469 matches
-
în 1884. Alături, o piatră albă de mormânt ascunde o tragedie petrecută în 1889. Aici odihnește Veronica Micle, iubita poetului Mihai Eminescu. Puțini dintre călători știu că, de fapt, neconsolată după moartea poetului, Veronica Micle s-a retras la mănăstirea Văratec, unde la puțin timp s-a sinucis, înghițind un flacon de arsenic - povestește Cristian Cocea în cartea „Ghidul României misterioase”. MONICA D. MITROI Festivalul Festivalurilor în Bucovina l „Zilele Humorului” se vor desfășura în luna iunie Aproximativ 20 000 de
Agenda2006-22-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285018_a_286347]
-
volumul în care sînt publicate vestitele Amintiri fugare despre Eminescu ale lui Mite Kremnitz și o scrisoare a lui Maiorescu către poet. Mărturisește că această lectură i-a provocat o "extraordinară impresie", luînd "hotărîrea de a romanța". În vacanța sa văratecă anuală de la Fălticeni din acest an, de îndată ce a ajuns la casa părinților săi, începe să scrie romanul intitulat Mite și îl termină, în prima sa formă, în 19 zile, apoi lucrează la a doua sa formă. Ajuns la București, la
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Ponta, prim ministru” „Victor Ponta Prim Ministru”, „răspunsurile primului ministru” - corect: prim-ministru (cu litere mici la inițială și cu flexiune numai pe cel de-al doilea component); Au fost înregistrate numeroase greșeli de pronunție. De exemplu: “a acestui octombrie văratec și șturlubatec” (corect: “văratic”, “șturlubatic”); “vor să se-ntreacă cu ceilanți oameni” (corect: “ceilalți”); “un șfanț” (corect: “sfanț”). În cadrul analizei au fost luate în considerare 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima
Ce televiziuni au făcut cele mai multe greșeli de limbă română () [Corola-journal/Journalistic/80507_a_81832]
-
măritată e celebru în România! Rectorul, soțul încornorat are la rându-i o poziție socială bună. Și acum bomba: femeia s-a sinucis cu un flacon de arsenic. Poliția a păstrat discreție poate și pentru că fapta s-a întâmplat la Văratec. Sunt în masura să fac publice numele celor doi amanți, cu rugămintea ca presa să păstreze o oarecare decență în relatări. Valabil și pentru emisiunile tv care se ocupă de astfel de subiecte. El : Mihail Eminescu. Ea : Veronica Micle. Tocmai
Dan Negru: Fac publice numele celor doi AMANȚI by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50310_a_51635]
-
Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă 4. Siliștea 5. Vercicani MILISAUTI 1. MILISAUTI 1. Gară 2. Badeuti 2. Lunca SALCEA 1. SALCEA 1. Prelipca 2. Mereni 3. Plopeni 4. Văratec VICOVU DE SUS 1. VICOVU DE SUS 2. Bivolaria TIMIȘ CIACOVA 1. Cebza 2. Macedonia 3. Obad 4. Petroman GATAIA 1. Gataia 1. Butin 2. Sculia 2. Percosova 3. Semlacu Mare 4. Semlacu Mic RECAS 1. Bazos �� 2. Herneacova 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
pe care a dus-o, sfătuind-o pe bălăuca: "Uită totul. Nenorocirea care m-a lovit e destulă pedeapsă pentru că n-am voit să te ascult." Apoi a venit sfîrșitul, Veronica sinucigîndu-se la cîteva luni după moartea poetului, la mînăstirea Văratec, unde a și fost îngropată. Legendă acestei iubiri, socotite unică (deși n-a fost) s-a consolidat cu trecerea vremii. D-na Simona Cioculescu a avut bună inițiativa de a relua, într-o ediție de-sine-stătătoare, textele acestei corespondențe din volumele
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
lepădarea lui Petru, aflînd că atît Miorița, cît și unicul ei semnatar treceau prin purgatoriul unui fel de opus igni, auctor patibulo..." poate sluji drept exemplu lămuritor - altfel spus, să clarifice neclaritățile... Cuvîntul înainte al Rotondei plopilor aprinși era datat "Văratec, decembrie 1982". Ceea ce aflăm acum, din impunătorul tom de Memorii (Polirom, Iași, 2008, 695 pag.), este însă că Valeriu Anania, beneficiind de șederea sa în Statele Unite, încheiase, cu opt ani mai devreme, o autobiografie amplă și liberă de orice fel
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
Blaga, Agîrbiceanu, V. Voiculescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, A. E. Baconsky etc. Revenit în țară în 1976, memorialistul va lucra ca director al Institutului Biblic pînă în 1982, cînd va fi pensionat la cerere și se va stabili la mănăstirea Văratec. "Timp de douăzeci și doi de ani, Văratecul a fost adevăratul meu domiciliu și principalul atelier de lucru intelectual." O cotitură majoră în activitatea scriitorului se va produce o dată cu dedicarea sa unui proiect de supremă răspundere: o nouă versiune românească
