838 matches
-
îndărăt pe scara istorică sau evolutivă, la popoarele din Antichitate și la cele primitive, cu atât Anul Nou este sărbătorit mai zgomotos, cu mai mult fast și participare masivă, constituind cea mai mare sărbătoare (17, p. 252). Excesele (beții, obscenități, vacarm etc.) și chiar infracțiunile (bătăi, omoruri) erau atât de înrădăcinate și de generalizate în satele românești, încât doar cu vreo două secole în urmă autoritățile civile se vedeau obligate să ia măsuri polițienești și administrative pentru a interzice sărbătoarea sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
e poate și vina mea. Doresc moaște ale Sfântului Augustin. Aduceți cât mai multe și, atunci când le voi vedea, voi ști cu siguranță de care anume am nevoie. Rumoarea din sală deveni asurzitoare. Ofertele se întretăiau în aer, într-un vacarm din care Kasser prindea cu greu propoziții disparate. Anticipase efectul acela, dată fiind adevărata industrie de falsificare a moaștelor Sfântului Augustin care înflorise pe Terra. Pe vremea când încă mai era împărat, primise o informare din partea garnizoanei sale staționate pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
E o cursă! A vrut să îl provoc pentru că are arme de care nimeni nu știe. Mi-a pătruns în minte! Nu e drept, urlă Preotul. Omorîți-i înainte de a vă omorî el pe voi. Vocea ly era asurzitoare și din vacarmul acela Jorlee înțelese că reprezentația lui, felul său de a-și lua adio de la Zerri, nu putea să mai dureze mult. Cu un efort de voință, băiatul ridică de la pământ toate cele cincisprezece pumnale rituale și le lansă spre Preot
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
într-o afurisită de piesă de teatru. Presimt o veste proastă! Sala se cutremură de hohotele unanime de această dată ale bărbaților. Iarăși unanime... - Să mulțumim, domnilor, prietenului Stefan Barna Praxtor pentru că ne reamintește constant cine suntem, tună Durdrin, acoperind vacarmul celorlalți. Așa este... Am o veste pe care nu am îndrăznit să v-o dau decât în psiac, din motive pe care le veți înțelege lesne. O las pe Haela Allius, venită pentru scurtă vreme tocmai de pe Tengys, să vă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
al ciupercii simți mintea tânărului inundată de o substanță verde și se îngrozi. Ce faci? tună Alaana în mintea lui Xtyn. Tânărul își îndesă însă gluga pe cap și ieși hotărât din camera lui, cufundîndu-se printre ai lui, acolo unde vacarmul vocii ly îl punea la adăpost de mintea Alaanei. Lonis și Insa i se alăturară imediat. - Au vrut să rupă copacul, șopti repede Lonis. Noroc cu Arrus, care le-a zis că ar face mai bine să vorbească întîi cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
astea... De fapt, nu o să știți niciodată dacă le-am învățat sau le-am citit la consacrare din mintea Preotului, zise Xtyn într-o doară, pentru a le reaminti care era de fapt raportul de forțe între ei. Savură încîntat vacarmul produs de vorbele sale în vocea ly. Tânărul continuă să traseze cercul în praf prin spatele celor trei, murmurând pentru sine ceva. - Ei bine, își pierdu Vartil răbdarea. Ai de gând să răspunzi sau?... - Sau ce, Vartil? Mă ameninți tocmai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Așa cum anticipase Alaana, din botul navetei izbucni o descărcare laser verzuie. Xtyn se puse însă la adăpost mai repede decât puteau să sesizeze ochii clonelor sau ai dușmanilor săi. Razele loviră pământul, ridicând un nor de praf și stârnind un vacarm de nedescris. A doua salvă lovi în plin un grup de războinici Porro, omorând cel puțin zece dintre ei. Pentru o clipă, Xtyn zări îngrozit cum pâlpâie viziunea preotului cel blazat, semn că tribul Porro se pregătea de luptă. Localiză
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
iar Zuul profită de răgaz pentru a dispărea. Când Oksana ajunse pe locul în care stătuse extraterestrul, aerul abia dacă mai păstra o strălucire vagă. - Ce... ce s-a-ntîmplat cu... el? întrebă Kasser cu un glas tremurând, care se pierdu în vacarmul care se stârnise în sală. - Pentru ei, spațiul, timpul, materia, energia sunt doar forme ale aceluiași continuu. Zuul poate fi oriunde și poate călători instantaneu în orice parte a galaxiei. Mi-a spus asta pe vremea când încerca să mă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
