533 matches
-
reconstituie imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale. Alături de "Cula Bujorenilor" (numită și "cula cu scară exterioară", ctitorită în jur de 1810 de Preda Bujoreanu și inclusă în lista principalelor cule din Oltenia), "Muzeul Satului Vâlcean" mai cuprinde "Hanul lui Bogdan" (din 1889), școlile din Cacova (Stoenești) din secolul al XX-lea, "Biserica de lemn" (1785) în care încă se oficiază liturghii la marile sărbători, alte construcții religioase (cruci, troițe), case țărănești din județul Vâlcea mobilate
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
între anii 2000-2005, „Atelierele de vară de la "Bujoreni"”, în cadrul programului „Tradiție și Postmodernitate”, vizând un dialog între moștenirea culturală tradițională și cultura contemporană, în special în domeniile artelor vizuale, antropologiei, istoriei și teologiei. Simpozioanele s-au desfășurat la "Muzeul Satului Vâlcean" și au reunit prestigioși oameni de cultură și artiști români și suedezi. Co-organizatori ai amplului program au fost Muzeul Județean Vâlcea , Timmerdraget - Centre for Loghouse Construction, Torsta (Suedia), Resource Group Integrator (Italia), iar parteneri au fost Universitatea de Arhitectură și
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
sat din actuala comună Tetoiu este la 18 ianuarie 1480 și se referă la satul Băroiu (Băronii) (Catalogul, 1947??). Urmează Tetoiu (Titoiu) la data de 4 februarie 1594, Șerbănești - 14 iunie 1614(??), Nenciulești - 5 mai 1687, Crăpăturile în 1722 (Studii vâlcene, 2003??). Desigur aceste sate au o vechime mult mai mare, ca de altfel și celelalte pentru care atestările sunt mult mai târziu. Participarea României la cel de al II -lea Război mondial.Aportul tetoienilor Fiind de lungă durată și desfășurându
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
Generale a Inginerilor din România (AGIR) din 1996 până în 2007. Între anii 1992 și 1995 este membru în Alianța Civică. În 1998 cofondează, împreună cu soția sa, Droseta Frâncu, Fundația “Vâlcea 1″ care acordă anual premii de excelență în domeniul culturii vâlcene; prin fundație s-au efectuat donații numeroase de cărți, aparatură electronică, calculatoare, materiale de construcție la diverse instituții, biserici etc. Din 2002 este membru fondator al Forumului Cultural al Râmnicului, până în 2006. A înființat secțiile audiovizuale (premieră națională pentru centre
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
investițiile bugetate de stat. Emilian Frâncu a promovat în Parlamentul României LEGEA ZONELOR METROPOLITANE prin care se poate sprijini dezvoltarea în viitor a municipiului Râmnicu Vâlcea și a inițiat LEGEA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT, care va permite investiții importante. A sprijinit școala vâlceană prin atragerea de fonduri în vederea dezvoltării infrastructurii și promovarea valorilor tinerei generații. A sprijinit de asemenea și modernizarea și dotarea cu aparatură a spitalelor vâlcene, convingând Guvernul României să aloce sumele necesare. Ca deputat și apoi ca senator a devenit
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
Vâlcea și a inițiat LEGEA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT, care va permite investiții importante. A sprijinit școala vâlceană prin atragerea de fonduri în vederea dezvoltării infrastructurii și promovarea valorilor tinerei generații. A sprijinit de asemenea și modernizarea și dotarea cu aparatură a spitalelor vâlcene, convingând Guvernul României să aloce sumele necesare. Ca deputat și apoi ca senator a devenit liderul parlamentarilor din punct de vedere al numărului de întrebări și interpelări adresate guvernelor României din ultimii 8 ani. Are cele mai multe luări de cuvânt în
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
studiat pe Marx și Engels și nu-l respectă pe Tătucul Stalin”!). Însă „tot nașul are naș”. La doljeni nu se mai văzuseră decât vaci albe. Un alt hâtru, Codiță, băgând de seamă că Oțăt are boi roșii, cumpărați de la vâlcenii care făceau comerț cu oțet de mere, a pretins că zeflemistul s-a făcut negustor de oțet și ori de câte ori îl întâlnea începea să strige către consăteni prefăcându-se a-i anunța să vină să cumpere prețiosul acid acetic; sătenii se
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
precum și de la cluburi din străinătate. În final, Gabriella a acceptat oferta campioanei României, Oltchim, din partea căreia au negociat managerul Constantin Roibu și antrenorul Gheorghe Tadici, fiind instalată la Râmnicu Vâlcea chiar în apartamentul acestuia din urmă, după ce a părăsit formația vâlceană. O perioadă de timp, Szűcs a fost colegă de echipă la Oltchim cu o altă jucătoare de origine maghiară, Rita Borbás. Ca membră a echipei românești, Gabriella Szűcs a prins la acest club finala Ligii Campionilor EHF, pierdută de Oltchim