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
A. E. Baconsky etc. Revenit în țară în 1976, memorialistul va lucra ca director al Institutului Biblic pînă în 1982, cînd va fi pensionat la cerere și se va stabili la mănăstirea Văratec. "Timp de douăzeci și doi de ani, Văratecul a fost adevăratul meu domiciliu și principalul atelier de lucru intelectual." O cotitură majoră în activitatea scriitorului se va produce o dată cu dedicarea sa unui proiect de supremă răspundere: o nouă versiune românească a Bibliei. Ducerea ei la bun sfîrșit a
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
reclama unui magazin de confecționat fuste. Pe urmă, strada Lipscani se îngustează printre fațade și ziduri și se refugiază într-un punct, sub cupolele unei clădiri foarte dichisite, și e caldă și galbenă ca mălaiul, emanând tihnă și o nonșalanță văratecă, poate un mic Paris, dar unul - așa se vede cel puțin pe cartea poștală a lui tata-mare - în care lupoaica stă cu ochii ațintiți spre stradă. Și eu stau în aceeași zi, exact cu optzeci și cinci de ani mai
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
vedea singuri din rîndurile pe care le-am tradus (deși e vorba doar de un Prolog) cu acea tulburare pe care ți-o provoacă dragostea la prima vedere. Situația e următoarea: E vară, e cald. Un oraș și flerul lui văratec. O femeie între doi bărbați, între cărțile și singurătatea ei. E posibil ca bărbații să existe doar în imaginația femeii. Femeia e cel puțin două. O eu și o ea. Privirea naratorului este în cerc. Nu se poate stabili exact
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
o Nouă Dacie, adică o Românie întreagă, o reconstituire absolută. El era ca un ivit din istorie, îmbrăcat în hainele etapelor succesive ale istoriei românești. E românul - un concentrat al românității.” Fragment dintr-un interviu inedit realizat în 2002, la Văratec, de Oana-Georgiana Enăchescu
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Îmbrăcat în hainele succesive ale istoriei românești...“ by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Journalistic/3946_a_5271]
-
Scrisori și documente (1981), Ion Barbu în corespondență (1982), la care se adaugă teza sa de doctorat, Reviste literare conduse de Mihail Dragomirescu între anii 1895-1935 (1998). Originar din nordul Moldovei, dintr-o comună dominată de celebrele mânăstiri Agapia și Văratec, Nicolae Scurtu și-a dobândit un vast orizont de cultură, preocupându-se de spiritualitatea și creativitatea din toate zonele țării. Edificator este și noul său volum Cercetări literare, subintitulat Scriitori dâmbovițeni, apărut la Editura Bibliotheca din Târgoviște. Evident, Nicolae Scurtu
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
trebuia decît să am curajul de a rămîne, de a mă întinde în culcușul vagabonzilor care nu se văd unii pe alții atît de larg e patul și să aștept ziua următoare fără să mă gîndesc la nimic. Noaptea era văratecă și stelele, părăsite de lună, păreau să o cheme cu țipăt. Avea farmecul locurilor smulse vieții și morții, lăsate în pace de oameni și de nelipsiții lor perceptori de impozite. Acolo, între acele mărfuri abandonate de cine știe cînd în
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
marilor cărturari...de viețile lor, de săniile altor copii, părinți, bunici/ bunei, cum spun basarabenii. Parcul albit de nea - trandafirii doar obrajii iubitei Poem de dragoste, al spusului-nespusului. Anotimpul? Cel de-al patrulea, al iernii. Și totuși dragostea e mereu văratecă, pentru că atunci înfloresc trandafirii. Cât încă există iubire și cât încă există obraji înroșiți de timiditate, nu suntem pierduți. Mireasmă de tei - țestoasa scoate capul din carapace Haiku plin de strălucire. Îngemănează efemeritatea florilor de tei , a miremelor, cu stăpâna
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
să știe, fără ca nimeni să afle. țața Tinca stătea la masă cu badea Vasile. Mămăliga era cladă, aburii se înălțau ca rugăciunile spre cer, iar în străchinile smălțuite, pomana porcului era rumenă și răcorită de varza murată, rozalie ca poama văratecă. Bătrânii își făcuseră o cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul!! - Pe el!! - Nu-l lăsați să scape. Cu bulgări, faceți bulgări, să dăm
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și Filozofie, frecventînd cursurile lui Titu Maiorescu, Pompiliu Eliade, și Coco Dimitrescu-Iași. În vara de după încheierea anului întîi de studii filosofice, pleacă, împreună cu prietenul N.D.Cocea, să-și petreacă vacanța la Mînăstirea Văratec. Aici se îndrăgostește puternic, de o tînără călugăriță în ascultare, Zoe, care îi împărtășește sentimentele. Se produce, aici, instantaneu, o dublă convertire. Zoe iese din mînăstire, devenind laică, și căsătorindu-se cu alesul ei, iar studentul în filosofie abandonează facultatea
