558 matches
-
activitatea mea, cât am fost directoare m-am axat pe conținutul învățării, pe simpozioane, întâlniri cu personalități, sesiuni de comunicări cu elevii, cercuri pedagogice... Nu am fost un director administrativ. Nu aveam cum să repar acoperișul, să construiesc și să văruiesc. Eu pentru a fi un director bun trebuia să am lângă mine un director administrativ. Eu nu am fost un director administrativ. De asta am și plecat pentru că nu am vrut să fac administrație. Domnul Stan se pricepea la administrație
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1730]
-
nu le-m văzut. Probabil nu existau în zona traseului nostru. Deși munții se întindeau și de o parte și de alta,n-am prea văzut brazi. Când am trecut prin câteva localități m-a surprins culoarea întunecată a caselor văruite în nuanțe de maroniu. Pentru că de când pornisem la drum trăiam într-o adevărată lume a contrastelor, și de această dată dezamăgirea mea că vedeam altceva de cum mă așteptam a fost ștearsă de mesajul primit pe telefonul mobil:” Bună ziua! Welcome to
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
la insula Skiathos. Deși mersesem pe mare mai mult de două ore. Am debarcat în portul din orașul cu același nume. Acest oraș, Skiathos avea trei străzi suprapuse din cauza reliefului. Ele își prezentau frumusețea prin culorile deschise în care erau văruite casele predominând albul, prin florile care le împodobeanu lăfăindu-se în razele soarelui darnic sub splendoarea cerului albustru, albastru, albastru. Sus în locul cel mai ridicat se înălța ca o vestală biserica Sfântul Nicolae alături de turnul cu ceas. Ne-am îndreptat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cum am observat eu, este balconul care înconjoară toată clădirea și arhitectura se remarcă prin simplitate. La vila noastră balconul este și-n față și pe lateral. Așa am observat și la casele de la sate. Culoarea albă în care sunt văruite casele este potrivită în zona lor cu climă mediteraniană că reflectă razele solare și totodată dă o față veselă locuințelor. Și oamenii sunt veseli. Ai văzut doamna Elena, grecoiacă get beget cât de drăguță era cu noi, sau vânzătorii din
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
de 9 spre 10 noiembrie a.c. Pe dinăuntru sălile au nevoie de reparații mai mici și, datorită inițiativei dlui Dumitru Arbureanu, directorul școlii, s-au făcut o parte din reparațiile trebuincioase, dar nu se găsește în comerț var, pentru a vărui. Comuna n-a făcut nimică pentru repararea stricăciunilor, până în prezent. De la ora 3.30 - 5.30 p.m. am inspectat clasa I condusă de dna Elena Pintilescu, învățătoare definitivă st. pers. No. 21.386. Situația școlară: înscriși: 40b + 41f = 81. Frecvenți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută dintr-o substan numită local chindros. Anexele gospodărești erau construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câmp, unii dintre ei chiar la conu' Ghiorghieș. Împrejmuirile curților s-au făcut pe la începutul secolului trecut; până atunci, sătenii foloseau gardul viu de cătină, liliac, salcâmi. În grădină, viță de vie, glugi de strujeni, stoguri de fân. Pereții erau văruiți și prispa din fața casei humuită sau proaspăt lutuită (la sărbători mai ales). Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în 1904 de învățătorul Ion Vasiliu și rămasă în manuscris, se găsește menționat faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sau înconjură pădurea/ Pe la poale 21. Se poate vorbi de o veritabilă privire panoramică circulară, realitatea reflectându-se în creație așa cum i-a rămas pe retină copilului. Iată un exemplu revelator: Pe câte-un plan mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire, cu arătarea plăcută și liniștită. Fereștile dreptunghiulare strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
DE PAȘTE Bat clopotele seri la rând, Pe sat s-a așternut tăcerea, Oamenii știu că încurând Sosi-va Sfântă Învierea... Sătenii toți, își văruiesc Prin casă și prin tindă, Iar drumul îl împodobesc, Tot satu-i o oglindă... Au fost, cum scrie-n calendar, La denii, și-au postit, Apoi tot omul gospodar A mers la spovedit... Se fac bucate din belșug Și își golește
