35,488 matches
-
de sprijin electoral. Românii l-au ales pentru că voiau un asemenea președinte, și nu unul care să patroneze o hoardă de jefuitori de cadavre ce operează la drumul mare. Adrian Năstase și-a făcut un calcul prost: avertismentele emise din vârful buzelor țuguiate nu-i demonstrează grija față de lege, cum pretinde, ci spaima de moarte ce i-a pătruns în oase. Cu un ministrul al Justiției precum Monica Macovei există șanse reale de a curăța plaga aproape total infectată a societății
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
IRCAM-ul parizian al anilor ’80-’90 (Institut de Recherche et Coordination Acoustique/Musique) este, după Darmstadt-ul anilor ’50-’60, noul centru mondial al avangardei muzicale. El e o instituție creată de Pierre Boulez, personalitate de orientare modernistă. Cercetările de vârf în câmpul tehnologiei muzicale au necesitat un aflux de creiere din Statele Unite. Aceștia sunt tineri analiști, programatori și compozitori ce posedă o altă orientare culturală (pop) sau estetică (sunt generația postmodernă). Ei intră în conflict cu Boulez și cu gusturile
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
erau vădit anti-românești, comunismul din România a avut un debut dubios, o evoluție criminală și-un final înecat în atrocități de tip medieval. Indiferent dacă a fost condus de maghiari, bulgari ucraineni, de românii Gheorghiu-Dej ori Ceaușescu, sau dacă la vârfurile sale s-au aflat evreii Ana Pauker, Iosif Chișinevshi și ceilalți, el a dovedit o egală, inflexibilă ură față de democrație, dialog și ideea de elită autentică. Din acest punct de vedere, atacul constant și violent împotriva valorii a însemnat menținerea
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
a patriarhului, de plictisul mofluz al regelui și de miștourile marinărești ale primarului general” (p. 64). Radu Paraschivescu privește în jurul său cu ochii lui Caragiale, dar lumea pe care o descrie este, uneori, aceea a lui Claymoor: înalta societate, protipendada, vîrfurile lumii politice și ale lumii afacerilor. Sînt descrise reuniuni simandicoase cu participare internațională, la care oamenii noștri dau de cele mai multe ori cu bîta în baltă. Lumea nu se poate civiliza peste noapte, indiferent de ingineriile financiare care au dus la
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
drept scrînciob pentru fetiță, atîrnînd-o, ingenios, de ramul unui copac foarte gros, probabil un castan, zic asta deoarece din el cădeau niște bile cafenii, numerotate, rămînea cifra pe scăfîrlie cînd te picneau, te simțeai însemnat de Dumnezeu! Umplu roaba cu vîrf și mă duc pe Lăpușneanu... Oricum, chiar dacă nu iau roaba, înhaț cîteva tomuri, la întîmplare (nu aleg, e mai nostim așa), și scap de ele. Nu mă tocmesc mult, uneori le dau pe gratis... O dată am ajuns să-i “împing
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
ignorarea voita și lipsa de comunicare pare să facă tot mai mult parte din guvernări. Inspirat de sugestivul titlu dat de N. Bălcescu capodoperei sale, “Istoria românilor supt MihaiVoievod Viteazul”, în cele ce urmeaza nu mă voi referi atât la vârfuri, cât la experiența personală cu cei însărcinați de aceștia cu relația cu publicul. Voi începe cu patria mea adoptiva, în care s-a ajuns la situația neobișnuită în care în SUA atât președintele țării cât și senatul și congresul sunt
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
după ce au trecut 14 ani, un proces al celor vinovați penal nu are prea multe șanse. Este exact ceea ce a dorit puterea actuală... Se crede că «noaptea generalilor» a luat sfîrșit! Din contra... Ioan Talpeș, Grigore Ureche, Priboi... sînt numai vîrfurile ghețarilor care plutesc în apele limpezi ale prezentului. Dar cei despre care încă nu am aflat nimic? Așa că, cine să-i mai acuze și să le facă un proces? - Aveți de gînd să continuați demersul din această carte într-un
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
curs de afirmare la începutul secolului XX, poate că numai Nicolae Iorga (născut în același an 1871 cu Ilarie Chendi) mai avea în domeniul criticii literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul de vârf pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
