3,029 matches
-
pască . e Ogrădaeasa în floare de raze , când soarele arde de sus , cu mii de raze mângâindu-ne ochii , iar pașii te duc pe firele ierbii , cu umbra cusuți. Cântarea oilor pe măgura întoarsă a zilei , și nu pe a Vadului ,aici doar se cântă, la Ogrădeasa-n pășune când oile vin până la tufe la umbră să pască, să răsufle puțin . Ogrădeasa ochii ți-i plimbă sub aripi de vânt, până pe aripa zilei , ce-ți cântă și mersul și pașii , când ciocârlia
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
Cât cred convins că sunt de neclintit nu pot să fiu învins și izgonit. Puterea mea stă-n sufletul meu brav ce nu va îndura să fie sclav. Nu am să cad în ultimul elan, ci am să îmi tai vad către alt an. O să-ntâlnesc până când o să plec și primul meu firesc fără eșec. Și-arzând intens, în cel mai viu real, voi căpăta nou sens chiar la final. Și uneori Și uneori mă reîntorc visând la primii noștri zori
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430457401.html [Corola-blog/BlogPost/352607_a_353936]
-
literar, promotor și conducător de publicații literare 2. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE POEZIE” VASILE S. POPA, pentru volumul „Cartea sentimentelor”, Ed. Semne, București PERSIDA RUGU, pentru volumul „Oglinzi alchimice”, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca DUMITRU DUMITRICĂ, pentru volumul „Pe vadul timpului”, Ed. WexComs, București RAVECA VLAȘIN, pentru volumul pentru copii „Prin grădina de poveste”, Ed. ASTRA Dej 3. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE PROZĂ” HORIA BĂDESCU, pentru romanul „Zborul gâștei sălbatice”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ, pentru volumul de proză
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1458211235.html [Corola-blog/BlogPost/379433_a_380762]
-
cândva și noi Și alți -n timpurile vechi. Același rău mai cânta azi Aceiași veche melodie Și e același pâlc de brazi Sus pe coasta lângă vie. Aceleași salcii peste apă Plâng și astăzi despletite Unde râul malu-l sapă Lângă vadul pentru vite. Doar pe uliți lume nu e Ci doar case părăsite, Din islaz azi nu mai suie Prunci cu larma praf și vite. Stana veche e pustie Că nu mai sunt ciobani nici oi, E pârloaga vechea glie Și
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399820234.html [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
întrebare!... Iubirea cu inima e deseori indicată, Asemeni semnelor de întrebare, Ce s-au întâlnit cu apă curată, A izvorului pur fără de culoare! Iubirea însemnelor de întrebare, Din marea curățeniei s-au arcuit, În respectul ortografelor de mirare, Irezitibil atracția vadului ce i-a unit... compunând inima! De atunci: Numai din două semne de întrebare, Iubirea-i simplu, când s-au întâlnit, S-au cabrat în profundă contemplare, Iar din adâncă unire, inima s-a mărit!! poză și model de imagine
IUBIREA CU INIMA-I REPREZENTATA!... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Inima_i_compusa_valerian_mihoc_1358337035.html [Corola-blog/BlogPost/359384_a_360713]
-
Olimpul, ca Sisif mă zbat să sui bolovanul nimănui, când ajung la jumătate, (ca să vedeți ce dreptate!) cad cu totu-n handicap și o iau iar de la cap, iar mă sui și iară cad, n-am cărare și n-am vad, parcă sunt o frunză-n vânt între cer și-ntre pământ. nu știu încotro mă poartă blestemata mea de soartă, sunt și eu un biet proscris, între iad și paradis și sunt creanga Ta firavă între tină și-ntre slavă
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1421046527.html [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
2014 Toate Articolele Autorului Dacă munții Olteniei sunt pietrificați de milenii, dacă apele îi taie în drumul lor spre îmbrățișarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
desfrunzite cu iz de ploi și mucegai cum trece noaptea un buhai ca întunericul prin site cu seri uimite ce se duc la fel ca umbra după soare spre primăvara viitoare surprinsă de câte-un izbuc cu fragede întrebări la vad în câmpia de prigorii ce se umple de fiorii mitului din Galaad după amiezile precaut mi te iar aduc în față ca un eșec ce se răsfață și nu știu unde să te caut că de la faptă la voroavă neștiută pururi sapă