existat întâmplarea, tristă sub aspect uman, ar fi reprezentat debutul procesului de reformare a clasei politice de toată lumea clamat. Noi, cei din BEC, nu am fi fost decât victime colaterale. Oricum, și ei, și noi am scăpat. În câteva minute, vacarmul a devenit total. Încercați să vă imaginați că sunteți într-o încăpere cu peste 80 de persoane, care vorbesc între ele sau la telefon, strănută, se agită, și veți avea imaginea acelei ședințe BEC97. Umăr la umăr în ceea ce privește numărul de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de persoane, care, vrând să traverseze holul, se loveau de această barieră de călători ce atingea peretele de sticlă al aerogării. Argumentul său este convingător și toată coada se mută rapid, ca un șarpe articulat Într-o mișcare suplă, fără vacarm și fără Încercări de trișare, În timp ce vameșii Înseninați și surâzători vibrează de o reală senzație de plăcere. Acel ainu Însărcinat cu un rol local specializat a restabilit armonia și fluiditatea globală În holul aerogării, pentru ca toți să circule și să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
oferă o imagine: de departe, nu percepem detaliile, însă ele există totuși. Așa cum nu băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc totuși pe versantele ei înierbate, sau manevrele legiunilor, nici deplasările lor repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină și secretă, invizibilă și ascunsă, a jocurilor atomilor care compun orice realitate: ea există totuși, imuabilă, eternă și bine reglată din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mele/ - nu-mi pare rău.” Poetul este un ghiduș sarcastic, un ludic agitat și hipersensibil. Neliniștea subiacentă o deghizează în posturi zgomotos-candide, poetul se simte permanent sub reflectoarele aprinse, orice revelație, orice senzație se cere comunicată cu sagacitate celorlalți. Acest vacarm grațios și clovnesc ocupă locul temei singurătății și disconfortului existențial, ce caracterizează versul altor optzeciști. Atitudinea cea mai frecventă este fuga spre intrarea în rol, spre travesti, spre arlechinada provocatoare și exasperată de real. Un personaj feminin deranjează cu „chițăitul
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
room-service! Se lasă o tăcere Înmărmurită. — Îmi cer scuze, spune puțin mai calmă. Nu... știu ce m-a apucat. Haideți să luăm o scurtă pauză. Vă rog să vă serviți cu băuturi. Iese din cameră, și În urma ei izbucnește un vacarm surd de glasuri. — Măi să fie! zice mama, ridicînd din sprîncene. Cred că o anume persoană trebuie neapărat să-și facă exercițiile de respirație! Ce zici, Janice, plecăm la Liberty? — Lasă-mă doar să termin rîndul ăsta. Janice Împletește din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
degrabă o excepție. În general, preoții evrei, aculturați și deschiși către o colaborare interesată cu autoritățile romane, au refuzat să acorde rebelului sprijinul lor, moral sau material. Mulți dintre ei au părăsit Iudeea, retrăgându‑se în regiunile învecinate, departe de vacarmul războiului. Este cazul lui Trifon, care‑l întâlnește într‑o dimineață pe Iustin, în piața publică a orașului Efes. Cei doi palestinieni (Iustin, la rândul său, născut într‑un oraș din Samaria) leagă un dialog extrem de pasionant, al cărui scop
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nereușind însă să se cruțe de suferințele Vrăjmașului, căci ei poartă semnul lui la vedere și lesne vor fi vădiți. Afară, teamă, înăuntru, teroare, zi și noapte. În piețe și în case se vor îngrămădi leșuri. În piețe va domni vacarmul, în case, gemetele. Frumusețea chipurilor se va stinge, iar oamenii vor fi cu toții asemenea cadavrelor. Frumusețea femeilor se va stinge și ea deodată, iar bărbații nu vor mai simți nici o dorință spre ele. Capitolul VIII Anticristul la Ieronim, între filologie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cei mai direcți, mai banali: „Ni-i partidul viața./ Drumul ni-i partidul”. El are sentimentul că, înstrunându-și vioara, participă la făurirea unui viitor măreț și salută entuziast iureșul înaintării spre socialism: „Camioanele gonesc spre socialism. Înainte!”. În mijlocul unui vacarm de versificări puerile, unele stihuri bat, chiar în epocă, recordul emfazei și al bombasticismului: „Republica: hectare de nădejdi, / Hambare largi de pâine și de viață”. Având gustul formulărilor patetice, vociferante, T. cultivă - și va cultiva toată viața - stihul lozincard. El
