1,935 matches
-
diferența de presiune care provoacă curgerea lichidului, în condiții identice de lucru este proporțională cu densitatea lichidului d; η = vâscozitatea dinamică aparentă sau coeficientul de vâscozitate absolut, care se măsoară în: * poise P ; * centipoise ; * milipoise Din relația (193) coeficientul de vâscozitate (η) va fi (194): Relația (194) este valabilă în presupunerea că este o curgere laminară, adică firele de lichid rămân paralele și nu se desprind unul de altul, păstrând o distribuție staționară (independentă de timp). Aceasta se întâmplă când viteza
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
când viteza de curgere este mică. La viteze mari, curgerea devine turbulentă, apar vârtejuri și legea lui Poiseuille nu se mai aplică. Deseori, este dificil să se cunoască raza și lungimea tubului capilar; în acest caz, se determină coeficientul de vâscozitate η al unui lichid, folosind un lichid etalon, căruia i se cunoaște coeficientul de vâscozitate (ηo). În tabelul din anexa 13 sunt prezentate valorile vâscozității dinamice (η) ale unor lichide de referință la diferite temperaturi. Se procedează astfel: se lasă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
legea lui Poiseuille nu se mai aplică. Deseori, este dificil să se cunoască raza și lungimea tubului capilar; în acest caz, se determină coeficientul de vâscozitate η al unui lichid, folosind un lichid etalon, căruia i se cunoaște coeficientul de vâscozitate (ηo). În tabelul din anexa 13 sunt prezentate valorile vâscozității dinamice (η) ale unor lichide de referință la diferite temperaturi. Se procedează astfel: se lasă să se scurgă printr-un tub capilar un volum (V) din lichidul de vâscozitate necunoscută
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
să se cunoască raza și lungimea tubului capilar; în acest caz, se determină coeficientul de vâscozitate η al unui lichid, folosind un lichid etalon, căruia i se cunoaște coeficientul de vâscozitate (ηo). În tabelul din anexa 13 sunt prezentate valorile vâscozității dinamice (η) ale unor lichide de referință la diferite temperaturi. Se procedează astfel: se lasă să se scurgă printr-un tub capilar un volum (V) din lichidul de vâscozitate necunoscută (η), cronometrându-se timpul (t) de scurgere; apoi se lasă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de vâscozitate (ηo). În tabelul din anexa 13 sunt prezentate valorile vâscozității dinamice (η) ale unor lichide de referință la diferite temperaturi. Se procedează astfel: se lasă să se scurgă printr-un tub capilar un volum (V) din lichidul de vâscozitate necunoscută (η), cronometrându-se timpul (t) de scurgere; apoi se lasă să se scurgă prin capilar și un volum egal (V) din lichidul etalon și se cronometrează timpul (to) de scurgere al acestuia. Se înlocuiesc datele pentru cele două lichide
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
înlocuiesc datele pentru cele două lichide în relația (194) și se împart membru cu membru. După simplificare se obține: dar: unde: d = densitatea lichidului de cercetat; do = densitatea lichidului etalon. Relația (195) devine (197): Relația (197) stă la baza determinării vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se împart membru cu membru. După simplificare se obține: dar: unde: d = densitatea lichidului de cercetat; do = densitatea lichidului etalon. Relația (195) devine (197): Relația (197) stă la baza determinării vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
determinării vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η] se poate afla masa moleculară a unui polimer: Kuhn, Mark Houwink
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η] se poate afla masa moleculară a unui polimer: Kuhn, Mark Houwink și Sacurada au dat o relație cunoscută sub denumirea de ecuația KMHS care arată legătura dintre masa moleculară (M
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η] se poate afla masa moleculară a unui polimer: Kuhn, Mark Houwink și Sacurada au dat o relație cunoscută sub denumirea de ecuația KMHS care arată legătura dintre masa moleculară (M) a macromoleculei și vâscozitatea intrinsecă [η] prin relația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η] se poate afla masa moleculară a unui polimer: Kuhn, Mark Houwink și Sacurada au dat o relație cunoscută sub denumirea de ecuația KMHS care arată legătura dintre masa moleculară (M) a macromoleculei și vâscozitatea intrinsecă [η] prin relația (202): ý · 0$ (202) în care: a și K sunt două constante pentru un anumit sistem polimer - solvent. În tabelul din anexa 14 sunt redate valorile constantelor a și K pentru o serie de polimeri. În
