424 matches
-
a principiului utilit]ții și a celor deontologice care au la bâz] Decalogul. Referințe Bentham, J.: An Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill: Utilitarism and Other Writings (Glasgow: Collins, 1962) Moore, G.E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Sidgwick, H.: The Methods of Ethics London: 1874); a 7-a ediție (London: Macmillan, 1907) Bibliografie suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care au la bâz] Decalogul. Referințe Bentham, J.: An Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill: Utilitarism and Other Writings (Glasgow: Collins, 1962) Moore, G.E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Sidgwick, H.: The Methods of Ethics London: 1874); a 7-a ediție (London: Macmillan, 1907) Bibliografie suplimentar] Brandt, R.B.: A Theory of the Good and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
the Right (Oxford: Clarendon Press, 1979) Griffin, J.: Well-Being (Oxford: Clarendon Press, 1986) Hardin, R.: Morality Within the Limits of Reason (Chicago: University of Chicago Press, 1988) Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Clarendon Press,) Sen, A. and Williams, B., eds.: Utilitarism and Beyond (Cambridge: Cambridge University Press, 1982) Smart, J.J.C. and Williams, B.: Utilitarism, For and Against (Cambridge: Cambridge University Press, 1973) 21 Teoria virtuții Greg Pence i. Introducere În opera să intitulat] Middlemarch, George Eliot scria despre personajul Dorothea Brooke
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Hardin, R.: Morality Within the Limits of Reason (Chicago: University of Chicago Press, 1988) Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Clarendon Press,) Sen, A. and Williams, B., eds.: Utilitarism and Beyond (Cambridge: Cambridge University Press, 1982) Smart, J.J.C. and Williams, B.: Utilitarism, For and Against (Cambridge: Cambridge University Press, 1973) 21 Teoria virtuții Greg Pence i. Introducere În opera să intitulat] Middlemarch, George Eliot scria despre personajul Dorothea Brooke: „Avea un spirit speculativ, care tânjea dup] o concepție nobil] asupra lumii, o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea de a r]mane. Filosofia etic] a fost preocupat] recent tocmai de întreb]ri privind modul de viat] pe care trebuie s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a detașat adesea în totalitate de elementele teoretice. Acest lucru a fost posibil fie printr-o abordare „de sus în jos” a problemelor etice și f]r] a se menționa fundamentele teoretice, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de jos în sus” pan] la nivelul termenilor și conceptelor, f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm]rește tocmai acest deziderat, prin descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]rește maximalizarea utilit]ții v]zut] că pe un scop personal. Problema este legat] mai degrab] de relevanță utilit]ții în formarea caracterului și nu de modul de gândire al unor„sfinți” sau al unor figuri „eroice”. Chiar dac] utilitarismul ofer] soluții unor chestiuni cum ar fi s]n]tatea public], teoria nu poate totuși explică „datele” care compun existența individului și nici actele de curaj, compasiunea, loialitatea sau viciul. Cazul Dorotheei ilustreaz] alte dou] aspecte ale teoriei virtuții. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și sunt de p]rere c] filosofia modern] a urmat cu indiferent] aceeași direcție. În loc s] considere perspectiva lui Kant că un început al unei noi tradiții în gândire, aceștia o trateaz] că pe o metod] de reducere la absurd. Utilitarismul comite o eroare interpretativ] deoarece identific] noțiunea abstract] a datoriei întâlnit] la Kant cu binele absolut (pentru cel mai mare num]r de indivizi) și ignor] modul în care acțiunea destinat] îndeplinirii acestei datorii depinde de elementele de caracter (de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele dou] curente s] își formeze în minte imaginea unui subiect moral anonim, îndoctrinat s] fac] alegeri morale care nu prezint] nici o leg]tur] psihologic] în raport cu trecutul său viitorul s]u. Susan Wolf a sustinut într-un eseu ideea c] utilitarismul nu numai c] omite s] fac] referire la caracter, ci, dimpotriv], impune unul ideal, la care nu ar fi nici bine și nici rațional că omul s] aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum Grotius, Pufendorf și Locke, drepturile