386 matches
-
(n. 7 februarie 1962, Văratic, raionul Rîșcani) este un politician român din Republică Moldova, Ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova (din 30 iulie 2015), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (din decembrie 2014). A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova între 1990 și 1994
Anatol Șalaru () [Corola-website/Science/317183_a_318512]
-
Reformei, pe care l-a condus în perioada 1993-1997. Este fondator al Cenaclului "Alexei Mateevici", - un forum al ideilor libere și naționale, creat în anii de apus ai Uniunii Sovietice și de început ai restructurării. s-a născut în satul Văratic din raionul Râșcani, RSS Moldoveneasca, URSS. După absolvirea studiilor medii la școala din localitatea de baștină, și-a continuat studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie "Nicolae Testimițanu" din Chișinău. Începe carieră profesională în calitate de colaborator științific la Institutul Moldovenesc de
Anatol Șalaru () [Corola-website/Science/317183_a_318512]
-
moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generația actuală și viitoare "Casa Veronica Micle" (...) Semnat proprie de mine Veronica Micle. Făcut la Măn. Văratic, anul 1886 octombrie 12."" În compensație, poeta a primit două camere în apropierea stăreției pentru a locui acolo de fiecare dată când venea în vizită. Aflată peste drum de Spitalul din Târgu Neamț, casa a fost folosită de maicile bolnave
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
familia de mari boieri moldoveni Balș, fiind fiica vornicului Teodor Balș (1743-1810), înmormântat în necropola boierească din Iași, biserica Sfântul Dumitru-Balș și a Zoiței (Zoe Ruset-Rosetti). Mama Saftei, Zoe, după decesul soțului ei, s-a retras ca schimonahie la Mănăstirea Văratic, primind numele de Elisabeta. Unele surse indică ca tata al Saftei (1776-1857) pe Teodor Balș (1805-1857), care a fost locțiitor de domn, caimacanul Moldovei a cărui soție, Ecaterina Balș, este înmormântată la mănăstirea Văratic. Teodor Balș, cimacanul Moldovei a fost
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
a retras ca schimonahie la Mănăstirea Văratic, primind numele de Elisabeta. Unele surse indică ca tata al Saftei (1776-1857) pe Teodor Balș (1805-1857), care a fost locțiitor de domn, caimacanul Moldovei a cărui soție, Ecaterina Balș, este înmormântată la mănăstirea Văratic. Teodor Balș, cimacanul Moldovei a fost nepot de frate al doamnei Safta, fiind fiul lui Nicolae Balș.. Copila Safta a primit în Moldova o educație aleasă studiind mai multe limbi și „mai cu seamă în limba elinică au fost unică
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
Safta Brâncoveanu s-a ocupat de transformarea în realitate a visului celor doi soti de a ridica un spital pentru nevoiași, în care oricine să poată fi tratat fără să plătească. Mama Saftei, schimonahia Elisabeta Balș, era deja la manastirea Văratic și aceasta o vizita cu singuranță din când în când. Pe la 1840, Safta Brâncoveanu a intrat și ea în monahie și apoi, la scurt timp, în schimonahie în soborul mănăstirii Văratic. Schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu a murit în anul 1857
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
Mama Saftei, schimonahia Elisabeta Balș, era deja la manastirea Văratic și aceasta o vizita cu singuranță din când în când. Pe la 1840, Safta Brâncoveanu a intrat și ea în monahie și apoi, la scurt timp, în schimonahie în soborul mănăstirii Văratic. Schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu a murit în anul 1857 în chilia sa din mănăstirea Văratic, fiind îngropată, după cum și-a dorit, . Tot după dorința sa, a fost invitat mitropolitul Neofit Scriban, care a ținut și o cuvântare, în care a
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
singuranță din când în când. Pe la 1840, Safta Brâncoveanu a intrat și ea în monahie și apoi, la scurt timp, în schimonahie în soborul mănăstirii Văratic. Schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu a murit în anul 1857 în chilia sa din mănăstirea Văratic, fiind îngropată, după cum și-a dorit, . Tot după dorința sa, a fost invitat mitropolitul Neofit Scriban, care a ținut și o cuvântare, în care a spus despre Safta Brâncoveanu că Osemintele sale se găsesc astăzi în osuarul de sub altarul bisericii
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
Agaricus augustus precum variația sa Agaricus perrarus sin. Psalliota augusta sau Psalliota perrara, numit în popor șampinion văratic, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus. Buretele apare în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol bogat, humos, prin păduri de conifere, pe lângă pini, brazi și molizi, de
Șampinion văratic () [Corola-website/Science/335740_a_337069]
-
cernelurile folosite de exemplu de William Shakespeare au bazat pe un extras din aceste ciuperci. Marele bucătar francez Jean-Baptiste Troigros a spus odată, că ciupercile sale preferate, de care ar dorii să existe pe tot parcursul anului, ar fi șampinionul văratic, zbârciogul și buretele cu perucă (1930). Ciuperca este comestibilă și tânără gustoasă. Când lamelele devin roze, ciuperca se aruncă. Solzii trebuie curățați de pe ciupercă, pentru ca nu se pot digera. Bureții sunt savuroși preparati ca supă, de asemenea în legătură cu legume fine
Burete cu perucă () [Corola-website/Science/335841_a_337170]
-
veșnic verde și înflorit (niciodată fanat), iar Părinții Bisericii îl descriu și analizează că atare, Șei Shōnagon portretizează un paradis nipon aflat sub incidența tuturor anotimpurilor, care inclusiv iarnă poate fi perfect: pastelurile înzăpezite ale autoarei sunt egale cu acelea văratice, primăvăratice ori tomnatice. În Edenul biblic nu există iarnă geroasă, nici vară arșițoasă, nici toamnă marcată de vestejire, ci doar primăvară eternă. În schimb, grădină cosmică narata de Șei Shōnagon este supusă tuturor anotimpurilor din care este decelata frumusețea (și
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]