pare un palat, mândru și elegant, cu mai multe
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
înverșunat să străpungă cimentul falezei și să crească chiar pe malul mării, reușind să se bucure de farmecul a două lumi, cea a mării și cea a uscatului, să le unească și să le separe totodată. Privind dinspre mare înspre uscat, pe lângă imaginea câtorva restaurante și a amfiteatrului, privirea îți este impresionată de imaginea Bisericii „Sfântul Ioan Aliturghetos”, ce pare un palat, mândru și elegant, cu mai multe etaje, un adevărat far pentru călătorii de pe mare și o bucurie pentru marinari
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
și a amfiteatrului, privirea îți este impresionată de imaginea Bisericii „Sfântul Ioan Aliturghetos”, ce pare un palat, mândru și elegant, cu mai multe etaje, un adevărat far pentru călătorii de pe mare și o bucurie pentru marinari, cărora le vestește că uscatul este aproape. Cerul Nessebarului este asemenea apelor sale, limpede și senin, dominat uneori de nori albi și pufoși, desenați parcă de mâna unui Tizian sau Michelangelo. O plimbare prin oraș îți dezvăluie adevăratul specific al acestuia: străzi înguste, pavate cu
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
din piatră, deasupra aveau o încăpere dreptunghiulară sau pătrată și acoperiș dublu. Vânturătorile (paletele) morilor de vânt erau îndreptate către vânturile cele mai puternice. Câteva mori de vânt pot fi văzute și astăzi pe marginea istmului care leagă insula de uscat, la hoteluri și blocuri de locuințe reușind să încânte ochiul vizitatorului și să îl introducă într-o lume a trecutului. Din aceleași documente expuse în muzeu rezultă că principalele sărbători au fost: Crăciunul, Sfântul Vasile, Boboteaza, Ziua Viticultorilor, Paștele, Adormirea
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
scânduri din lemn de pin așezate orizontal. La parter se află o pivniță, o magazie și un hambar. La etaj în centru se află un salon din care în evantai pornesc mai multe camere. Spre deosebire de casele construite în localitățile de pe uscat din cauza vânturilor puternice, la etaj camerele nu au chardak (o verandă mare), acesta fiind înlocuit uneori cu un mic balcon. În muzeu sunt descrise detaliat și câteva case reprezentative, majoritatea construite la jumătatea secolului al XIX-lea, precum: „Dimitar Tulev
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
trece prin vârful Piramidei lui Keops, împarte Delta Nilului în două sectoare cu arii egale, fiecare sector având un unghi la centru de 45 grade. Mai mult decât atât, acesta este meridianul ideal, deoarece traversează cele mai multe continente și împarte întregul uscat de pe glob în 2 părți egale. Perimetrul piramidei împărțit la dublul înălțimii dă valoarea lui π. Relația dintre (Pi= 3,14159...) (valoarea raportului dintre aria unui cerc și pătratul razei sale) și Φ (Phi= 1,618033...) (proporția de aur), este
TABLETA DE WEEKEND (100+6): ÎNCEPUTUL ÎNCEPUTULUI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1426317770.html [Corola-blog/BlogPost/377829_a_379158]
-
câțiva metri de apă despărțeau cele două țări. Ștefan le-a promis că le va duce la Albena și la Nisipurile de Aur, dar nu știa cu ce mijloc de transport, cu barca pe mare sau cu Jeep-ul pe uscat. Trebuiau efectuate pentru barcă niște formalități în portul turistic Mangalia, atât la plecare cât și la întoarcere, pe când pentru mașină nu era nevoie de nimic în afara buletinului sau a cărții de identitate a fiecăruia și de actele mașinii. Plimbarea pe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495338048.html [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
poate ști. Era parcă pe mare, într-o barcă cu pânze care se legăna din cauza valurilor din ce în ce mai mari. Se repezea cu prova în talazuri, ca apoi să se ridice pe culmile lor, parcă plutea deasupra lumii. Nu se mai vedea uscatul. Doar țipetele pescărușilor o mai însoțeau. Barca nu mai avea nici cârmaci. Unde a dispărut și acesta? De ce au lăsat-o singură? Ce va face acum părăsită de toți în imensitatea marii învolburate? Cine o va mai salva dacă se
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390806272.html [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
avea nici cârmaci. Unde a dispărut și acesta? De ce au lăsat-o singură? Ce va face acum părăsită de toți în imensitatea marii învolburate? Cine o va mai salva dacă se răstoarnă barca? Aceasta zbura peste valuri spre larg. Dinspre uscat nu se vedea și auzea nimic. Parcă totuși se auzea un șuierat de tren. Asta însemna că nu-i atât de departe uscatul. Poate că a plecat cineva în căutarea ei s-o salveze. Dar cine? Cum o va găsi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390806272.html [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
învolburate? Cine o va mai salva dacă se răstoarnă barca? Aceasta zbura peste valuri spre larg. Dinspre uscat nu se vedea și auzea nimic. Parcă totuși se auzea un șuierat de tren. Asta însemna că nu-i atât de departe uscatul. Poate că a plecat cineva în căutarea ei s-o salveze. Dar cine? Cum o va găsi pe această furtună? Nu cunoștea pe nimeni, în afara colegei de cameră și a celor doi bărbați. Exact, aceștia oare unde or fi? De ce
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390806272.html [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
și îi zâmbea șăgalnic, ca și când făcuse o glumă. Valurile se linișteau simțitor, iar barca se întorcea cu prova spre mal. Începeau să se vadă copacii și hotelurile înșirate pe malul mării precum mărgelele la gâtul unei copile. Pe fâșia de uscat șerpuia un tren. Putea fi tot cel ce o adusese și pe ea la mare. De la el se auzise șuieratul perceput printre mugetele mării învolburate. Se mișca ca un șarpe pe fâșia orizontului. Un bufnet o trezi din visare. Era
