424 matches
-
în cazul agenților și pacienților morali. Mitul statutului moral privilegiat al agenților morali este spulberat. Din perspectiva teoriei lui Regan este posibilă derivarea a două principii de minimalizare a vătămării entităților cu statut moral, ambele înțelese ca versiuni ale unui utilitarism preferențial al alegerii răului cel mai mic. Astfel, în cazul unui individ vom alege mijlocul care îi aduce cele mai mici vătămări, iar în cazul în care acțiunea noastră afectează un grup vom alege să aducem vătămări la cât mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anumit statut moral care trebuie luat în considerare și care poate duce la o discuție despre drepturile animalelor. Pe baza recunoașterii diferenței de statut moral dintre oameni și animale se poate configura o poziție ultraminimalistă cu privire la tratamentul aplicat animalelor, numită "utilitarism pentru animale, kantianism pentru oameni" caracterizată prin următoarele susțineri 223: • maximizați fericirea totală a tuturor viețuitoarelor; • stabiliți constrângeri colaterale stringente asupra a ceea ce li se poate face ființelor umane. Aceasta înseamnă că ființele umane nu pot fi folosite în nici un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înseamnă că ființele umane nu pot fi folosite în nici un caz în nici un fel de scop, pe când animalele ar putea fi utilizate pentru folosul altor oameni sau animale numai dacă avantajele totale sunt mai mari decât pierderea provocată animalelor. Acest utilitarism negativ poate fi sintetizat prin binecunoscuta expresie a lui Orwell, "toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele". Dacă încercăm să-i răspundem moralistului kantian care caută un statut special pentru oameni, atunci îi vom putea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin binecunoscuta expresie a lui Orwell, "toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele". Dacă încercăm să-i răspundem moralistului kantian care caută un statut special pentru oameni, atunci îi vom putea spune că animalele și utilitarismul reprezintă o poziție intermediară între persoane și pietre, pe când utilitaristului negativ îi vom răspunde că maximizarea fericirii unor viețuitoare prin folosirea altora trebuie înlocuită cu ideea unui tratament egal aplicat tuturor viețuitoarelor, pe modelul propus de Bentham privind criteriul suferinței
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
astfel uciderea unei persoane atâta vreme cât punem alta în locul ei sau diverse intervenții ale ingineriei genetice prin care creăm oameni cu anumite capacități, de exemplu, oameni care acceptă să fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
genetice prin care creăm oameni cu anumite capacități, de exemplu, oameni care acceptă să fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza sa dificultăți insurmontabile ale unor poziții teoretice tradiționale în etica mediului. Poate veni salvarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza sa dificultăți insurmontabile ale unor poziții teoretice tradiționale în etica mediului. Poate veni salvarea din încurcătură din vreuna dintre criticile următoare sau toate cad sub incidența criticii lui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru că nu vrem să aducem prejudicii indivizilor, pe de altă parte, dacă suntem partizanii conservării vieții sălbatice ca întreg, vom adopta o atitudine managerială și vom încerca să minimizăm suferința prin vânătoare terapeutică. Să analizăm statutul vânătorii terapeutice din perspectiva utilitarismului hedonist 289. Vânătoarea poate fi apărată pe baza următoarelor principii: 1. Avem obligația morală de a minimaliza durerea. 2. În cazul managementului speciilor, constatăm că va fi produsă mai multă durere dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul decât dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Mepham, Ben (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996. Midgley, Mary, Animals and Why they Matter, Penguin, Harmondsworth, 1983. Midgley, Mary, "Duties Concerning Islands", în R. Elliot, A. Gare (eds.), Environmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983b.. Mill, John Stuart, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994. Miller, Harlan B., William H. Williams (eds.), Ethics and Animals, Humana Press, Clifton, 1983. Milo, Ronald D. (ed.), Egoism and Altruism, Wadsworth Publishing Co., Belmont CA, 1973 Miroiu, Adrian (ed.), Etică aplicată
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