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
considerare valoarea medie drept timp de scurgere a fiecărei soluții. Se spală vâscozimetrul cu un solvent adecvat (în cazul de față apa), se clătește cu lichidul etalon (apa) și se repetă determinările obținând t0. Mod de lucru Pentru a determina vâscozitatea soluțiilor de metilceluloză se va determina timpul de curgere mediu al fiecărei soluții (t) și densitățile acestora. Valorile pentru vâscozitatea solventului se regăsesc în tabelul din anexa 13 iar cele pentru densitatea solventului în tabelul din anexa 15 sau se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
față apa), se clătește cu lichidul etalon (apa) și se repetă determinările obținând t0. Mod de lucru Pentru a determina vâscozitatea soluțiilor de metilceluloză se va determina timpul de curgere mediu al fiecărei soluții (t) și densitățile acestora. Valorile pentru vâscozitatea solventului se regăsesc în tabelul din anexa 13 iar cele pentru densitatea solventului în tabelul din anexa 15 sau se determină experimental. În continuare se determină timpul de curgere al apei, t0. Cu ajutorul unei pipete se introduce un volum de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluții diluate, densitatea soluției (d) nu diferă mult de densitatea solventului (d0) și în acest caz: Se reprezintă grafic variația ηsp/c în funcție de concentrație, se va obține o dreaptă similară cu cea din figura 41. Se determină din grafic valoarea vâscozității intrinsece [η]. Se înlocuiesc în relația (202) valorile [η], K și a: Utilizându-se calculul logaritmic (tabelul din anexa 16) se va determina masa moleculară a polimerului (M). Datele experimentale obținute se înscriu în tabelul 36. ADSORBȚIA LA INTERFAȚA LICHID-GAZ
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
bronșică, alterarea mișcărilor muco-ciliare, alterarea activității macrofagelor ceea ce crește riscul de infecții în perioada postoperatorieă cât și în afara acestuia (scăderea disponibilității periferice a oxigenului prin deplasarea la stânga a curbei de disociere a oxihemoglobinei; risc crescut de complicații tromboembolice prin creșterea vâscozității sangvine, a activității fibrinogenului, a numărului de trombocite și a activității acestoraă; d. malnutriția scade masa musculară la nivelul aparatului respirator, cu scăderea capacității de adaptare la efort și prin afectarea funcției imunologice scade rezistența la infecții; II. Factori legați
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
volum circulant, eritrocitar și plasmatic, fapt ce declanșează mecanisme compensatorii capabile sa mențină viața. Fenomenele fiziopatologice din hemoragii au 3 cauze: pierderea de eritrocite și anoxia tisulară; scăderea masei circulante sanguine cu tulburări de hemodinamică, manifestate prin: hipovolemie, hipoproteinemie, creșterea vâscozității sanguine, modificări de per-meabilitate a membranei celulare. tulburări de coagulare, care favorizează hemoragia. Hemoragiile sunt influențate de talie, vârstă, stare de sănătate, discrazii sanguine, sindroame purpurice, avitaminoze, insuficiență hepatică, infecții, stări de șoc. Organismul reacționează la stress-ul determinat de pierderea
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
DE DISPERSIE Principiul lucrării Suspensiile sunt sisteme coloidale formate dintr un solid dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar densitatea mediilor cu ajutorul picnometrului. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwald se realizează măsurând timpul în care lichidul de analizat curge prin capilar față de timpul în care curge etalonul de viscozitate cunoscută
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar densitatea mediilor cu ajutorul picnometrului. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwald se realizează măsurând timpul în care lichidul de analizat curge prin capilar față de timpul în care curge etalonul de viscozitate cunoscută. Picnometrul (de la grecescul Puknos = dens) este un dispozitiv compus dintr-un balon la care este atașat
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
temperatura de aproximativ 85°C, se obține o soluție de gumă arabică sau gelatină, folosind ca dizolvant, soluția de halogenură preparată inițial. Se încălzesc toate soluțiile la 85°C și se determină densitatea și viscozitatea fiecărei soluții la 85°C. (Vâscozitatea apei la 85°C este 0,334 cP). Într-un termostat la 85°C, în volume egale, se intoduce o eprubetă cu soluție de halogenură alcalină și o eprubetă cu soluție de gelatină sau gumă arabica în soluția de halogenură
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]