640 matches
-
deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene un eveniment muzical găzduit de orașul Craiova. A doua manifestare a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare pentru auditoriu. "Debutând cu muzica Titanului de la Bonn, mai precis cu Uvertura Fidelio și Concertul pentru vioară, seara inaugurală ne-a impresionat prin seriozitatea demersului interpretativ conferit Simfoniei a II-a de Jean Sibelius, o capodoperă de valoare incontestabilă a muzicii finlandeze"646. Discutând problematica devalorizării cărții și raportul cu sistemul de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sale. Cucerirea libertății, înfăptuirea înfrățirii oamenilor pe întreg cuprinsul pământului, iată țelul vieții acestui erou. Ideea eroică determină nu numai profilul simfoniilor marelui compozitor, în special a III-a, a V-a, a IX-a, ci e prezentă și în uverturile sale ,,Coriolan”, ,,Egmont”, ,,Leonora 3”, în opera sa ,,Fidelio”, în concertul pentru pian nr.5 și altele. Dar creația genialului artist nu e străbătută numai de respirație eroică; simfo nismul său reflectă și sentimentul poetic de liniște, de împrospătare, de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
acel limbaj muzical lapidar, puternic. Din intonațiile cele mai simple, ce fluturau pe buzele tuturor, el a plăsmuit grandioasele sale teme din partea I-a a simfoniei a III-a, din prima și ultima parte a simfomiei a V-a, din uvertura ,,Leonora 3”, din partea I-a și din Scherzo-ul simfoniei a IX-a. În creația simfonică a lui Beethoven, ritmurile de dans și de marș, de victorie, funebru, de imn, sau de chemare, au o însemnătate uriașă. El a generalizat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sorbit, s-a pătruns de esența intonațională a cântecelor populare, și a făurit el însuși melodii în spirit popular, expresive, năvalnice, pline de o voință de neânfrânt și de energie revoluționară. Beethoven a conceput formele și genurile muzicale clasice: simfonia, uvertura, concertul, sonata pentru unul, două sau mai multe instrumente, ca un cadru larg, suplu și liber, capabil să cuprindă și să dea pregnanță plastică imaginilor variate, epice, dramatice, eroice sau lirice ale vieții. În afara celor 9 simfonii ale sale cele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pregnanță plastică imaginilor variate, epice, dramatice, eroice sau lirice ale vieții. În afara celor 9 simfonii ale sale cele mai însemnate lucrări ale marelui compo zitor sunt: opera ,,Fidelio”, două Misse, un oratoriu, muzică de scenă, baletul ,,Făpturile lui Prometeu”, 11 uverturi simfonice, 11 lucrări concertante, dintre care cele mai impor tante sunt cele pentru pian și vioară solistă, 17 compoziții pentru cvartet de coarde, 3 cvintete de coarde, 4 trio-uri și în fine un adevărat monument al literaturii pianistice, șirul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
parcă tot pământul în razele sale. Geniul și-a adunat toate puterile creatoare, le-a înzecit și iată că la 7 mai 1824 a avut loc prima audiție a Simfoniei a IX-a. Memorabilul program din 7 mai 1824 cuprindea Uvertura op. 124, trei părți din Missa Solemnis și Simfonia a IX-a. Concertul a fost condus de dirijorul Umlauf, sub supravegherea lui Beethoven, care indica tempoul fiecărei părți. De altfel, chiar afișul menționa că Beethoven, personal, va lua parte la
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
cât o temă este mai pregnantă, mai bogată ca expresie și contur imagistic, cu atât se vor putea sesiza pe parcurs transformările și dezvoltările ei ulterioare. TUTTI. - Cuvânt italian care definește momentele în care toate instrumentele unui ansamblu cântă laolaltă. UVERTURA. - Lucrare orchestrală de proporții reduse, concepută ca un fel de prefață muzicală, destinată a servi ca introducere la un spectacol de operă. Cu timpul mulți compozitori au scris uverturi care nu sunt legate de un spectacol de operă, ci sunt