presupus că oamenii maturi normali, cu o viață conștientă bazată pe valori morale, au mai multă valoare intrinsecă decât debilii mintali. Ulterior, Regan, în celelate lucrări pe care le prezint aici, abandonează acest punct de vedere. 220 John Stuart Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994, p. 83. 221 Joel Feinberg, "The Rights of Animals and the Future Generations", în William Blackstone (ed.), Philosophy and Environmental Crisis, University of Georgia Press, Athens, Georgia, 1974, pp. 43-68. 222 Robert
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
n �ntregul ei � pe care �l vor boteza Middletown. W. Lloyd Warner ?i echipa să se apleac? asupra Yankee City. La Universitatea din Harvard, Ț. Parsons edific? o monumental? teorie a ac?iunii care se vrea la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism; dup? al doilea r?boi mondial devine teoria dominant? �n sociologia american?. Anii 1945-1968 s�nt anii ambi?iilor pentru sociologia european? � ie?it? anemic? din r?zboi �n Germania, pr?bu?it? �n Fran?a, dispre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism [13]. Astfel, �structura ac?iunii sociale� este definit? ca fiind compus? din modele culturale de semnifică?îi institu?ionalizate �n sistemul social ?i �n cultur? ?i interiorizate de c?tre indivizii care le actualizeaz? �n conduitele lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
materialul conceptual al criticii sale la adresa birocra?iei, Boudon �l revendic? �n mod expres � at�ț pentru premisele individualiste pe care le-a decelat la acestă, pentru nominalismul s?u fundamental, c�ț ?i pentru demersul �comprehensiv� replasat �n cadrul utilitarismului anglo-saxon. �Individualismul metodologic� reanim? de asemenea pe Tarde antisociologistul, afl? �n Durkheim un practician timid al metodei comprehensive, recunoa?te lui Pareto intui?ia efectelor perverse ?i face dreptate formalismului lui Simmel. Nu traduc toate acestea marea deschidere a sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
adecvată și corectă a ceea ce au descoperit? Care sunt criteriile de alocare a fondurilor publice în cercetare? Care este viitorul educației pentru viață? În ce măsură țelul educației tinerilor a rămas erudiția, curiozitatea, cercetarea, iar cel al științei descoperirea neregularităților, instabilităților sistemelor? Utilitarismul și setarea consensuală a minților, deși asiguratoare a investițiilor făcute în cercetare, nu este benefică pentru viitorul omenirii și nici măcar pentru producția de idei. Dacă în timpul revoluției industriale cunoașterea științifică constituia o forță de producție, în economia globalizată, știința a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
finalitate în sine. "Profitul pentru companie este la fel ca respirația pentru om", spune Arie de Geus, în cartea sa "The Living Company" (1997). Din fericire, scopul omului pe pământ nu este acela de a respira. Dualismul radical iscat de utilitarismul afacerii acționariat sau societate este soluționat de facultatea ei vizionară. Viziunea depășește limitele concentric înguste de autopoziționare a organizației; este excentrică și face trimitere de "la patul lui Procust", la pământeni și Pământ. Viziunea este transsituațională, este scopul dezirabil care
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
unde se desfășoară varii "evenimente științifice". Ceea ce discreditează și medicii, și actul medical. Concluzie Funcția transformativă a managementului responsabilității sociale corporative constă în acțiunea de reformare continuă și sincronică a mediului și a organizației înseși. Funcția transformativă desprinde afacerea de utilitarismul concentric misiune forțând-o la deschidere, poziționând-o vizionar pe orbita socialului. Din punct de vedere al responsabilității sociale, această funcție are ca obiectiv crearea unei culturi colaborative. O cultură colaborativă urmărește sistematic maximizarea capabilităților și abilităților angajaților, pe de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la forță; 6. conformitatea formelor de guvern corespunzătoare justelor exigențe democratice ale popoarelor; după ce Pontiful a fixat ipotezele necesare unei noi reorganizări internaționale bazate pe victoria: a) asupra urii care divide popoarele; b) asupra neîncrederii care împiedică înțelegerile; c) asupra utilitarismului ridicat pe baza dreptului; d) asupra lăcomiei de a acapara izvoarele economiei; e) asupra egoismului care obstrucționează colaborarea fraternă dintre cetățeni și popoare. În baza acestora, papa a convocat o cruciadă generală a tuturor conștiințelor, din orice sector, care vor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și intelectuali de bună condiție de la noi, suspinând însă văcărescian în fața ingratitudinii contemporanilor. Acel "creează și mori de foame" nu mai e de multă vreme deviza lor și poate că a trecut vremea când scriitorul se definea prin opoziție cu utilitarismul societății din care făcea, totuși, parte. Dar, uite ce cred că vrei să auzi: Am putut fi (doar) poet pentru că e, azi, mai ușor decât să fii arhitect, pictor și mare creator de lumi vizuale în același timp. Criptograf, poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