Gabriella Szűcs () [Corola-website/Science/316166_a_317495]
-
19-lea titlu de campioană a României. În urma problemelor financiare, echipa din Râmnicu Vâlcea s-a desființat și a cedat locul său în Liga Națională unui club nou înființat de către municipalitate, HC Oltenia, redenumit HCM Râmnicu Vâlcea. În afara noii echipe vâlcene, în competiție iau parte și echipele nou promovate în 2013, Universitatea Neptun Constanța, câștigătoare a Seriei A a Diviziei A, și CSM Cetate Devatrans Deva, câștigătoare a Seriei B a Diviziei A. Astfel, echipele care participă în sezonul competițional 2013-2014
Liga Națională de handbal feminin 2013-2014 () [Corola-website/Science/329688_a_331017]
-
Georgiana Paraschivescu a primit rolul fetei Răspopitului. Filmările au avut loc în mai multe locații din județul Vâlcea, la fel ca și primul film, precum și în județele Argeș și Giurgiu. O parte din cadre au fost filmate în Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, printre care și o scenă în care actorii se dădeau într-un scrânciob. Alte scene au fost filmate la Conacul Bălceștilor din satul Valea Bălcească (comuna Nicolae Bălcescu). Scenograful Gabriel Nechita a construit patru case țărănești pe un
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
se... bucură, să spunem așa, doar de o singură prezenta: volumul de poezii „Spații noi”, de Maria Banus o placheta de o jumătate de palmă (35 de pagini) apărută În 1964, În traducerea lui Dragoș Vrânceanu. Acum prin grijă editurilor vâlcene „Antim Ivireanul” (director, Ioan Barbu), „Fortuna” (director, Emil Catrinoiu) și „Bună Vestire” (director, pr. Nicolae State-Burlusi) bibliotecă din Recanati dispune de peste două sute cincizeci de cărți În limba română, care i-au fost donate. Doi poeți Înrudiți: Eminescu și Leopardi O
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
din județul Vâlcea (Consiliul Județean Vâlcea, Prefectura Vâlcea, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, D.J.S.T.Vâlcea, C.S.Chimia Rm.Vâlcea etc.), acesta regăsindu-se în ultimii 17 ani, în primii 10 sportivii ai anului în județul Vâlcea, cu prilejul organizării Galei Sportului Vâlcean, gală organizată anual de către D.J.S.T.Vâlcea. La finalul anului 2016 a fost declarat sportivul numărul 1 în județul Vâlcea de către D.J.S.T. Vâlcea. La nivel național a fost premiat de către Ministerul Tineretului și Sportului, Federația Română de Karate etc. La competițiile
Paul Viorel Dinu () [Corola-website/Science/336980_a_338309]
-
din județul Vâlcea (Consiliul Județean Vâlcea, Prefectura Vâlcea, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, D.J.S.T.Vâlcea, C.S.Chimia Rm.Vâlcea etc.), acesta regăsindu-se în ultimii 12 ani, în primii 10 antrenori ai anului în județul Vâlcea, cu prilejul organizării Galei Sportului Vâlcean, gală organizată anual de către D.J.S.T. Vâlcea. A fost declarat de două ori cel mai bun antrenor al anului în județul Vâlcea, respectiv în anii 2011 și 2015. La nivel național a fost premiat de către Președinția României, Ministerul Tineretului și Sportului
Paul Viorel Dinu () [Corola-website/Science/336980_a_338309]
-
s-a transferat la Chimistul Râmnicu Vâlcea. Edit Török a jucat la Chimistul timp de opt ani, în care a câștigat de trei ori campionatul intern și de două ori Cupa României. În competițiile internaționale, ea a cucerit cu echipa vâlceană două Cupe IHF, în 1984 și 1989, precum și Supercupa Europei, în 1984. Tot la Râmnicu Vâlcea la cunoscut pe actualul ei soț, Gigi Matei. În 1991, profitând de deschiderea granițelor, Edit Matei s-a transferat la campioana Austriei, Hypo Niederösterreich
Edit Matei () [Corola-website/Science/331717_a_333046]
-
au găsit în timpul lucrărilor agricole în punctul Tobulești un tezaur de monede geto-dace depozitat într-un vas de lut. S-au putut recupera numai 44 tetradrahme de tip Aninoasa-Dobulești care se păstrează la Institutul de Arheologie din Bucuresti. ( din “Studii vâlcene nr. V/1982”, pag. 34) Anul 1536 rămâne anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întărește “ocină” în Pietrari pentru “Negomir și fratele său Coman”: În document apare menționat numele voievodului
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
a fost un club de fotbal din România, înființat după Al Doilea Război Mondial, a cărui cea mai mare performanță este câștigarea Cupei României. Echipa s-a constituit în orașul Râmnicu Vâlcea în anul 1946, sub denumirea Vâlceana și a evoluat în Divizia C. După o perioadă fără rezultate notabile, dar cu mai multe schimbări ale denumirii (Unirea din 1962, Oltul din 1966) echipa preia în 1967 numele Chimia, al combinatului din localitate. Din 1960, formația a evoluat