au avut un rol crucial în revoluțiile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ins], în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, apelul la drepturi a fost eclipsat de mișc]ri precum utilitarismul și marxismul care nu puteau, sau nu voiau, s] le accepte. În perioada contemporan] a avut loc o schimbare și mai semnificativ], iar ast]zi ele reprezint] devize acceptate pe plan internațional în dezbateri morale și politice. În multe p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale ins] par a avea nevoie de un angajament anterior drepturilor pe care caut] s] le justifice. Aceast] obiecție este evitat] de teoriile care bazeaz] drepturile pe utilitate. J.S. Mill ofer] o justificare în acest sens în eseul s]u Utilitarismul, unde argumenteaz] c] principii precum libertatea și dreptatea contribuie pe termen lung la fericirea uman], aceasta fiind poziția esențial] a eseului s]u Despre libertate. Filosoful britanic contemporan R.M. Hâre fundamenteaz], de asemenea, drepturile pe utilitate, dar, spre deosebire de Mill, recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Government (1690); ed. C.B. MacPherson (Harmwondsworth: Penguin, 1968). MacIntyre, A.: After Virtue (London: Duckworth, 1981). : Whose Justice? Which rationality? (London: Duckworth, 1988). Marx, K.: On the Jewish Question (1843). Melden, A.I.:Rights and Persons (Oxford: Basil Blackwell, 1974). Mill, J.S.: Utilitarism and On Liberty (1863); în Collected Works, vol. 10, ed. J.M. Robson (Toronto: University of Toronto Press, 1969). Nozick, R.: Anarchy, State and Utopia (Oxford: Basil Blackwell, 1974). Olivercrona, K.: Law aș Fact (1939); a doua ediție (London: Stevens and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] c] politicile de mediu trebuie evaluate doar în funcție de manieră în care ele afecteaz] oamenii (vezi Baxter, 1974 și Norton, 1988). Această genereaz] o etic] uman] a mediului. Deși utilitariștii clasici includ suferință animal] în sfera eticii, o variant] a utilitarismului, care impune maximalizarea excedentului de fericire uman] în raport cu nefericirea, reprezint] un exemplu de etic] uman]. O examinare serioas] a acestei etici ne oblig] la cânt]rirea diferitelor efecte ale opțiunilor aplicabile în cazul parcului Kakadu asupra fericirii și nefericirii umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Frey a beneficiat enorm de pe urma argumentelor celor care ap]r] drepturile animalelor. Vom prezenta aceste argumente în cele ce urmeaz]. Deși exist] numeroase argumente, m] voi axa aici pe dou] dintre cele mai comune poziții etice: argumentul drepturilor și utilitarismul. Voi indică unele dintre problemele cu care se confrunt] aceste puncte de vedere și voi incerca s] clarific unele aspecte care sunt în mod frecvent greșit înțelese. Voi propune apoi o abordare mai puțin comun] a temei, sugerând direcții viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere încearc] s] conserve valoarea individului dincolo de orice considerație asupra meritelor acestuia. Totuși, în încercarea de a minimiza impactul îndemnurilor de promovare „a celui mai mare bine”, Regan eșueaz] în a oferi un set de norme de acțiune. iii Utilitarismul Utilitarismul nu se concentreaz] pe valoarea egal] a tuturor ființelor și, deci, nu ne las] paralizați în fața alegerilor în situații de conflict. Utilitarismul este totuși o poziție egalitarist]. Adepții acestei poziții susțin c], în orice situație, interesele egale ale tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere încearc] s] conserve valoarea individului dincolo de orice considerație asupra meritelor acestuia. Totuși, în încercarea de a minimiza impactul îndemnurilor de promovare „a celui mai mare bine”, Regan eșueaz] în a oferi un set de norme de acțiune. iii Utilitarismul Utilitarismul nu se concentreaz] pe valoarea egal] a tuturor ființelor și, deci, nu ne las] paralizați în fața alegerilor în situații de conflict. Utilitarismul este totuși o poziție egalitarist]. Adepții acestei poziții susțin c], în orice situație, interesele egale ale tuturor ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a celui mai mare bine”, Regan eșueaz] în a oferi un set de norme de acțiune. iii Utilitarismul Utilitarismul nu se concentreaz] pe valoarea egal] a tuturor ființelor și, deci, nu ne las] paralizați în fața alegerilor în situații de conflict. Utilitarismul este totuși o poziție