39). Acțiunea practică de promovare a artei prin școală a fost sprijinită și de mișcarea filosofică a vremii. Pozitivismul filosofic care cunoscuse o puternică afirmare în secolul al XIX-lea și care nu poate fi străin de orientarea școlii spre utilitarism este, către sfîrșitul secolului, supus unor critici vehemente. Omul trebuie să pătrundă se susținea de o anumită grupare a filosofilor nu numai ceea ce este general, cantitativ, măsurabil, ci și ceea ce este particular, calitativ și nemăsurabil, realitatea fiind mult mai bogată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
listă - fac anumite lucruri în vederea unor scopuri determinate, evit pe cât e posibil lucrurile fără rost, chiar dacă pe moment aș fi tentat să le fac. Este o retragere pe o poziție mai serioasă, renunțarea la sensibilitățile și sinceritățile trecătoare și inutile... Utilitarism, dar nu în sensul îngust, meschin, materialist al cuvântului, ci doar în virtutea principiului că tot ce nu este necesar, util e și dăunător. Lucrurile nu sunt bune prin ele însele; doar armonia - echili brul, proporția justă - dintre lucruri e importantă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
demografică, statistică, dar în cea propriu-zis umană. Morala vestitei fabule a lui La Fontaine îi dădea câștig de cauză furnicii doar prin antifrază, în mod ironic, dar a fost comun acceptată în sensul literal, care flatează mentalitatea filistină și autoriză utilitarismul cel mai mărginit, din totdeauna dominante, și pentru care greierul reprezintă trândăvia, indisciplina, inutilitatea și dezordinea. Mentalitatea aceasta și-a anexat în lumea modernă mijloacele perfecționate de persuasiune și constrângere, care-i asigură pretutindeni o putere nelimitată, implacabilă. Pretinsa cumințenie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
întru restaurarea libertății, dreptul la exprimare, dreptul la apărare, dreptul la viață. Legionarii vor să rămână pe linia de viață spirituală a neamului lor creștin. Vrem să trăim în demnitate națională și în eroismul jertfei, nu în aceea a unui utilitarism, câmp pustiu. Nu viață cu orice preț, ci candelă aprinsă care îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stimuli condiționați descris de reflexologi și behavioriști. De aceea, „legea transferului asociativ”, enunțată în 1913, a fost „promovată” cu prioritate în stimul conexionist revizuit de Thorndike în 1935. 1.8. Controlul învățăriitc "1.8. Controlul învățĂrii" Thorndike a respectat tradiția utilitarismului cu origini în Mill și a pragmatismului american. În viziunea sa, cercetările psihologice trebuiau să ofere căi pentru optimizarea comportamentului uman prin controlul învățării. Expresia control of learning are la el sensul de dirijare a comportamentului uman. Thorndike a intuit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
jumătate a secolului al XVII-lea, a însemnat secularizarea timpului prin desacralizare, măsurare și reconfigurare a atitudinii umane față de cunoaștere. Conceperea paradigmei științei moderne și inserarea istoriei în ea au plasat istoria într-o puternică dependență față de timpul sacru, de utilitarismul etatist și activismul politic-cultural. Culmea raționalizării, secularizării și materializării timpului este atinsă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O dată cu tradiția marxistă, timpul este puternic legat de noțiunea de spațiu, văzute ambele ca fiind obiectivitatea pură
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
despre Dumnezeu și Sf. Treime 7. Eclesiologie și sacramente 8. Antropologie (tradiția creștină și problematica modernă) 9. Etica greacă classică (în mod particular Arîstotel) 10. Etica lui Luther 11. Etica lui Kant 12. Etica medicinei și bioetica 13. Liberalismul și utilitarismul; esența eticii economice BIBLIOGRAFIE 1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottiogen 5.Aufl. 1996 (UTB 1400) 2. Rainer Lachmann / Gottfried Adam / Werner H.Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Gottingen 2.Aufl. 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1
ORDIN nr. 5.670 din 15 noiembrie 2006 privind aprobarea Programei pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar la disciplina Religie evanghelică - confesiunea augustană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183378_a_184707]