noi, de la Bruno Magli și mă întreb cum o să-și procure o bosniacă lămâia de care are nevoie că să se poată folosi de storcătoarea Alessi când îi șuieră gloanțele pe la urechi. Dar ediția Schwitters? O și văd înfiptă în vârful unei baionete a vreunui guerillero latino-american după jefuirea unei gospodării țărănești de către contrarevoluționari. V-ați întrebat ce victimă a vreunei inundații din Bangladesh vă poartă vechea reverendă? Sau dacă ciorapii gri de lână împletiți cu atâta grijă de sora dumneavoastră
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
în legătură cu specificitatea climatului politic românesc din perioada tranziției. Datele furnizate de ei privind structurile organizatorice ale PSDR și PNȚCD, numărul de ministere din diversele guverne postdecembriste (comparativ cu structurile executive din țările Uniunii Europene), numărul femeilor promovate în structurile de vîrf ale puterii) oferă sugestii pentru o radiografie precisă a vieții politice românești. Interpretarea acestor date trebuie făcută însă cu mare prudență. Este evident că, în România, numărul femeilor ajunse în Parlament sau în funcții ministeriale este mai mic decît în
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
lucru care nu mai trebuie demonstrat întrucât se învață la istorie. Ceea ce-i mișcă pe tirani și teroriști nu este desăvârșirea, nici infinitul și nici măcar idealul, ci banala dorință de putere. Ei caută doar suporturi ideologice pentru a accede în vârful piramidei. Drept dovadă, și Napoleon, și Hitler, și Ceaușescu, mai întâi și-au căutat o ideologie - animați în subconștient de pofta patologică a dominării - pentru ca apoi să adere la ea în mod fanatic. Revoluționar autentic a fost numai spaniolul irlandez
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
originalitatea tocmai și anume lipsei de tradiție, de surse, caracterului ei auroral. Ceea ce duce la un alt fel de puritate... În mare, căile investigației pillatiene în sfera liricii pleacă astfel de la inovatoarea Renaștere, către stația poeziei pure - era momentul de vârf al disputei bremondiene - cea “nedespărțită de muzică, de armonia cuvântului golit de înțelesul său noțional, superficial, dar păstrând «inefabilul», neexprimabilul sufletesc care-i face magică puritatea.” Pentru un tradiționalist, forța cuprinderii este maximă, chiar dacă ea nu se va exprima întocmai
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
foc înalță flamuri Printre frunze, printre ramuri; Ard în flăcări crengi uscate Și se prăbușesc prăpăd. Cît cu ochii pot străbate, Mai departe să tot văd! Chiar capela pică toată, Sub poveri de crengi arzînd. Șerpi, văpăile se-arată Pînă-n vîrfuri, rînd pe rînd. Trunchiurile găunoase Pînă-n rădăcini sînt scrum. - (Pauză lungă, cîntec.) Ce vedenii se-arătase Dus e pe vecie-acum. Mefisto (privind în jur) Dar ce? - ei unde au plecat cu toții? Minoră stirpe, ce m-ai prins în fapt! S-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Emil Brumaru Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj Vor sînii goi în vîrf să ți-i împuște. La granițele tale fac tapaj Pifani suavi cu sufletul în pluș de Surîs și taină, plini de nostalgii, De epoleți brodați și decorații. Vrei tu, lin cotropită, să le fii Cea mai cu fragezi umeri dintre
Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9117_a_10442]
-
pricăjite, la care n-au tras pașii vreunei odrasle boierești, ci pașii unui deșucheat amploiat la RMS, une tique. Așa cum îmi promisesem, deși văd un început de zi cam cețos, plec în oraș. Pășesc sigur, fără a atinge caldarâmul cu vârful bastonului. Intru la Athénée, îmi las la garderobe demi-paltonul cu guler de jder, cum purta în zilele mai reci Conu Petrache, și mă instalez pentru a-mi celebra venirea pe lume. Fiindcă am încă o ușoară greață după atacul viral
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
lui Eminescu elementul unificator, de care am vorbit mai sus, definitor al neamului mușatin, specificație a OMULUI PRIMORDIAL-ARCHANTHROPOS, În numele unui neam și al unei dinastiis.n. (...) . Elementele bazice ale strigătului și numelui său (COCORULUI care zboară În unghi ascuțit, ca vârful lăncii Graalului, conducând la Nedeia Cetate! și simbolizează Axa Lumii) se reduc la GR sau KR. Le găsim În numele arhaic al Grecilor, Graii, În cuvânt sau limbă care se mai zice și GRAI, iar În aspectul regal Karl, devenit Kral
