1,553 matches
-
prezentului... lumina aprinsă de aripile tale, nasc Zborul în trupul Dorului... trezite nervuri regăsesc viața în fiecare celulă prin care, fluid alb, alunecă mângâietor, căutând infinita bucurie a seninului, întrupat în fiecare floare a așteptării... ...înălțării... Ești. Referință Bibliografică: pășești vână de aur... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PĂŞEŞTI VÂNĂ DE AUR... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361291_a_362620]
-
să nu uitați că pot Pământul să îl lase unde-I locul - Dar voi, cu creier șters, si apatrizi, Să vă cătați în patru zări, norocul - Nu ca popor, ci simpli indivizi Atunci, cum de pe-acum se simte-n vine, Va fi: ne-cărti, ne-hrană, ne-spital,, Ne-slujbe, și jandarmii cei de bine, Mondiali, vă vor vâna individual - De ce pe țară scrie faliment? Și pe ciocoii ei, prosperitate? De ce poporul este repetent, Și-alesii lui, sunt premianți în toate
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
Himalaia. Doi tineri îmbrăcați junkee. Tricourile lor negre cu fulgere și capete de mort, fără mâneci, atrageau cel mai mult atenția. Tatuați peste tot,/ de la grumaz la cot! Rimează, nu-i așa? Unul din ei avea pantaloni baggy lăsați pe vine... de i se vedea crevasa dintre munții fesieri. Celalat, purta niște nădragi army style cu vreo patru numere mai largi. Or fi fost de căpătat!? Poate! Dar, hai să nu fiu rău(tăcios)! „E” oameni și ei! Un cuplu al
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
se prăbușesc cu zgomot asurzitor în creierul lui. Îmbrânci rezemându-se de un frigider cu băuturi răcoritoare aflat lângă șirul de rafturi. Se lipi de geamul frigiderului înalt cât un stat de om și, fără vlagă, se lăsă încet pe vine și mai apoi în șezută, în timp ce gâlgâitul glasului fetei blonde de la intrare îi suna tot mai pronunțat în urechi : „ - Nu încercați un parfum pentru bărbați ?”, ” Întindeți palma”... Cu toate că lumea nu se prea înghesuia să coboare cu liftul în mallul de la
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
Marte” este simfonie și psalm ale iubirii în verb, ale iubirii în act etern, uman și cosmic, zămislite de zidari de castele sufletești, magi ai melosului și versului caligrafiat cu melancolie topită în vopsele de vin neîmbisericit și duh al vinei, de către Nichita Stănescu, Nicu Alifantis, Paula Seling. Iubirea, ca și vinul dezvelește tainele de sub cămăși aruncate, ale gândului. „Ploaie în luna lui Marte”! E cântecul auzit în neauzita inimă ce grăiește în ochi, e cântecul ce destupă cupe ceramice cu
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
Toate Articolele Autorului Capitolul XVIII Lupta lui Mărțișor cu vitejii lui Soare-Împărat În timp ce furiosul împărat încerca să-și înduplece fiica de a renunța la plecarea cu Mărțișor, bietul flăcău și prietenul său rezemau un perete din apropierea unui cuptor, chirciți pe vine, căzuți pe gânduri. Norocel avea ochii plânși și nici nu mai avea putere să scâncească. Îi spuse lui Mărțișor : - Auzi, tu, cât de ticălos este acest nemernic de Soare-Împărat! Noi, spioni ai Iernii! Cred că l-a învrăjbit împotriva noastră
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
http://mihaimarin.wordpress.com De ce nu puneți și pe râs impozit Și birul progresiv pe sărăcie? De ce nu puneți taxe pe-ntuneric? Impozitați și vântul ce adie! Ar fi păcat să ezitați în crimă De-a confiscă și sângele din vine, Continuați prăpădul cu ardoare Și răul ce vă face-atât de bine! Taxați iubirea, somnul, nostalgia, Penumbra, deznădejdea și oftatul Și unghiile care cresc într-una, Distrugeți tot, de-a lungul și de-a lațul. Nu-i logic să nu
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
pe care l-au încheiat niște aventurieri politici sicofanți, de dragul unei iluzii mincinoase. Recunoașterea frontierelor străinilor trase peste trupul țării românilor a fost un act de trădare, și acesta nu este prescriptibil! Este nevoie acum, mai mult ca niciodată, de vână și minte sănătoasă de a-l pune pe chituci și a-l trimite la vidanja istoriei. Tratatele se semnează nu de dragul unui guvern sau altul, ci pentru împlinirea dreptului natural al propriului popor! Dar anul 2012 este și un an
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