egalitarist]. Adepții acestei poziții susțin c], în orice situație, interesele egale ale tuturor ființelor afectate de o acțiune trebuie considerate în același mod. Aici, egalitatea nu înseamn] tratamentul egal al indivizilor per se, ci considerarea egal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu înseamn] tratamentul egal al indivizilor per se, ci considerarea egal] a capacit]ților lor de a tr]i experiențe, cea mai important] dintre acestea fiind capacitatea de a suferi (vezi capitolul 20, „Utilitatea și binele”). P]rintele fondator al utilitarismului, Jeremy Bentham, scria la sfârșitul secolului al XVIII-lea: Ar putea veni o zi când animalele vor obține acele drepturi care le-au fost refuzate de tiranie. Așa cum au descoperit deja francezii, culoarea pielii nu este un motiv suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fericit]. Pentru cei mai mulți oameni, fie ei și utilitariști, aceast] decizie este greu de accceptat. Într-adev]r, acest tip de analiz] a dat naștere unor teorii că cele susținute de Regan. În schimb, Singer pledeaz] pentru o versiune mai sofisticat] a utilitarismului care s] conduc] la o decizie mai „digerabil]” decât cea de mai sus. Singer susține c] ființele umane conștiente de sine și raționale au capacitatea de a avea o preferinț] specific] pentru existența conținu]. Uciderea celor din barcă de salvare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt foarte diferite. Acest acord în ceea ce privește practică nu este rar. Atât susțin]torii drepturilor animalelor cât și adepții utilitarismului nu vor consuma carne, dar motivele lor pentru a face acest lucru sunt diferite. Primii vor fi vegetarieni (și vor evita poate orice produs de natur] animal], inclusiv laptele și ou]lele), deoarece folosirea animalelor în acest fel nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Press, 1986). Honderich, Ț.: Punishment: The Suppoosed Justifications, (Harmondsworth: Penguin, 1984). Kleinig, J.: Punishment and Deșert (The Hague: Nijhoff, 1973). Lacey, N.: State Punishment; Political principles and Community Values (London: Routledge, 1988). McCloskey, H.J.: ‘A nonutilitarist approach to punishment’, Contemporary Utilitarism, ed. M.D.Bayles (New York: Doubleday, 1968). Morris, H.: ‘Persons and punishment’, Punishment and Rehabilitation, ed. J.G. Murphy (Blemont, Cal.: Wadsworth, 1973). Murphy, J.G.: Retribution, Justice and Therapy (Dordrecht: Reidel, 1979). Primoratz, I.: Justifying Legal Punishment (Atlantic Highlands: Humanities Press, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and punishment’, Punishment and Rehabilitation, ed. J.G. Murphy (Blemont, Cal.: Wadsworth, 1973). Murphy, J.G.: Retribution, Justice and Therapy (Dordrecht: Reidel, 1979). Primoratz, I.: Justifying Legal Punishment (Atlantic Highlands: Humanities Press, 1989). Sprigge, T.L.S.: ‘A utilitarist reply to Dr. McCloskey’ Contemporary Utilitarism, ed. M.D. Bayles (New York: Doubleday, 1968). Ten, C.L.: Crime, Guilt, and Punishment: A Philosophical Introduction (Oxford: Clarendon Press, 1987). 33 Politică și problema „mâinilor murdare” C.A.J. COADY i. Introducere Politica a ridicat întotdeauna întreb]ri provocatoare despre scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
num]r mare de principii morale diferite care nu pot fi aranjate în nici o ordine general] a importanței într-un fel care ar ajuta la soluționarea conflictelor dintre ele. Pluralismul de acest tip s-ar afla, în mod firesc, în contrast cu utilitarismul; utilitariștii (de exemplu, J.S. Mill) încercau s] susțin] faptul c] exist] doar un singur Principiu Suprem. Dar în zilele noastre, un intuiționist este considerat a fi o persoan] care are o anumit] perspectiv] asupra felului în care reușim s] ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Book ÎI, Part 3, Section 3. McDowell, J.: 'Values and secondary qualities', Morality and Objectivity, ed. Ț. Honderich (London: Routledge and Kegan Paul, 1985), pp. 110-29. Mackie, J.L.: Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977), capitolul 1. Mill, J.S.: Utilitarism (1863); ed. A.D. Lindsay (London: Dent, 1910). Nagel, Ț.: The View From Nowhere (Oxford: Oxford University Press, 1986). Price, R.: Review of the Principal Questions and Difficulties în Morals (1758); ed. D.D. Raphael (Oxford: Oxford University Press, 1948). Prichard, H.A.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]