2,023 matches
-
sentimentale. Maria și Florea se prăpădeau acum de râs, asistând topiți de drag la răzbelul din curtea lor. Oblojiră cum putură, hohotind încetișor pe răniții rezultați în urma asediului, ce se plângeau care de o buză crăpată, care de un ochi vânăt, ba chiar trebuiră să scoată și un dințișor ce fusese smuls din lăcașul său de o copită micuță dar fermă. Jertfa pe care o considerau necesară, nu stoarse nici o lacrimă micilor eroi. Doar câteva lamentări firești, imprecații involuntare și amenințări
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
Universitatea, biblioteca și coridoarele lungi și friguroase, sălile de clasă și amfiteatrele vaste, austere, cu tavanul înalt, în care era suficient să privești caloriferele și simțeai imediat cum te trec fiori. La geamuri, zăpada forma un strat gros, cerul era vânăt de nori și eu scriam cursurile cu mănușile în mâini. Zăpadă... ce frig îmi e. Deschid apa rece și am senzația că sloiuri de gheață mi se revarsă pe mâini. M-am trezit târziu în dimineața aceasta, este imposibil să
FIERBINTE ŞI MURDARĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375322_a_376651]
-
niște paie. - Te mănânc de viu, băiete, Stai un pic, s-ajung la tine! Se tot scarpină în plete Și ca o furtună vine. Vine-așa cum vine-o cioară Croncănind lacom spre pradă; El, cu sabia îi zboară Capul vânăt în zăpadă. Abia lupta încheiată, În castel se năpustește, Sparge ușa încuiată Și-n odaie drept pășește. Apoi fata o dezleagă: „Ea o fi, e-adevărată?” Cât de dor i-a fost, i-e dragă Mai tare ca niciodată! O
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
fiind deosebit de impresionată de înfățișarea lui Mărțișor. Negru-Cioară se simți dator să facă precizările: - Acesta e tâlharul terorist, haiducul Mărțișor, și ăsta sfrijitu’, frate-său Norocel. - Și vrăjitoarea? îl întrerupse împărăteasa. - Ne-a scăpat scorpia, Măria Ta! se tângui Nor Vânăt. A fugit ca o lașă. - V-a scăpat? urlă Iarna. Ce-am poruncit eu comandantului? Atunci observă că lipsește generalul Prăpădenie. - Unde este comandantul vostru? Generale, unde ești? Din spatele matahalelor, generalul Prăpădenie, cu uniforma șifonată și chipiul cu cozorocul într-
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
că nu e lume mai frumoasă că ochii tăi înconjurați de gene, țesuta nu-i niciunde vreo mătase că părul tău ce cade printre perne. iubirea mea ce-ți calcă-ncet pe urme ca un ogar ce știe a mirosi vânătul te-ar fi găsit ascunsă orșiunde că nu e vânător mai mare ca păcatul. hai strange-mă în brațe de ți-e dor iubirile nu au nici azi, nici mâine făcute sunt s-aprindă doar fior pe viata-ntregă să-ți
DECLARAŢIE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371251_a_372580]
-
consemnelor/ Din mediana drenată a domului - / Din sigiliul harisim al Domnului : din/ Catenele Mari ale Crucii - ...; sau: O ușă ; a doua : fereastra deschisă simetric - / Un surâs ; o ușă : a doua// Fără nume ; ruah (subl. n., E. D.), fără nume:/ Puțin vânăt vânt (subl. n., E. D.) și romb pe / Atât. Se poate decela, în sfârșit, la temeiul impulsului liric, și al conștiinței estetice, o - vagă - confruntare a marilor arhetipuri (Masculin/ Feminin) : Poemul acesta va întrerupe prin atingere/ Deformarea scheletului/ Uman.../ Stimulându
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
jos (o expresie veche dar plină de înțelesuri!). - Luați loc! Toți se așezară cu mare grijă să nu scârțâie scaunele și își îndreptară privirile spre înălțimea sa ca și cum ar fi ars de nerăbdare să-i soarbă înțelepciunea de pe buzele-i vinete și strânse pungă. - Scroafa-i moartă-n cotineață, declară cu un aer de martir președintele! Toți se foiră discret ca și cum nu ar fi înțeles subtilitatea și adâncimea zicerii... - Trupele dușmanilor noștri tradiționali, adică toți vecinii, s-au masat de-a
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
să semene cu Scarlet O’Hara. Veronica era o slăbănoagă. Prinzând-o de mijloc am simțit o mână de carne. Fabrica, despre care învățasem la școală că nu dă picioare, îi răpise tinerețea. Ochii încercănați erau înconjurați de o pată vânăt albăstrie. Din frumusețea ei de altădată mai rămăseseră doar buzele pe care i le-am sărutat cu ochii închiși. Tardiv sărut, căci ceea ce trebuia să fac cu mult timp în urmă, și nu făcusem din cauza emoțiilor, iată, îndrăznisem acum. Pentru
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