și ce mi-e dat să văd? Toți copacii din livada casei învecinate, încărcați de poamele lor, cu frunzele tremurând, acoperite de praful adunat după ultima ploaie din primăvara trecută, cu trunchiurile lor încă vii, cu seva încă circulând prin vinele lor vegetale, cu ecourile trilurilor păsărești încă răsunând, zăceau acum victimele unui tractoraș pictat, condus cu furie înainte și înapoi de un inamic în șort. Moștenitorii făcuseră cea mai profitabilă afacere: vânduseră unui antreprenor! Hâââc, dă-i! Vjjjj! Ți-arăt
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
fiecare capăt cu valabilitate expirată să mă îmbrace în goliciuni să mă lecuiască de narcisisme taie în viu carnea poate poate biciuiește cu tandrețea unui călău din loc în loc lacrimile căzute la datorie ideal mă ține nespălată de zilele în vine își trage nervii în balansoare confortabil asediază stăruințe iar eu ies din mine și îmi convine Referință Bibliografică: POEZIE ADEVĂRATĂ / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III, 03 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
POEZIE ADEVĂRATĂ de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362457_a_363786]
-
romanul „Tainicele cărări ale iubirii” și volumul „Culese din instanțe”, ambele apărute la editura ieșeană PIM, volume editate sub egida Asociației „Universul Prieteniei”, Iași, ițite pe piața de profil, simultan, anul acesta. Sunt diferite în cuprins, dar străbătute de o vână clasică de scriitor. Să le luăm pe rând. Destinul lui Iustin Dobrescu, în primul, scoate în evidență provocări și limite, desfășurate pe parcursul unei cifre fatidice - o mie de zile și tot atâtea nopți. Fundal de decor este dedublarea vocii povestitorului
RECENZII DIN VÂRFUL PIXULUI, DE PROF. UNIV. POMPILIU COMŞA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361079_a_362408]
-
identitate care nu numai că este atât de bogată pentru că este vorba de Ortodoxie. Nemții, occidentalii în general, catolici și evanghelici când se apropie de valorile Ortodoxiei realizează bogăția extraordinară și faptul că acesta este creștinismul autentic, creștinismul care are vână mistică, spirituală, duhovnicească, cum nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
frumusețea rugăciunii, prin care primești puteri noi, curaj, te pierzi în lumea aceasta; și deci dacă noi avem această identitate, atât de bogată râvnită de alții trebuie să ne bucurăm de ea. Occidentalii își dau seama că au pierdut această vână spirituală, de aceea mulți dintre ei caută adevărul în religiile orientale care îi ajută să se interiorizeze, ori noi avem aici Ortodoxia noastră. Este datoria ortodocșilor să ne ducem în lume să transmitem lumii bogăția noastră cum încercăm să facem
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
A luat din bucătărie un cuțit mare. În fața îngroziți ale celor doi, îl ascuțea încet, prelungind clipele de tortură la gândul că îndata îi va tăia pe amândoi. Bărbatul se arăta de un calm rece, cu toate că sângele îi fierbea în vine, ochii parcă îi ieșiseră din orbite. Acumulase în el toată ura din lume uitându-se, pe rând, la țigan și la ea, bibeloul lui, comoara lui cea mai prețioasă, adorată, mândria lui. Se apropie de ea,. O mică ezitare, citind
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
de care-i pătrunsa, Dacă, de nici un răvaș vaza nu-i cuprinsă, Măcar de cine's aduse... Legenda lor amintește de numele Peon, Din a greceștilor povești de Panteon, De zeul vindecărilor și al medicinei, Ce tămăduia apăsarea grea a vinei, Alinând și durerile la nașterile femeii, Ajutând fertilitatea, dezicerile-i să stea Starpitatea să nu se ia! Invidia veche printre îngeri și zeii răi, Pare că pe Olimp mai scotea scântei, Asclepius provocat de-un învățăcel, Mirat de destinul unui
BUJORUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364204_a_365533]
-
sănătatea și boala.” Sufletul omenesc îmbolnăvit de păcat prezintă o problemă duhovnicească a cărei rezolvare se găsește dincolo de puterile umane, în voința și atotputernicia dumnezeiască. De aceea, boala sufletească ce a provenit din păcat și din simțul responsabilității și a vinei, numai Însuși Dumnezeu o îndreaptă, o vindecă. Astfel, în cazul de față se descoperă realmente marea misiune a păstorului creștin, ce reprezintă autoritatea dumnezeiască supremă, care este imposibil să fie înlocuită de orice altă autoritate în lume. Mijlocul terapeutic de
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
PĂRTĂȘIE CU VEȘNICIA Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului “Există ceva în România pe care nicio gafă politică și nicio tragedie istorică nu o pot suprima. Există forța creației; există această vână bogată și fără putință de secat. Lumea ni s-ar fi părut mai tristă (...) dacă n-ar fi această forță de creație pe care o simțim pulsând și manifestându-se în jurul nostru”. Această convingere de suflet o avea Mihai Eminescu