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de un verde tânăr strălucește mătasa, iar în mijloc ochiul verde cel clar al apei pare negru, reflectând în el umbra lumii ce-l înconjură. Pe câte - un plan mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire, cu arătarea plăcută și liniștită. Fereștile dreptunghe strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în viață", afirmă demn madam Cateluța. Stai la un loc! Dăloc nu te gândești și tu. Păi, dacă vine profesoru' acu'? Ă? Ce faci? Ia zi!" "Ete, se fac! Ic că am venit să repar un robinet, o treabă. Sunt văru' tău si m-ai rugat să te rezolv cu o chestie." Femeia îl privește, reprimându-și cu greu un surâs admirativ: Da' știu că te pricepi să te scoți la tot momentul ". "Normal, fă! Măndel o fi trăit dezeaba sinzesi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ea să se lipească pentru veșnicie de el și astfel să poată dormi liniștit. Vrei s-o vezi? întrebă. Ce să văd? Garsoniera. Au intrat într-un hol pătrat. În dreapta era baia. Mărișoară, cu aerisire și cadă. În față, camera. Văruită în alb, fără perdele la geamuri, părea uriașă. Pe stânga, o arhitectură ciudată, spațioasă, întruchipa bucătăria. Ștefan era încântat peste măsură de achiziția lui. L-a ajutat să-și aranjeze casa. Deși el și-ar fi dorit o implicare mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de piatră; piatră; pictori; pictură; piedică; plan; podea; portocaliu; portret; nu pot; pot; potrivit; prag; prost; pumn; pustiu; răceală; răzuit; rezistență; rigips; rotund; scut; separarea încăperii; separator; spart; spate; spațiu; sticlă; stîlp; strîmtoare; subțire; tabletă; trainic; transparent; trăinicie; tristețe; țintă; vărui; văruit; vecin; vopsit; Wall; zgîriat; zid despărțitor; zidar; zidi; zidul chinezesc; zugrav; zugrăveală; zugrăvit (1); 779/190/68/122/0 pernă: somn (306); moale (185); pat (56); odihnă (39); puf (38); pene (28); plapumă (12); pufoasă (10); pufos (10); relaxare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dramaturgi, 268-270; Marian Papagahi, „Zenobia”, TR, 1985, 25, 26; Simion, Scriitori, III, 35-58; Grigurcu, Existența, 15-21; Popescu, Teatrul, 116-125; Cândroveanu, Lit. rom., 273-277; Micu, Limbaje, 26-39; Mircea Mihăieș, Malul surpat, O, 1990, 21; Pop, Avangarda, 304-312, 334-362; Ion Holban, Am văruit de pomană un munte întreg, CRC, 1991, 16; Negoițescu, Ist. lit., I, 327-329; Ioana Pârvulescu, Fața secretă..., RL, 1994, 23; Rémy Laville, Gellu Naum. Poète roumain prisonnier au château des aveugles, Paris, 1994; Vasile Spiridon, Cealaltă parte, LCF, 1995, 26
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
activitatea mea, cât am fost directoare m-am axat pe conținutul învățării, pe simpozioane, întâlniri cu personalități, sesiuni de comunicări cu elevii, cercuri pedagogice... Nu am fost un director administrativ. Nu aveam cum să repar acoperișul, să construiesc și să văruiesc. Eu pentru a fi un director bun trebuia să am lângă mine un director administrativ. Eu nu am fost un director administrativ. De asta am și plecat pentru că nu am vrut să fac administrație. Domnul Stan se pricepea la administrație
Am c?utat s? fie mai frumos! () [Corola-publishinghouse/Science/83582_a_84907]
-
Constantin Țoiu Față de gospodăria întinsă a lui nea Mitică, ghicitoarea ședea într-o coșmelie singuratecă, văruită într-un alb intens, că o vedeai de departe și noaptea. Un coș înalt, și el alb, se înălța ca un minaret. Menaru se întreba tot mai des și îi întreba verile și pe prietenii ei bucureșteni, de ce nu mai
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
și nu m-ar mai zgândări acolo, înăuntru. Câteodată piciorul mi se contractă singur, mă uit la el, mi se pare că este altcineva. Eu care aveam așa o dexteritate la dat cu bidineaua, înainte, din trei arcuiri de braț văruiam un tavan întreg și iată-mă acum silit să mă uit la peretele ăsta scârbos, ros de grăsimi și de umezeală! Nu, uite, totuși, acum e tabloul aici. Ridicându-mi ochii de pe picior mi-am dat seama că nici nu