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
care definește momentele în care toate instrumentele unui ansamblu cântă laolaltă. UVERTURA. - Lucrare orchestrală de proporții reduse, concepută ca un fel de prefață muzicală, destinată a servi ca introducere la un spectacol de operă. Cu timpul mulți compozitori au scris uverturi care nu sunt legate de un spectacol de operă, ci sunt piese simfonice independente. VARIAȚIUNI. - Formă muzicală bazată pe transformarea uneia și aceleiași teme, prin procedeul înveșmântării melodiei cu diferite ornamente, prin schimbarea ritmului, a armoniei, prin amplificarea sau comprimarea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
mega-odă a bucuriei, printr-un spectacol al Filarmonicii Banatul care ne-a lăsat paf. Deși despre vajnica instituție timișoreană a mai fost vorba în Secretul... (anul trecut, toamna, când orchestra, corul, tunurile, puștile, clopotele ne-au amuțit în fața catedralei cu Uvertura solemnă 1812 de Ceaikovski), nici nu vă puteți imagina ce i-a trecut din nou prin cap directorului Coriolan Gârboni. Un spectacol grandios, un show de care ar fi fost mândru orice oraș prin care curge un râu sau fluviu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
bazate numai pe simpla Înlănțuire a evenimentelor și care „se aseamănă cu o stradă Îngustă, de-a lungul căreia personajele sunt gonite cu biciul“ (așa cum spune Kundera În Nemurirea), romanul modern are la bază principiul construcției muzicale, variațiunea și repetiția. „Uvertură“, „Larghetto e piano“, „Andante non tropo“, „Aria piciorului rătăcitor“, „Aria lui Satanovski“, „Vals“, „Marș“ sunt numele capitolelor din Locomotiva Noimann, un roman În mare parte „muzical“, construit după tehnica contrapunctului. Prima parte a simfoniei romanești, intitulată „Uvertură“, prezintă primele metamorfoze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
variațiunea și repetiția. „Uvertură“, „Larghetto e piano“, „Andante non tropo“, „Aria piciorului rătăcitor“, „Aria lui Satanovski“, „Vals“, „Marș“ sunt numele capitolelor din Locomotiva Noimann, un roman În mare parte „muzical“, construit după tehnica contrapunctului. Prima parte a simfoniei romanești, intitulată „Uvertură“, prezintă primele metamorfoze ale stomatologului Noimann. Apare astfel tema dublului, o temă foarte des abordată de Nichita Danilov, influențat, probabil, și de nuvela dostoievskiană Dublul: „O mulțime de chipuri umflate, cu trăsături schimonosite, se roteau În jurul capului lui Noimann, scoțând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
fi vorba totuși și de un realism magic al Balcanilor, dar atunci ar trebui să includ pe listă și muzica lui Bregovic, proza lui Bulatovic, a lui Danilo Kiss și filmele lui Emir Kusturica sau de cele ale lui Fellini... „Uvertură“, „Larghetto e piano“, „Andante non tropo“, „Aria lui Satanovski“, „Vals“, „Marș“ sunt nume de capitole, dar pot fi și titlurile unor piese de muzică clasică. Este Locomotiva Noimann un roman muzical? Nu știu dacă e chiar muzical. Dar polifonic, da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Vancu a dat prima monografie, conținând o convingătoare, chiar constrângătoare (cuvântul e: compelling) interpretare a operei lui Mircea Ivănescu (Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute). Paul Cernat și-a dat măsură în masivul volum Avangardă românească și complexul periferiei, completat cu uvertura Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă. Dan C. Mihăilescu a progresat năvalnic cu volumul III din Literatura română în postceaușism. Ar mai putea fi notate cărți de Liviu Papadima, Alexandra Ciocârlie, Alexandra Tomiță... De urât am mai ură, dar ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