Chimia Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/318900_a_320229]
-
al treilea eșalon. A revenit după un singur an în Divizia B. În 1973, echipa a realizat cea mai mare performanță din istorie, câștigând Cupa României, după o finală împotriva formației Constructorul Galați. După o remiză în primul meci, 1-1, vâlcenii s-au impus la rejucare cu 3-0. În sezonul următor, 1973-74, Chimia reușește a doua mare realizare, promovarea în Divizia A. În toamna anului 1973, echipa vâlceană a jucat în Cupa Cupelor, fiind însă eliminată în primul tur de formația
Chimia Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/318900_a_320229]
-
o finală împotriva formației Constructorul Galați. După o remiză în primul meci, 1-1, vâlcenii s-au impus la rejucare cu 3-0. În sezonul următor, 1973-74, Chimia reușește a doua mare realizare, promovarea în Divizia A. În toamna anului 1973, echipa vâlceană a jucat în Cupa Cupelor, fiind însă eliminată în primul tur de formația irlandeză Glentoran Belfast. S-a menținut un singur an în prima divizie, urmând o perioadă de declin, cu rezultate dezamăgitoare și în Divizia B. A doua promovare
Chimia Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/318900_a_320229]
-
(n. 1810 Costești, județul Vâlcea - d. 1887 Brăila) a fost un violonist vâlcean stabilit ulterior în Brăila, înzestrat purtător de folclor, împlinind (prin numărul mare de cântece dictate în sec. XIX) un mare gol documentar al repertoriului vocal-lăutăresc din acea perioadă. Este străbunicul jazzmanului Johnny Răducanu. S-a născut ca rob pe domeniul
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
Burcea Alina Niculina,Prof. Chivu Adrian,Prof.Socianu Ionuț, Prof. Tudorescu Florin, Prof. Bardan Petruța, Prof. Bălteanu Virgil. Actualmente în comuna Roești există două parohii: În comuna Roești a funcționat către sfârșitul secolului XIX o subsecțiune culturală după înființarea secțiunii vâlcene a Ligii culturale -1891, care a reușit organizarea de activități culturale în această zonă. Începând cu deceniul 6 al secolului trecut în comună s-au creat formații de dansuri populare, coruri, s-a înființat o bibliotecă comunală și a ființat
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
Chirică apar relativ devreme, în această zonă, cel mai probabil numele satului a fost dat după fiul lui Balaure Măldărescu, Chirică , ce avea, în iulie 1734, moșie „ spre apus de Cerna” ( C. Tamâș,I. Soare și C, Manea-Andreescu- Comori arhivistice vâlcene. Buc.1985 nr 326) De menționat că, până în anul 1962, în acest sat a locuit boierul Chiricel, în al carui conac a fost amplasat sediul CAP-ului!!! Satul POPEȘTI -Apare documentar abia în anul 1900 că un cătun al satului
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză să meargă la Craiova, fiind îndurerat de desființarea de la 7 noiembrie 1939 a Episcopiei Râmnicului. Ca o recunoaștere a meritelor sale, depuse în timp de douăzeci de ani de preoție, autoritățile eparhiale vâlcene l-au cinstit cu toate rangurile bisericești (sachelar, iconom și iconom stavrofor cu drept de a purta brâu roșu), fiind ales în paralel ca membru în Consiliul Central al Asociației Generale a Clerului din România. Ministerul Cultelor, la propunerea Mitropoliei
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Bistreț, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. ((Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966,pag. 350); (Comori Arhivistice vâlcene, Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea ( 1467-1800), Vol. II, București, 1985, pag.15 ). În același document este menționat și satul Runtea, langă Grădiștea, sat dispărut. ( Ibidem ). O atestare documentară mai veche o are satul Băești, actualul sat Dobricea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
dispărut, rămas în toponimia locală. (ibidem). Satul Turburea este atestat în anul 1502, satul Obislavul în anul 1722, satul Dobrina, lângă Turburea în anul 1576 - sat dispărut -iar în anul 1514 este atestat satul Straja, lângă Grădiștea, sat dispărut . ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003, pag. 25-35.) Etimologie: GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. - Din sl. gradište „castru”. ( DEX). Iorgu Iordan
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. ( Eugen Petrescu, Vâlcea - Țara lupilor getici sau Ținutul Vâlcilor. Călător prin istoria milenară a plaiurilor vâlcene, vol I, II, Râmnicu - Vâlcea, Editura Conphys, 2007, pag. 403). Pentru Obislavul propun și următoarea formă: Obi + Slavu = slavii de la Obi ( fluviu in vestul Siberiei, Federația Rusă). Contribuția grădiștenilor pentru Războiul de independență din 1877 a constat în jertfe umane
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]