filozof. Iar asupra frunței se zburlea cu o genialitate sălbatică părul negru-strălucit, ce cădea pe niște umeri compacți și binefăcuți. Ochii săi mari, căprii, ardeau ca un foc negru sub niște mari sprâncene stufoase și îmbinate, iar buzele strâns lipite, vinete erau de-o asprime rară. Ai fi crezut că e un poet ateu, unul din acei îngeri căzuți, un satan, nu cum și-l închipuise pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un satan mândru
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
Puțini s-au rentors de unde au venit. Înseamnă că s-au acomodat. Și-au construit o viață nouă! Ai fost și mulți care au pierit și nu s-au putut obișnui cu noua țară. Cel mai greu a fost pentru veniții din fostele țări ex-comuniste. Altă climă, altă mentalitate, alte obiceiuri, altă orânduire, altă limbă... Dar cei care au fost puternici și au perseverat și-au făcut o viață mai tihnită și mai liniștită... Și apoi, omul sfințește locul! S-au
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
e necesar să rămână ceva pentru urmașii, urmașilor noștri. Pentru scriitorul Nicolae Costea Teleajen, pe numele său adevărat Costea Gh.Nicolae, timpul nu a trecut oricum. Acolo, într-un sat din județul Prahova, este vorba de comuna Izvoarele, satul Malu Vânăt, acest om a trudit cu sudoarea gândului și a talentului, pentru a scrie zeci de cărți de poezie, , monografi, proză, și apoi a le dat luminii tiparului, în folosul cititorilor săi. De la prima sa carte “Patima sărutului “, apărută în 1993
NICOLAE COSTEA TELEAJEN LA VÂRSTA ÎNŢELEPŢILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347255_a_348584]
-
pe fața lui rumenă. Nasul drept, buzele subțiri, expresia nobilă, nu arată nici un argument pentru vreo critică logică, iar barba bogată și de aceeași culoare cu părul său, este lungă și se desparte în două pe la mijloc. Ochii sunt albaștri vineți, blânzi și senini”. (diacon Gheorghe Băbuț, Vămile Văzduhului, Istoria despre Christos, Documente istorice, ed. Pelerinul Român, Oradea, 1993, p. 116). „Iisus, marele inițiat din Dacia” - (pag. 664): „De altfel, în majoritatea icoanelor creștine mai vechi sau mai noi, Fecioara Maria
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
că iar a făcut panaramă taică-său de au fost nevoiți să iasă din apartament. Îi cercetam pe fiecare în parte să văd o nouă vânătaie. Uneori, când mă duceam la ei, o vedeam pe tanti Angela cu amândoi ochii vineți ori poate numai cu unul, alteori, când era mai grav, avea buza spartă sau, mai rău, câte un dinte scos, de acum rămăsese numai cu măselele și mesteca chinuit, ca un bătrân, fiindu-mi groază să-i privesc gura știrbă
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
copacului. Dar nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg Stă boaba vânătă a ciorchinilor copți târziu într-o toamnă cu sârg... Natura-i o ancoră în fluxul luminii, curcubeu cu ochi albaștri, Când Dumnezeu o pictează... Mereu ia foc ademic de la aștri.... Simt florile cum vibrează...Nu au durere. Nici măcar disconfort. Le
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
înscris în seria enumerativă a personalităților Bacăului, respectabile, ce-ajung prin ziare în ipostaze de povestire, ci între oamenii care vorbesc despre ei prin glasul lucrului ce rămâne: dr. ing. Emil Vamanu. Posomorârile, păsări cu aripi ciungi, sub un cer vânăt, nu se combină cu lumina feței sale, așa cum nu poate să se întâmple aceasta, cu apa și uleiul! De aceea, vederea lui e o însorire pe loc a conștiinței, iar discuțiile care altminteri ar putea să fie zidite din terminologii
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
Dragoste > ÎNSERĂRI PREMEDITATE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului Bolnav de febră, ne transpiră pulsul. Secundele din noi intimidează o fobie neclară în pătrunsul tablou cu alge putrede-n amiază. E vânăt cerul, poate violet. În sânge însereaz -a primăvară. Invoc-o rugăciune un ascet în deghizata zi, suicidară. Plămânii s-au încins cu fantezii, Să nu răcească-n ploaia abuzivă de muguri și petale-n simfonii compuse într-o notă aluzivă
ÎNSERĂRI PREMEDITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378021_a_379350]
-
din cap și vărsând apa din gură, militarul a spus: “Fusei cu piciorele pe el”. Toată lumea a început să țipe, să urle, să chirăie ... Mărin s-a scufundat din nou și a ieșit la margine cu el pe brațe. Era vânăt. Numai tălpile picioarelor erau de culoarea labei de rață galbene. L-a așezat pe nisip, lângă haine. Țipetele mai accentuate se tot înmulțeau. Nu-l puteau lua, până nu aveau acordul organelor competente. Fiind duminică, nu găseai procuror, milițian ... Așa că