numim generic muzică rock. Am citit cândva spusa lui Arthur Rubinstein, după o intervenție chirurgicală care se putea încheia prin obștescul său sfârșit. Cu umor contagios, dăduse dispoziție ca, de va trăi, să i se cânte la trezirea din anestezie uvertura Nunții lui Figaro. Dacă nu va trăi, orice porțiune din Recviem. Așa va ști încotro a luat-o, a murit sau nu... Filmul lui Adrian Maben a marcat un punct de maximă realizare în cultura pop-rock. Este inegalabil. Poem cinematografic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
loc; dar nu e suficient, bunul elvețian vrea să exploateze ceva, acel animal rar, Maestro Toscanini și imediat propun și un concert cu o mare orchestră, idee față de care șovăi, ba mai degrabă sunt rebel.“ În iulie, Toscanini, preciza programul, Uvertura la Scara de mătase a lui Rossini, Simfonia în sol minor de Mozart („pe care Wagner o iubise atâta“), Preludiul la actul al 3-lea din Maeștri cântăreți și Simfonia a 2-a de Beethoven. „Busch sunt maniaci“, adăuga Toscanini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
în descrieri sonore, incepand cu epoca barocului. Exemplul cel mai convingător este Antonio Vivaldi, cu ale sale concerti grossi, întitulate Anotimpurile, precedate de câte un sonet explicativ. Dar, înflorirea muzicii programatice o datorăm romanticilor, impulsionați de Beethoven prin simfonia Pastorala, uverturile Egmont și Coriolan. Hector Berlioz a ridicat programatismul la un adevărat principiu stilistic, prin plasticitatea puterii sale de expresie. Franz Liszt concepea programatismul că o artă cuprinsă între două noțiuni: program poetic și melodie caracteristică. Robert Schumann, nume notoriu al
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
Rahmaninov, din muzică universală, si George Enescu, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, Alexandru Zira, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Theodor Rogalski, Theodor Grigoriu, din cea românească. Pentru a-și pune în aplicare conceptul programatic, muzicienii au ales, mai întâi, genurile tradiționale: suita, uvertura, concertul, simfonia, miniatură instrumentala, cvartetul. Dintr-o categorie specială, însă, face parte poemul simfonic, gen de bază al muzicii cu program, pe care - nu întâmplător - fondatorul, compozitorul Franz Liszt, îl intitula Symphonische Dichtung, având în vedere „ideea poetica”, forța esențială
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
H. Berlioz, Manfred, de Ceaikovski (după Byron), suita simfonica Hanul Ancuței, de Al. Zirra (după Sadoveanu), poemul simfonic Marsyas, de Alfonso Castaldi (inspirat din Metamorfozele lui Ovidiu) și multe altele. Istorie: poemele simfonice din ciclul Patria mea, de Bedrich Smetana, uvertura 1812, de P. I. Ceaikovski, poemul simfonic Mazepa, de Franz Liszt, suita Serbări române, de Ottorino Respighi, suita Bucureștii de altă dată, de M. Chiriac, uvertura Moldova, de Eduard Caudella, suita la filmul Alexandr Nevski, de Serghei Prokofiev etc. Filosofie
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
Ovidiu) și multe altele. Istorie: poemele simfonice din ciclul Patria mea, de Bedrich Smetana, uvertura 1812, de P. I. Ceaikovski, poemul simfonic Mazepa, de Franz Liszt, suita Serbări române, de Ottorino Respighi, suita Bucureștii de altă dată, de M. Chiriac, uvertura Moldova, de Eduard Caudella, suita la filmul Alexandr Nevski, de Serghei Prokofiev etc. Filosofie: poemele simfonice O viață de erou, Moarte și transfigurație și Așa grait-a Zarathustra, de Richard Strauss etc. Mitologie/Legende: poemele simfonice Orpheus, Prometheus, de Franz
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