NU ŞTIU UNDE SĂ TE CAUT de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_stiu_unde_sa_te_caut.html [Corola-blog/BlogPost/350993_a_352322]
-
cu niște dialuri și câmpii frumoase din România, care nu suferă nici o pierdere prin faptul că îi fac loc râului de munte să ajungă la mare. Ceeace dăruiesc acestea le este răsplătit însutit. Deoarece torentul care se rostogolește zgomotos în vadul lui lasă în urmă darul fertilității și al abundenței. Iarba de pe malurile lui este de un verde mai proaspăt, copacii au un frunziș mai bogat, florile sunt mai exuberante. Când căldura toridă a verii face ca pământul să fie uscat
LEGEA SFÂNTĂ A DATORIEI... de IONEL CADAR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Legea_sfanta_a_datoriei_.html [Corola-blog/BlogPost/358915_a_360244]
-
mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Moldovei și Bucovinei; Serafim al Europei Centrale și de Nord - care a plecat, în anul 1994 de la Sibiu și care i-a fost timp de patru ani, din anul 1990 până în anul 1994 Episcop Vicar; Arhiepiscopii și Mitropolitul Bartolomeu al Vadului, Feleacului și Clujului - și el mare cărturar; Nifon al Târgoviștei - urmașul său în structurile ecumenice internaționale, Andrei al Alba Iuliei - în prezent Mitropolit la Cluj; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438319930.html [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
iar mulți cântăreți care au fost la Opera din Chișinău sunt angajați în corul catedralei de la Huși. Apar multe documente, de la delațiuni despre ofițeri deblocați din armată găzduiți secret în chiliile mănăstirești, la trecerea de literatură religioasă spre Basarabia pe la vadurile Prutului, la instruirea preoților de a-i învăța pe oameni agrotehnică pe terenurile lor mici spre a-i îndepărta de întovărășiri și colectivizare, la numirea unui lucrător special de informații care să organizeze supravegherea prin cei năimiți din interiorul episcopiei
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
de vată în valuri spre Dunăre, vreme de câteva săptămâni, un cal prăbușit, cu coloana frântă, implora ajutorul trecătorilor, ridicând capul de fiecare dată când cineva trecea pe drumeagul dintre cazarmă și străzile care duceau spre faleză: Română, Armata Poporului, Vadul Căzărmii, Roșiori, Râpei. Mila mă covârșea de fiecare dată când îl vedeam ridicând capul. Dar era drumul meu zilnic spre serviciu și nu puteam să-l evit. Am plâns, i-am cerut mamei să-l aducem acasă, să-l îngrijim
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1405499628.html [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
explică atunci ... Ioana își țuguie buzele. -Se explică, ce? Dar nu mi-ai răspuns, câți ani ai? -Mulți, douăzecișipatru, sunt și eu student dar mai am puțin și termin,tu mai ai mult, o să rămâi nemăritata. -Da? Mă rog, o sa vad, o să găsesc eu pe cineva până la urmă, tata e bogat, asa ca s-o găsi cineva să vrea măcar banii lui dacă pe mine nu. Ce zici? - Nu mă ispiti că mâine mă însor cu tine. -Nu, pe tine nu
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Fericirea_inseamna_tinerete_florentina_craciun_1338737816.html [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
Fereastra Luminată, Intunecată, Curată, Strălucitoare, după cum arătau ... - Pe a noastră cum o chemă? - Ghici. - Fereastra Frumoasă ... - Ai ghicit. Într-o zi, am auzit-o cum a strigat-o pe prietena ei de peste drum: - Draga mea prietenă, Fereastră Azurie ... - Stai să vad, a sărit Mara. Da... așa este, este azurie. - Draga mea prietenă, a continuat fereastra noastră, ce părere ai de ce am văzut noi ieri, când treceau în zbor cârduri, cârduri de gâște sălbatice deasupra noastră ... - Buni, stai așa. În România sunt
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_povestiri_pentr_elena_buica_1361172063.html [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