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
Se așterne omăt peste crucile toate, Viscolește pe pâini și ne ninge cu sare, Tăvălind un bazar de blazări sub picioare. Și mi-e bine cu ea, și mi-e rău, mi-e rușine... Trec căruțe cu cai prin tocitele vine Ale sângelui meu, ale patrie mele Trec poteci cu bunici prin odăi și prin stele... --------------------------------------------------------------------------- *************************************** ''Să-ți fie dor de dorul meu Și ploaia ochilor să doară Cînd va cădea întîia oară Din ochii mei, în ochii tăi.'' --- CAMELIA RADULIAN-
CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363233_a_364562]
-
Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cu lacrimi speli doar o umbră, Mortul se spală cu apă de râu, Suferința și nu speranța moare ultima, De voi uita, să fiu uitat, să se închege sângele în vine, Orice pădure crește peste oasele strămoșilor, Orice pustiu înghite urmele celor vii cândva, Numai cruzimea nu se spală cu nimic, Nu se îngroapă cu nimic, este mereu vie ca vipera ziua, Se bucură de soare, de respirația noastră, de căldura
CU LACRIMI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367866_a_369195]
-
apoi vărsată în fluviu cosmic. „Nec possunt vivere carmina/ Que scribuntur potoribus aquae./, „Nu pot dăinui cântecele/ Scrise de băutori de apă.”/ (Horațiu). Nu, sigur că nu! Apa băută de Marian Stere e apă de busuioc, de iasomie, de mărul vinei, de strugurele iertării, de trandafirul dragostei, de crinul sufletului. De aceea, lira și pana au zburdat pe fibrele sufletești ale sale și au zămislit vers și melodie pe care simfonia și psalmul le proslăvesc. A compus poezie și a glăsuit
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
ungherele, glumesc se înțelege... Am început să țip și toți ne-am speriat Atunci am simțit pentru prima oară Frisonul rece și inconfundabil al morții Parcă toată mintea mi s-a scurs subțiindu-se Și rătăcind în toate arterele și vinele, articulațiile Am fugit cu toți după ce țața Chiroftia lu' Șerb Vecina de peste gard a alergat să vadă tărăboiul Mi-a pus o frunză de pătlagină și a încercat Să ne îmbărbăteze, sunteți bărbați, ce dracu Doamne, iartă-mă, ne-a
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
albe și continuă, cu vădit tristețe: - Bă, moartea-i cât capra pe noi, fiindcă nenorociții ăștia de oameni, ființele astea vulgare și josnice, acești troglodiți cărora noi le-am furnizat cultură, basme, legende, subiecte de filme idioate și adrenalină în vinele lor vlăguite, în mare nesimțirea lor, se îndoapă cu tot felul de porcării de nu mai putem să ne atingem de sângele lor spurcat, fără primejdie de moarte. Mă rog, vorba vine, deoarece noi suntem nemuritori, dar feriți de suferințe
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
identitate care nu numai că este atât de bogată pentru că este vorba de Ortodoxie. Nemții, occidentalii în general, catolici și evanghelici când se apropie de valorile Ortodoxiei realizează bogăția extraordinară și faptul că acesta este creștinismul autentic, creștinismul care are vână mistică, spirituală, duhovnicească, cum nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
frumusețea rugăciunii, prin care primești puteri noi, curaj, te pierzi în lumea aceasta; și deci dacă noi avem această identitate, atât de bogată râvnită de alții trebuie să ne bucurăm de ea. Occidentalii își dau seama că au pierdut această vână spirituală, de aceea mulți dintre ei caută adevărul în religiile orientale care îi ajută să se interiorizeze, ori noi avem aici Ortodoxia noastră. Este datoria ortodocșilor să ne ducem în lume să transmitem lumii bogăția noastră cum încercăm să facem
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
umilit aducerile-aminte, Cele dinspre Neam și dinspre Țară, Îmi scriu din Munți o seamă de cuvinte Moții cătrăniți din cale-afară! De când mă știu și-n vremea care vine, Nu am urât pe nimeni, niciodată, Durerea lor o simt acum în vine Și-n mâna care scrie-nfiorată... De-o vârstă cu tristețea dacă sunt Nu-s lacrimile mele de vânzare Și-n bulgărul acesta de pământ E-atâta sete sfântă de izvoare! Eu te blestem cu liniște și pace, Mi-ai umilit
MI-AI UMILIT ADUCERILE-AMINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367090_a_368419]