436 matches
-
cu pula-n cur. Aia e că n-are ăsta habar de necazurile noastre. Ce dracu’ să mai vedem prin oraș cu capul plin de nenorocirile care ne-au mâncat viața și cu spurcăciunea aia de vânt șuierându-ne și vâjâindu-ne amarnic prin buzunare și prin burți și pe lângă urechi? Nu se mai termină odată gloanțele războiului ăsta, dar parcă-mi aminteam că văzusem miliție ceva mai multă ca de obicei, grupuri de elevi Înhămați cu pistoale mitralieră, Însoțite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în marele refugiu, ne întorceam acasă... acasă la noi. La ieșirea din tunel, trenul se repezi la vale cu o iuțeală năucitoare, înfiorând codrii cu șuierul mașinii și huruitul asurzitor al roților pe șine. Nălucind pe la ferești, copacii alergau îndărăt, vâjâind și plesnind cu frunzele în geamuri, parcă vrând să se năpustească înăuntru. Pe partea dreaptă, un perete de un verde crud, primăvăratec, se înălța până la cer, cu copaci agățat pe el... mirându-te cum de se țin acolo. În cealaltă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
munții Neamțului căzut în luptele cu securitatea comunistă , murmurând cu glasul sugrumat... „Sărman prieten.. dormi în pace !”. Ceva murise și în el, murise odată cu camaradul și prietenul său. La fiecare adiere de vânt, brazii, în toată măreția și înălțimea lor... vâjâind, parcă ar fi șoptit povestea „Filologului”... povestea lor... Începu retragerea spre creasta Hășmașului Mare.. ... Luna cobora după creastă.. versantul estic se întunecă. Prin întunecimea pădurii, ca orbeții, partizanii urcau tot mai greu, urcușul era tot mai anevoios. La fiecare trosnet
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se aruncă cu forță ca pe o piatră. Însoțitorul nostru se aplecă ușor Înainte și lansă bumerangul fără nici un efort. Arma porni În direcția arătată, apoi se Înclină spre dreapta, urcă câțiva metri și făcu o mișcare circulară spre stânga, vâjâie În aer ca o elice, descriind cercuri În jurul unuia din capete și În câteva secunde sosi vâjâind spre locul de pornire și fuse prins lateral cu mâna. Bumerangul nu se oprește ridicând brațul, căci În viteza formidabilă pe care o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fără nici un efort. Arma porni În direcția arătată, apoi se Înclină spre dreapta, urcă câțiva metri și făcu o mișcare circulară spre stânga, vâjâie În aer ca o elice, descriind cercuri În jurul unuia din capete și În câteva secunde sosi vâjâind spre locul de pornire și fuse prins lateral cu mâna. Bumerangul nu se oprește ridicând brațul, căci În viteza formidabilă pe care o are poate smulge un deget și chiar brațul. Aruncat cu forță și pricepere, el capătă În zbor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
s-au retras În vizuinile lor, la răcoare. Pe neașteptate, imense și negre urdii de fantome uriașe apar la orizont Întunecând cerul. Un tunet se aude prin nemărginirile rotunde. Se vede lumina frântă a fulgerelor. Pământul Înfricoșat se cutremură. Vântul vâjâie cu glas de frunze spulberate, de codri zbuciumați. Picaturi gigantice izbesc cu putere pământul. Într-o clipită curgeau pârâiașe Înspumate. Dar, deodată, urletele vijeliei s-au potolit. Norii s-au Îndepărtat Încetul cu Încetul. Natura, renăscută, Îi zâmbește soarelui gata
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și ale praxisului se îmbină în neantul interior nereflectându-se ci tranzitând într-o acceptare a mesajului în marea sa trecere: În ceasul trist de noapte apriga furtună/ Pe marea tulburată săltând din val în val,/ Se-nalță, se lățește și vâjâie și tună/ Zdrobindu-se de mal.// Dar vântul crunt, deodată, suflând cu vijelie,/ Schimbă a mării față în munți îngrozitori;/ Ș-acum sărmana luntre pe-ntinderea pustie/ Zdrobită se zărește la fulgeri trecători!" (Pe malul mării). Reîntoarcerea la perfecțiune nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un „zero” latin spune AlfLombard): î protetic în structura unor forme pronominale (îmi < î + mi (h)i; î vocală de susținere silabică a unor structuri consonatice de natură onomatopeică (zvârr! fâșș!): de aici verbe precum a fâșâi, a zvârli, a vâjâi etc.); -î sufix al infinitivului unor verbe postsubstantivale: izvor ® a izvorî etc.). 