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
datoria era Împlinită, s-a Întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase și el În mulțimea de pe Columnă, printre dealurile săpate În piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munții lui de acasă. Sus, pe cer, Cloșca cu pui și Ursa Mare dovedeau că ajunsese În Cărțișoara, pe malul Balei, Împreună cu tot neamul său. Când s-a trezit a doua zi, dimineața, În jurul lui erau strânși
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
marți, 2 aprilie, 7 seara, 1896, În cinstea călătorului reîntors din Roma. N. Th. Mandrea, str. Diaconeselor, 2”. Haiducul cu cărți În desagă a fost hăituit de către dușmanii neamului mai crâncen decât cei mai mari răufăcători ai vremii. „Aici, pe vârfurile munților, nu trebuie să fie graniță căci și dincolo de ei au locuit moșii și strămoșii noștri, dacii și romanii”, „Cine a mai văzut graniță prin mijlocul țării?” spunea Badea Cârțan. În 1903 Badea Cârțan e arestat de autoritățile maghiare, iar
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
viețui Între limitele binelui și răului am mai trăi cunoscându-L pe Dumnezeu? 821. Dacă Dumnezeu este unic, este singur ? 822. Să fie acestă lume numai a Dumnezeului omului? 823. Trăim În lumea compromisului deșartă. 824. Ce altceva poate Însemna vârful ierarhiei În această lume a pierzaniei decât cea mai de sus treaptă a acestei pierzanii? 825. Cel ce a Îmbrățișat măcar odată-n viață o șoaptă de iubire Își va pierde Întunericul sufletului pentru totdeauna. 826. A prins cineva În
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
adevărată stare de extaz. Cu coșul ei de flori, era cea mai frumoasă imagine din spectacolul străzii. ș...ț Uneori, lângă ea se afla un tânăr, tot țigan, frumos ca un zeu păgân". (p. 48) Volumul are, însă, și unele vârfuri, ce-i drept foarte puține. În câteva rânduri, autoarea își găsește mijloacele de expresie; scrie mai strâns, fără să urmărească efecte imediate. Cum scăpăm unul de altul?, o povestire aparent umoristică despre cum îl "urmărea" ziarul "Scînteia" pe un imprudent
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
Inimă roz, spune surprins Crețu neînțelegând Încă ce se Întâmplă... Inimă roz... Și jap cu prăjina. La care Ștefănescu se-ntoarce spre clasă făcând cu ochiul, ceea ce era semnalul de plecare. Ce culoare e asta mâ? continuă Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și jap Petrică
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
proscrisul poet, nomad fără cort! Diadema ta de gheață ce minune a firii! dansează, dansează prin aerul mut! Prin fața mea trece vecia, cu carnea Înflorită de miresmele timpului, cu sângele deraiat de iubire, cu venele grației tăiate-n văzhuh. Pe vârfuri, părul tău străbate troiene de dor, cu alintul fulguit În fantasme. Nu mai pot să ascult recviemul din ornic, nu mai am nici hrisovul dăltuit necuvânt. Suav, În saturnalii ninge tare, În Roma zeii se prenasc pe-ascuns, juvenaliile se
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul tău când plită încinsă când schit un jar vorbitor cât o ploaie deasă pe acoperiș îl muți dintr-o mână în alta îți atinge și ochii și parcă totul
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
loc cu ispite sfâșieri și răsfățuri întinse pe lujere palide pe cojile aruncate sunt chipuri se aud și rostiri dincolo de ecoul palmelor văd oamenii tot mai mici câte un greier ca o pradă aduce liniște cât o înserare vieții sociale vârfurile acelor ce au ieșit prin vocabular ca dintr-o pernă zburătoare au dat în floare la umbra lor nici vorbă de polenizare moartea întotdeauna e flămândă poemele lungi au ajuns ca niște lăstari pe care gospodinele nu-i mai culeg
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
Toamnă M-am trezit cu raza de soare înăuntru, Ca o lamă de cuțit, Galbenă și plină de praf, înfiptă în fereastra camerei de la demisol. Fereastra e undeva foarte sus. Mă strecor pe sub rază, Mă urc pe scăunel Și, în vârful picioarelor, Ajung să-mi lipesc nasul de geam. în curte, omul meu mătură cu mișcări lente. E desculț, are un umăr gol Și cu frunzele care cad și lumina bătând din spate Pare că e dintr-un tablou Pe care
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]