1977, cât mai ales neglijența condamnabilă a edililor din majoritatea orașelor. Pe la amiază, după ce m-am refăcut printr-un somn odihnitor și am servit un prânz regal, oferit de amabila și frumoasa mea gazdă, amândoi aveam aceeași dorință: eu să vad orașul seara în toată splendoarea lui, gazda să-mi fie ghid, așa că am hotărât să mergem să vizităm pentru început parcul Copou pe care nu l-am putut vedea în prima mea vizită la Iași, de prin anul 1979 - 1980
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397022205.html [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
ființă am încălecat cu toții și într-acolo, cu capu nostru, am căutat apa de râu din Coșuștea până la hotarul Căzăneștilor și am găsit fiertoare în grind, una a Borcenilor și două ale celorlalți moșneni. Și am mai găsit și trei vaduri de moară, să le facă de acuș în unele mori dintraceste trei vaduri de moară. Li să vine o jumătate de moară iar Borcenilor să-și facă cu toții alta și să o ție Gorcenii jumătate. Și ceilalți moșneni jumătate. Iar
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
de râu din Coșuștea până la hotarul Căzăneștilor și am găsit fiertoare în grind, una a Borcenilor și două ale celorlalți moșneni. Și am mai găsit și trei vaduri de moară, să le facă de acuș în unele mori dintraceste trei vaduri de moară. Li să vine o jumătate de moară iar Borcenilor să-și facă cu toții alta și să o ție Gorcenii jumătate. Și ceilalți moșneni jumătate. Iar celelalte două vadere să le facă ceilalți moșneni, toți Dăeștii, Stroeștii, Steleștii, Bădeștii
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din Soroca și Orheiu, din Bender, ei pândeau neprecurmat și erau gata oricând să frângă cu peptul lor voinic valul de cotropire. (...) Niște femei stau la umbră
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
calea ne-o ațin. Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște, De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos la vale Și-au făcut dușmanii cale. Din Sătmar până-n Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. (...) Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
să tulbur acest minunat univers, plin de mireasma, de pace, care-și cântă bucuria. Doamne, cum de nu mi-am dat seama, că toate acestea clipe sunt pentru mine? Cum am putut să trec, și-n egoismul meu, să nu vad tot ce-i frumos și mă înconjoară? Ridic capul și merg cu pas apăsat, pe care-l aud doar eu și-mi umplu plămânii de mirosul teilor și las vântul și soarele de primăvară să mă îmbrățișeze, și binecuvintez aceste
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/silvia_katz/canal [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
să tulbur acest minunat univers, plin de mireasma, de pace, care-și cântă bucuria.Doamne, cum de nu mi-am dat seama, că toate acestea clipe sunt pentru mine? Cum am putut să trec, și-n egoismul meu, să nu vad tot ce-i frumos și mă înconjoară? Ridic capul și merg cu pas apăsat, pe care-l aud doar eu și-mi umplu plămânii de mirosul teilorși las vântul și soarele de primăvară să mă îmbrățișeze, și binecuvintez aceste clipe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/silvia_katz/canal [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
patosul poeziei lui Alexei Mateevici și Grigore Vieru: “Nistrule, de ce ești frate Cu Prutul care desparte Doi copii de-același neam, Două frunze de pe-un ram? Râuri, voi, ce despărțiți Și-napoi nu mai uniți, Facă-vi-se apa vad, Ca amarul să mi-l scald” (Râuri, voi, ce despărțiți) Tatiana Scurtu este, neîndoielnic, tributara istoriei care a separat dureros cele două maluri ale Prutului; lacrima ei devine strigăt de luptă și arma care cheamă la unitate, reclamând un drept
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
să-i cadă în creștet... Ca la capăt de lume, tăcerea și bezna covârșiră locul, ștergând părerea că ceva s-ar fi întâmplat pe-aci... A doua zi, ieșind în bătătură, bătrâna zărește ceata de băietani zurbagii, ce-și aveau vad de zarvă la răscruce de drumuri, țipând și bătându-se între ei care să dea mai întâi cu piciorul... într-o piele de șarpe... Referință Bibliografică: ȘARPELE CASEI / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV, 02
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1414918968.html [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]