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Doru Filipache, ca și pe prietenii săi. A impresionat-o și pe o colegă, Antonina, și ea audientă, și o privire de o clipă între ei i-a fuglerat, pecetluindu-le destinele. Vara, în vacanță, a descoperit-o la mînăstirea Văratec, ea fiind nepoata econoamei mînăstirii și fiica ei de suflet. S-au cunoscut (s-au recunoscut) și s-au îndrăgostit. Dar Antonina știa să se păstreze distantă, chiar după ce, invitată acasă la Doru, i-a cunoscut familia și, fără să
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
dorea o căsătorie înaintea absolvirii studenției (ea era în al treilea an de studii iar Doru de abia în primul an). Dar a intervenit, eficient și decis, fratele lui Doru, căpitanul Naum Filipache, care, după ce a cunoscut platonica logodnică la Văratec și pe părinții ei macedoneni din Brăila, a grăbit lucrurile, punînd la cale căsătoria, care a și avut loc. Doru era însă cu capul în nori (soția sa fiind o fire practică), tînăr prozator ce debutase în publicații cu proze
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
nefaste a dezrădăcinării a sute de mii de oamenii. Istorici de prestigiu, precum Ioan Scurtu, C. Hlihor, Valeriu Florin Dobrinescu, Gh. Buzatu, Al. Duțu, D. Șandru, Sergiu Bolanovici, ș.a. din România, Anatol Petrencu, I. Șișcanu, E. Șișcanu, Ion Negrei, V. Văratec ș.a., din Republica Moldova, au elaborat lucrări de referință în aceste direcții prin lărgirea documentării în arhive, în memorialistică, în presă, prin relatările directe etc. Putem astăzi să reconstituim pe această bază (folosită și de noi) evoluția evenimentelor și să evaluăm
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
În cercuri cari tremur și-n brazde lungi, bălaie, Iar purpura se mișcă de-al undelor cutreier, În iarba cea înaltă suspină trist un greier Și vânătă e umbra și rumenă e sara, În farmecul naturii pare c-aud ghitara; Văratec, caldul aer mă adormea cu zvonul; Uimit, cu ochii țintă, priveam atunci balconul Ce-i încărcat cu frunze de spânzur prin ostrețe, Liane înflorite cu fel de fel de fețe. Deodată... ușa sună... un pas sfios [din fire] Uscat foșnea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oameni siguri Că dânsa te dorește și-i bolnavă de friguri {EminescuOpVIII 95} Ea aiurează poate, chemîndu-te pe nume. Să te mai văd o dată ș-apoi... să mor din lume". Se-ntîmplă tocmai bine că oamenii-mi trimit Cu turme la văratec. 2254 [SCENA I] [VERENA] S-a dus... o clipă numai și rămân singurică, Tare mi-i dor, o Doamne, și tare mi-este frică... Am să mă duc și astăzi să m-ascund după horn Și iar s-ascult din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ceremonioase. Momentele acide nu au lipsit, până la urmă, dar adunarea mi s-a părut, În totalitate, plicticoasă și bătrână, cu ceva vetust și erodat În miezul ei. Cuvintele de despărțire ale lui Adrian Marino, prezent și el În acea văratecă după-amiază de aprilie În mica sală a revederii, Întăreau această bizară stânjenire: „Dintre toți cei prezenți, doar noi, dumneata și cu mine, nu eram foști membri de partid”. Deși nu acesta fusese motivul apăsătoarei mele inadecvări, precizarea suplimenta confuzia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
seara aceasta poporul este dincolo, la mânăstire, arătă el cu mâna în direcția în care era biserica Radu Vodă, este priveghi mare cu vlădica Antim, duceți-vă rogu-vă și domniile voastre. Priveghi mare, cu prinoase multe de pâine, vin, pere văratece și cireșe pietroase. De la Curte acum pleacă nepotul Știrbei spre Istanbul. Și-a luat o slugă care să se priceapă la cai; de, dânsul se pricepe doar la ovăzul cailor..., gândea păcătos spătarul, așa că-și făcu semnul crucii, hotărât să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Umorul autorului e stenic și contaminat. Scenele noastre cam duc lipsă de haz. Pe dramaturg îl cunosc, ca să "intertextualizez" și eu, de pe vremea cînd mi-a procurat o revistă "Teatrul" (cu piesa lui Ion Nicolescu Ghete și Haine, devenită Pe Văratec în sus și reprezentată cu titlul Și totuși Eminescu, gest pentru care profit de prilej îi mulțumesc călduros. Nu pot decît să-i doresc spectatori pentru piesele sale, "cel mai important personaj al vieții teatrale" fiind, și-n accepția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]