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
gravitate patetică: „Sângele rămas zălog eșafodului/a fost împrumutat/jocului pentru totdeauna/tribunalele au fața limpede/și legile i se contemplă în ochii/unui animal de argint/dintr-o toamnă a așteptării/din mâna copilului începe plânsul de fiară/și vacarmul ce se alcătuiește să mă vândă.../apropie-te/fierul securii/nu înnoptează-n butuc/câmpia bate cu pumnii în/șinele căii ferate/și clopotele zâmbesc pe ascuns/pustiul după fiecare descăpățânare/înlocuind adevărata ureche-a schitului de peste vale/la marginea
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
membru al speciei Homo sapiens. Mai pe scurt, vom proceda la o hermeneutică de-a dreptul chirurgicală - cu iluzia de „a pune lucrurile la punct” în mod definitiv; ceea ce, probabil, se va considera a fi doar „încă o voce” din vacarmul teoretic actual cu privire la curriculum. Avem de-a face cu o problematică pe cât de importantă, pe atât de insidioasă; dar utilitatea ei practică a crescut atât de mult, încât dreptul de a o lăsa neclarificată sau de a o trata exclusiv
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să se identifice. Personajele, sumar creionate, însă memorabile prin destin, limbaj și comportament, își trăiesc, cu resemnare uneori, cu exasperare alteori, existența desfășurată între estetism și trivialitate. Maniera predilectă este aceea a alăturării celor mai diverse tehnici narative, într-un vacarm epic ținut totuși sub control. Chiar într-unul din primele texte ale lui P., Biblioteca antiqua, critica remarcă un „ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
autor în partea centrală a cărții. Pentru distilarea unor răspunsuri, Teodor Baconsky invită la redescoperirea unei „culturi a contractului”, prefațată de „o artă a dialogului fără de care pretinsa noastră europenitate - ca și inflamatul nostru orgoliu confesional - se irosesc într-un vacarm steril”. Fructificându-și experiența diplomatică, dl Baconsky insistă asupra faptului că nu există soluții integrale la crize săpate timp de secole. Apelul se îndreaptă atunci mai cu seamă către intelectualii români dornici să descopere nu atât voluptățile cozeriei, ci, în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Dostoievski sau Coșbuc, fiind convins că „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor” (Iacov 1, 17). Părintele Teofil vine ca un bulgăre de lumină filocalică dintr-o lume aproape invizibilă în vacarmul isteric al vieții de oraș. Marcat de tradiția rurală în care a crescut, părintele Teofil aduce printre noile generații vestea cea bună a lui Dumnezeu. El ne spune și arată că manifestările fără de asemănare ale răului și urâtului pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
epoca al cărei curs viața noastră îl adoptase, ici-colo, cu stângăcie. Să dăm mărturie despre istoria unei țări, a noastră, care reușise, aproape sub ochii noștri, să se edifice într-un imperiu de temut și să se prăbușească într-un vacarm de vieți zdrobite. „Într-o zi, va trebui să spunem adevărul.“ Tăceai, pe jumătate întinsă alături de mine, cu fața întoarsă spre bezna ce se adâncea dincolo de fereastră. Rețeaua plasei pentru țânțari se detașa vizibil pe fundalul negru și cald. Și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
noile arme și mașinăriile de război, le explica manevrarea lor, compara caracteristicile. Sala unde își ținea lecțiile era despărțită de blocul nostru operator printr-un perete nu prea gros. Vocea lui ar fi putut, după părerea mea, să răzbată prin vacarmul unei coloane de tancuri. Auzeam fiecare cuvânt. — Această pușcă de asalt are o cadență de tir formidabilă: 720 de focuri pe minut! Se demontează foarte ușor în șase bucăți și, cum nu ocupă mult loc, puteți trage dintr-o mașină
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tăcut și am ghicit că tăcerea sa stătea la pândă. Părea să estimeze tropăitul pașilor pe deasupra capetelor noastre, să-l asocieze strigătelor ce răspundeau celor dindărătul ușii, să compare zgomotele cu dezlănțuirea furtunii. Glasul lui, care relua povestirea, dădu acelui vacarm o aparență de ordine. — La mai puțin de un an după asta, nu-mi mai rămânea nimic din acel orgoliu. Brăzdam Satele-Unite, țară întinsă în care mă simțeam, pe atunci, precum un șobolan fugărit dintr-o cușcă într-alta, cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]