4. Din perspectiva principiului „străinătății” (occidental-romanice)...; italienii, francezii, spaniolii ar fi nedumeriți - s-a susținut - că, datorită întrebuințării literei î, nu l-ar regăsi în cuvintele pâine, câine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu tot ce se-ntâmplă-n ea.” (M. Eminescu) c. verbele personale al căror plan semantic se caracterizează prin trăsătura - uman sau prin trăsătura -animat: a bâzâi, a chițcăi, a fâsâi, a gâgii, a mârâi, a lătra, a mieuna, a vâjâi, a adia, a răsări, a apune etc. „Ne-om culca lângă izvorul / Ce răsare sub un tei.” (M. Eminescu) „În pod miaună motanii, la curcani vânătă-i creasta.” (M. Eminescu) Observații: Și aceste verbe pot avea, în întrebuințări speciale (cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
greu la vale, Că mă duc de-a berbeleacul! (Otilia Cazimir — Greu la deal și greu la vale) Lângă apă Jijiei Ne-am jucat mereu toți trei Jana, Jucu și cu mine Ne-am jucat atât de bine! Jijia tot vâjâia J! J! J! J! (Malina Cajal Jijia) La, la, la, la, la, Cântă fetele așa. La, la, la, la, la, Si flăcăii tot așa, La, la, la. Mama, mama, mare Mereu, mereu are, Mere, pere bune, Mure și alune. Nenea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
niște tranșee adânci, săpate ad-hoc În grădina din dosul spitalului. După câteva minute de larma pe săli, semn că personalul, răniții autotransportabili fugeau Încolo, s-a lăsat o liniște care putea să nu prevestească a bine. Într-adevăr, avioane sovietice vâjâiau pe deasupra clădirii spitalului nostru, semănând bombe În jur. Exploziile parcă ne veneau În cap, geamurile sălii de operații zdrăngăneau gata gata să se spargă. Apoi, Încă una de calibru mai mare căzu peste drum, pe casa În stil neobrancovenesc a
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
miros de „literatură” al schiței - ca semn că cineva e sub acea movilă, se vede crucea adusă de vînt odată cu acoperișul, înfiptă adînc în movila de cărămizi”2). „Furtună” de Bacovia nu descrie decît uvertura acelei ploi: „Prin codrii Bacăului/ Vîjîie vîntul/ Și-ntunecă lumea/ Un cer ca pămîntul/ Și codru pe codru/ Se umple de clocot,/ Iar toamna în hohot/ Le cîntă prohodul...” Următoarele versuri redau exaltarea și spaima în fața marii amenințări: „Și parcă mă cheamă,/ De crengi atîrnînd,/ Avesalomi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
DECEMBRIE (în epoca de aur) Parodie la George Bacovia Te uită cum ninge decembre, Potopul de fulgi ne-nconjoară, Simt frig strecurîndu-se-n membre Și-un fir de curent mă-nfioară. Cînd văd ce prăpăd e afară, Cum vîjîie Crivățu-n ramuri Regret că n-am pus astă vară Și rîndul al treilea de geamuri. Gem plopii, la vînt țin isonul Iar creieru-ncepe să-mi arză Că n-am etanșat și balconul Și-ngheață butoiul cu varză. Nămeții-s cît
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
gala finală. * numeral cu valoare substantivală în cazul genitiv: Au fost elevi coordonați de doi profesori și ai amândurora au câștigat premii. * verb la modul infinitiv: Este de prisos a mai schimba acum ceva. * verb la modul gerunziu: Se aude vâjâind. * verb la modul supin: E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e deștepți Sinsenc-ul președintelui Radu Pavel GHEO Era o seară de vineri. Veneam cu mașina de la un colocviu literar de la Cluj și ne îndreptam spre Timișoara. Patru scriitori: Robert Șerban, care conducea mașina, Tudor Crețu, Alex Potcoavă și eu. Mașina vâjâia pe drum, timpul trecea, Timișoara se apropia... era plăcut. Și, din vorbă-n vorbă, ca la drum, am ajuns să ne amintim cu toții, nu știu din ce motiv, de fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Cea mai cruntă dezamăgire a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se pun în mișcare și vin asupra ei. Azi și mai mult i se făceau asemenea păreri. Totul se clătina, dulapul i se părea că era deja pe lângă ea. Hedi se pitulă sub plapomă. I se bătea inima și îi vâjâiau urechile zumzăiau și i se părea ca și cum scârțâia și aluneca ceva prin prejurul patului. Asudă de frică. Era îngrozitor! Mai bine cu capul afară, căci atunci nu se aud asemenea zgomote urâte. Se întuneca din ce în ce mai mult; lucrurile păreau mai mari