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
În tot orașul nu cunoșteam nici un om cinstit." Sau, într-o scrisoare adresată surorii lui, datată 7 aprilie 1887: "Mă aflu la Taganrog... Orașul îmi face aceeași impresie ca Herculanum sau Pompei... Toate casele sînt scunde, nu au mai fost văruite de mult, nici acoperișurile nu au mai fost vopsite, iar obloanele sînt închise. De pe Polițeiskaia începe noroiul, care se usucă, devine lipicios și se umflă. Îmi dau seama cît de murdar, gol, leneș, neinstruit, plicticos este Taganrogul. Nu găsești o
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
pe insula Pantelaria, în partea cea mai de sud a Siciliei, și așa am și trăit-o aievea prima lună, când părinții erau cu noi. Încă mi-amintesc ca într-un vis câmpia solară de roci vulcanice, marea eternă, casa văruită în alb până la brâul de cărămizi, de la ferestrele căreia se zăreau, în nopțile fără vânt, razele luminoase ale farurilor din Africa. Explorând cu tata adâncurile încremenite din jurul insulei descoperiserăm un șir de torpile galbene, împotmolite de pe vremea ultimului război; recuperaserăm
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
fi determinați să-i aducă proprietățile la standardele decente. Momentan peste 120 de proprietari de hoteluri și restaurante, din sudul litoralului, pot fi amendați din cauza că nu au investit bani în clădiri. "Au venit cu scuze că o să facă, o sa văruiască și așa mai departe. Nu mai avem cum să îipăsuim", a declarat primarul Mangaliei, Mihai Tusac. Taxa de paragina pentru o unitate sub 100 de metri patrati este de 40 lei/zi, iar pentru cele mai mari ajunge la 400
S-a instituit taxa de paragină pe litoralul românesc () [Corola-journal/Journalistic/26478_a_27803]
-
ultima vreme deoarece suferea de astma. Avea și planuri diabolice. De pildă, aștepta cît aștepta să se manifeste, pe urmă auzindu-l tăcînd, aprindea brusc lumină și cu pliciul sau chinezesc îl lipea cu o lovitură de peretele bleu mereu văruit de coana Săftica. Dacă vreun cîine se apropia de el gudurîndu-se cînd îl vedea cu plasa în mînă și se apropia mai mult, dl. Sache îi repezea un vîrf de bocanc sau de pantof în coasta, iar animalul o tulea
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
mei că Andrei nu exagerase deloc în privința Steluței, în pofida aerului de țărăncuță puțin șocată, care se trăgea desigur de la infirmitatea ei. Desculță și-n rochia aia neagră fără mâneci, cu poalele până la jumătatea pulpelor, părea cam de-o seamă cu văru' Laur, dar de o rasă cu totul diferită, așa îmbujorată și blondă-roșcovană-aurie și cu ochii ăia mari și verzi de femeie-pisică. Era zveltă și arcuită trainic, era chiar așa cum spusese părințelu', și tocmai că ne răzbise setea (...) A dat foamea
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
pentru o masă mică de brad nevopsită, aidoma celei pe care-mi scriam cândva romanele vieții, și pentru trei scaune ce păreau să ne fi așteptat special pe noi. Sosisem și așteptam să ni se dea să mâncăm. Eu și văru' Laur ne holbam ca la un spectacol de toată bafta la tevatura mutei cu brotacul în brațe. I se tăiase răsuflarea de bucurie și de obidă. Gâfâia strân-gându-l la piept și albindu-l de pupături din creștet până-n tălpi peste
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
vorbea în șoaptă despre un cuib de foști legionari în frunte cu popa, hotărâți să-i aștepte pe americani ca să lichideze colectivul abia înființat, și de aceea casa părintelui era supravegheată ca un spațiu damnat, locuit de necuratul. În casa văruită în alb, zidită în stil colonial, desprinsă parcă din romanele faulkneriene inspirate din istoria sudului american, și care acum aveau ziare puse în geam în loc de perdele și draperii, nu stăteau decât stafiile anchetatorilor care arestau noaptea oamenii și îi duceau
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]