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
multă odihnă căci ventilatorul parcă înnebunise și intra în alarmă la fiecare jumătate de oră, făcând-o să sară ca arsă din canapeaua pe care se întinsese și să alerge în ajutorul bolnavei, pe care o găsea de fiecare dată vânătă și cu spume la gură din cauza lipsei de aer. Nu mai contenea cu ventilația și aspirația traheei care se obtura într-un mod inexplicabil și aproape complet, așa că preferă să aducă un fotoliu în cameră alături de patul lui Amneris, care
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
multă odihnă căci ventilatorul parcă înnebunise și intra în alarmă la fiecare jumătate de oră, făcând-o să sară ca arsă din canapeaua pe care se întinsese și să alerge în ajutorul bolnavei, pe care o găsea de fiecare dată vânătă și cu spume la gură din cauza lipsei de aer. Nu mai contenea cu ventilația și aspirația traheei care se obtura într-un mod inexplicabil și aproape complet, așa că preferă să aducă un fotoliu în cameră alături de patul lui Amneris, care
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
căpitan, căruia îi țâșni sângele din nas, și se dădu de-a berbeleacul de vreo două ori, până în peretele opus. Subordonații lui amuțiră, făcând ochii mari la Mărțișor. Căpcăunul de la răscruce începu să râdă în hohote. Căpitanul Foc-Nestins avea ochii vineți și acum vedea ca prin ceață. La lovitură văzuse stele verzi. Dar nu asta-l supăra. Turbă de furie că Mărțișor îl făcuse de râs în fața subordonaților. Și Cap Pătrat ăsta!... - Ce râzi, bă, idiotule, ce râzi? Acu’ îți retez
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
spulbere gazele încinse. Mai avea împăratul și alți demnitari, înțelepți și luminoși, pe care se bizuia în treburile împărăției. Astfel, mai importanți erau: Vestitul NOR ALB,comandantul oștilor de nori albi, care pluteau prin văzduh și se luptau cu norii vineți din armatele Iernii. Vrăjitorul RAZĂdeVIS, îmbrăcat în straie de mătase aurie, împodobite cu diamante sclipitoare, având un chip luminos din care izvorau raze delicate, mătăsoase, învăluind ființele din jur cu lumină blândă și acea căldură care trezește la viață și
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
a băncilor de ouăle explodate. În acest timp a intrat pe ușă și domnul Fusulan... Mahmur, cu ochii tulburi și fața peticită. Văzându-l pe domnul Arsu la catedră, care ajuta fetele să o curețe de gălbenușuri, s-a făcut vânăt, galben, verde. A îngăimat un anemic „Bună ziua!”. Domnul Arsu l-a privit lung, lung, fără să spună o vorbă. Domnul Fusulan i-a înțeles tăcerea și s-a bâlbâit: - Imediat îmi... îmi... îmi... dau demisia, domnule... domnule director! Unde?... Unde
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
Academiei Române. E adevărat și că sintezele n-au lipsit de-a lungul vremurilor Galațiului, de la cele ale lui MOISE N. PACU, GR.TRANCU IAȘI, GH.N.MUNTEANU-BÂRLAD, NICOLAE IORGA, la IOAN BREZEANU, CONSTANTIN GH. MARINESCU, GH.ȘTEFĂNESCU sau mai recent veniții ADRIAN POHRIB sau CRISTIAN CĂLDĂRARU. Cea mai amplă istorie a Galaților scrisă vreodată și care fără îndoială va fi dificil măcar de egalat se deschide cu un prim volum, cu ample și exacte note de subsol, pornind de la valurile de
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
multă odihnă căci ventilatorul parcă înnebunise și intra în alarmă la fiecare jumătate de oră, făcând-o să sară ca arsă din canapeaua pe care se întinsese și să alerge în ajutorul bolnavei, pe care o găsea de fiecare dată vânătă și cu spume la gură din cauza lipsei de aer. Nu mai contenea cu ventilația și aspirația traheei care se obtura într-un mod inexplicabil și aproape complet, așa că preferă să aducă un fotoliu în cameră alături de patul lui Amneris, care
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]
-
Oricum mai erau câteva zile până va veni să mă viziteze în prima duminică de la accident. Așa cum eram cu nările umplute cu pansamente, arătam exact ca un urangutan. La ochi aveam cearcăne și vânătăi violete, fața îmi era tumefiată, aproape vânătă. Nu era o imagine ușor de suportat nici de o persoană mai rezistentă la asemenea aspecte, dar pentru mătușă sau pentru iubita mea de care eram așa de îndrăgostit? M-am tot rugat de medicul ORL-ist să-mi scoată
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]