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390806272.html [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
și-a pierdut încrederea în izbândă și și-a adus prinosul de jertfă și eroism în marile bătălii istorice. Ne trebuie mult timp să numim câmpurile de luptă, ne trebuie mult spațiu ca să evocăm pe toți bravii soldați, care pe uscat, pe Dunăre, în aer sau pe mare au dat probe de eroism și vitejie, vărsându-și sângele pentru eliberarea, independența și neatârnarea patriei: Posada, Baia, Rovine, Vaslui, Podul Înalt, Călugăreni, Plevna, Rahova, Grivița, Vidin, Mărăști, Mărășești, Oituz, București, Ploiești, Brașov
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401538339.html [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
Tiberiu Ionescu, toți colegi de facultate și prieteni nedespărțiți, plănuise să treacă la sârbi pe la Turnu Severin, traversând Dunărea înot. Tiberiu Cunia însă nu știa să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți în țară era urmată de-acum de un alt fel de nesiguranță, pentru că perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor și al deciziilor ce
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
Foto: Guliver Getty Images Sub sfântul crepuscul din zori se zăresc, după ore bune de orbecăială, lumini intermitente și apoi, tot mai aproape, spinarea sumbră a uscatului nemaisperat. Avem în spate o noapte cu valuri mai mari decât credeam și cu tangajul aferent al blocului de șapte etaje pe care tocmai am traversat Egeea.Totuși, după miezul nopții, toți bravii insulari care se întorceau acasă de pe continent
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 741 din 10 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de AL.FLORIN ȚENE Confesiunile unui navigator de uscat Dinspre marea cuvintelor, vântul dezvelea pântecul plajei peste femei tinere așezate cu grijă între coperțile cărților cum făceau cu plantele pentru ierbare deodată abur de cafea și ploi venind dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar
CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_navigator_de_uscat_al_florin_tene_1357886994.html [Corola-blog/BlogPost/343475_a_344804]
-
e străveziu și firescul s-a așezat pe fețele statuilor liniște pe veafuri de chipuri când vântul își fardează ridurile într-un garaj de ecouri undeva departe un foc acuză dimineața Al.Florin Țene Referință Bibliografică: confesiunile unui navigator de uscat / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 741, Anul III, 10 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_navigator_de_uscat_al_florin_tene_1357886994.html [Corola-blog/BlogPost/343475_a_344804]
-
cei slabi de suflet îi îmbărbătează, pe cei risipiț îi adună, pe cei rătăciți îi întoarce și-i împreună cu Sfânta Ta sobornicească și apostolească Biserică. Pe cei bântuiți de duhuri necurate îi slobozește; cu cei ce călătoresc pe ape, pe uscat și prin aer, călătorește; văduvelor le ajută, pe cei bolnavi îi tămăduiește. Adu-ți aminte Doamne, și de cei ce sunt în judecăți, în închisori, în prigoniri, în amară robie și în orice fel de necaz, nevoi și strâmtorare. Adu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93776_a_95068]
-
noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului dimineața își înfige colții într-un sâmbure de brumă mătură umbre dincolo de geam o pasăre sinistră adună bănuți din oselele pământului sub tâmpla invadată de nesomn afară văduve negre flutură venin printre rufele puse la uscat între o gură hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre ca niște viespii ațâțate zdrobite le cos la subțioara unui cercan să mușc din ele încăpățânarea de a nu auzi și cu urechile astupate de doi greieri rămași într-
MITRIDATIZARE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1478175945.html [Corola-blog/BlogPost/380531_a_381860]
-
pod, Ponte S. Ana. Unul dintre obișnuitele poduri de aici, care fac trecerea peste canalele venețiene. Oboseala îmi înfrâna vădit mersul. Am ajuns într-un fel de piață, numită Campo Ruga, înconjurată de case vechi. Peste tot atârnau haine la uscat pe sistemul cunoscut de scripeți. In toate direcțiile alte străduțe. Pe care să o iau? Mi-ar fi trebuit o jumătate de zi să le iau la verificat. Un mic bar cu o terasă afară, Trattoria alla Nuova Speranza. Nu
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_jurnal_venetian_1_daniela_gifu_1345751311.html [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
astăzi, au demonstrat suplețea gândului și faptei puse în folosul omului, a civilizației pentru care merită toată considerația. Nu poți părăsi Danemarca fără a vizita bogăția naturală și culturală a Jutlandei și Insulei Fionie. Peninsula Jutlanta (Jylland) constituie legătura pe uscat cu continentul european. Ținut de legendă are pământuri ce par nesfârșite, cu țărmuri crenelate, fiorduri, terenuri nisipoase și aride bătute de vânturi reci ce vin dinspre mare, cu mori de vânt ce stau în așteptare, cu granițe râvnite de invadatori
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Dragostea i-a cerut ajutorul. Dintr-odată, s-a auzit o voce: „Vino, Dragoste, te iau eu". Era un bătrânel. Dragostea s-a simțit atât de fericită încât a uitat să-l întrebe cum îl cheamă. Când au ajuns pe uscat, bătrânelul și-a urmat calea lui. Dragostea, realizând cât de datoare îi este bătrânului, a întrebat Conștiința: -„Cine m-a ajutat? Cine a fost acel om drăguț?". -„Timpul", i-a spus Conștiința. „Timpul!?" -„Dar de ce să mă ajute pe mine
DUMNEZEUL DRAGOSTEI SĂ RĂMÂNĂ MEREU CU NOI TOŢI DE-A PURURI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeul_dragostei_sa_rama_doina_theiss_1371734768.html [Corola-blog/BlogPost/346105_a_347434]