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
locul unde se plimbaseră cu un an în urmă. Teodora accepta jocul, o amuza chiar. Și atunci au început amândoi să alerge. El se repezea înainte, dar nici ea nu se lăsa mai prejos. Frunzele galbene săltau în văzduh, aerul vâjâia, aleea li se părea prea lungă. Am ajuns. Nu mai are rost să ne grăbim. Imediat vom afla lucruri neștiute despre noi. Abia aștept să-mi povestești pe îndelete ce vezi și ce auzi în urma și înaintea noastră. Sunt convins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
întoarcere, așteptam cu nerăbdare să aterizăm. De ani și ani simt pământul sub picioare, neclintit, doar eu nu mă simt în apele mele. Poate există o înrâurire nefastă de atunci, de când mă lansam dezinvolt spre înălțimi. Uneori aveam amețeli, îmi vâjâiau urechile și capul, dar mă avântam mai sus. Cândva aș fi vrut să zbor deasupra Everestului... Bătrânul aviator privi ferestrele albastre. Aprinse o țigară, trase primul fum. Mintea parcă i se limpezea, gândurile sumbre se risipeau, razele albe inundau încăperea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
zgomotul de fiare izbindu-se de alte fiare, duduitul trenului și hurducăturile îl trezeau brusc, își amintea repede unde se află, ațipea din nou. Tot drumul, până dimineață, adormea obosit și se trezea mereu, îngrijorat. Ajuns la destinație, capul îi vâjâia cumplit. Se îndreptă cu pași mărunți și mișcări dezordonate spre restaurantul gării. Trebuia să bea o cafea cu rom. Bău una, apoi încă una. Se simțea mai bine, dar mintea nu se limpezise de tot. Mai comandă o cafea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ai une bonne conscience ou pas du tout! — Cu fusul orar aveți probleme? Nu. Când mergeam în America, plecam seara și ajun geam seara. Continui ritmul de aici. Jalea era când mă întorceam. După ultimul spectacol nu dormi, pentru că îți vâjâie totul în cap. A doua zi, te pregătești, pentru că seara zbori. În avion nu dormi. Ajungi în Franța dimineața și continui ziua. E a treia zi de nesomn. La a treia noapte ești atât de obosit, că nici nu-ți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să-i trimit un aparat de măsurat tensiunea. — Nu știu, mamă, ce să fac când mi-e rău! Dacă am ten siunea mare, trebuie să iau o pastilă, dacă o am mică, trebuie să-mi fac o cafea. Mie-mi vâjâie capul la fel și trebuie să știu exact ce tensiune am ca să nu greșesc cumva! Tare mi-e frică, mamă, că o să mor și n-o să te mai văd! mi-a mai spus. Mă uit în jurul meu. Aici vine doctorul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lacrimă,de Mihai Eminescu dezvăluie cititorilor atât inițiativa și spiritul de răspundere a eroului principal Făt-Frumos cât și relațiile de prietenie dintre acesta și personajele mai mult sau mai puțin obișnuite: calul cu șapte inimi,obiectele - peria,cutea, năframa. ,,Făt-Frumos vâjâia prin aer așa de iute, încât i se părea că nu fuge, ci cade din înaltul cerului într-un adânc nevăzut.,, ,,— Aruncă năframa, zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și deodată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede, adânc, în
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
lacrimă,de Mihai Eminescu dezvăluie cititorilor atât inițiativa și spiritul de răspundere a eroului principal Făt-Frumos cât și relațiile de prietenie dintre acesta și personajele mai mult sau mai puțin obișnuite: calul cu șapte inimi,obiectele - peria,cutea, năframa. ,,Făt-Frumos vâjâia prin aer așa de iute, încât i se părea că nu fuge, ci cade din înaltul cerului într-un adânc nevăzut.,, ,,— Aruncă năframa, zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și deodată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede, adânc, în
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]