a doua, în paralelă majoră (Mi bemol major), cu o evidentă notă eroică, constituie celălalt element esențial al simfoniei. într-o confruntare continuă cu tema principală este redată astfel lupta care se petrece în sufletul compozitorului pentru a învinge destinul. Uvertura romanului expune tema: „chestia țărănească”. înainte ca țăranii să intre în scenă, discuția din tren, care-l are ca personaj-martor pe Titu Herdelea, pune în evidență păreri despre împilarea și nedreptatea care domnesc la sate, despre mizeria vieții țăranilor: „Dumneavoastră
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
cărui Istorie atât de curând mi-a căzut în mână), dar barbariile și abuzurile regimurilor antidemocratice, fie legionari, fie comuniști, fie chiar și dictaturile în aparență mai rezonabile, a lui Carol și Antonescu, care i-au precedat, fiecare ca o uvertură la spectacolul cel mare, au încălcat limitele pe care și le impune fără excepție statul de drept. Cu toate defectele ei, democrația românească din perioada regilor Carol I și Ferdinand rămâne bogată în aspecte respectabile și oricum ne-a adus
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și muzicologic spre acest domeniu. Au fost identificate până în prezent 20 de genuri muzicale ce cuprind secolele: XVIII, XIX și XX. Aria, Bagatela, Capriciul, Concertul, Dansuri, Divertismentul, Duo-ul, Fantezia, Fuga, Nocturna, Piese de caracter, Rondo, Schetzo, Sonate, Studiul, Suita, Uvertura, Variațiuni. Am avut în vedere repertoriul românesc și pian la 4 mâini cu diferite combinații instrumentale sau vocale. Aria Beauvarlet-Charpentier, Jane-Jaques (1734-1794) Compozitor și organist francez - Airs varies op. 14 Clementi, Muzio (1752-1832) Compozitor, pianist și teoretician italian - 3 arii
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
un tema de Alban Berg (1992) Strategier, Hermann (1912 -1988) Organist, dirijor și compozitor olandez - Suită (1945) Tailleferre, Germaine (1892 -1983) Compozitoare și pianistă franceză. - Suite burlesque (1980) - 1. Dolente, 2. Pimpante, 3. Mélancolique 4. Barcarolle, 5. Fringante, 6. Bondissante Uvertura Bach,Wilhelm Friedrich Ernst (1759 -1845) Pianist și profesor de pian, fiul lui J.Christoph Friedrich Bach. - Uvertură Czerny, Carl (1791 -1857) Compozitor, pianist și pedagog austriac - Uvertura caracteristică în si op. 54 Kalliwoda, Johann Wenzeslaus (1801 -1866) Violonist și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Germaine (1892 -1983) Compozitoare și pianistă franceză. - Suite burlesque (1980) - 1. Dolente, 2. Pimpante, 3. Mélancolique 4. Barcarolle, 5. Fringante, 6. Bondissante Uvertura Bach,Wilhelm Friedrich Ernst (1759 -1845) Pianist și profesor de pian, fiul lui J.Christoph Friedrich Bach. - Uvertură Czerny, Carl (1791 -1857) Compozitor, pianist și pedagog austriac - Uvertura caracteristică în si op. 54 Kalliwoda, Johann Wenzeslaus (1801 -1866) Violonist și compozitor ceh"Konzertouvertüre" fa op. 142 (1846) Leidesdorf, Maximilian Joseph(1787 -1840) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Ouverturen
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
1. Dolente, 2. Pimpante, 3. Mélancolique 4. Barcarolle, 5. Fringante, 6. Bondissante Uvertura Bach,Wilhelm Friedrich Ernst (1759 -1845) Pianist și profesor de pian, fiul lui J.Christoph Friedrich Bach. - Uvertură Czerny, Carl (1791 -1857) Compozitor, pianist și pedagog austriac - Uvertura caracteristică în si op. 54 Kalliwoda, Johann Wenzeslaus (1801 -1866) Violonist și compozitor ceh"Konzertouvertüre" fa op. 142 (1846) Leidesdorf, Maximilian Joseph(1787 -1840) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Ouverturen Mayer Olbersleben, Max (1850 -1927) Pianist, compozitor și dirijor german
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]