1,764 matches
-
185,035 Anexă 6 LISTA afecțiunilor care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarctul miocardic - în primele 12 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică sub dializa 6. Insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA 7. Poliartrita reumatoidă, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
Tumorile maligne - pe durata tratamentului oncologic 28. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 29. Diabet zaharat insulino-dependent 30. Cirozele hepatice decompensate 31. Tuberculoză 32. Psihoze 33. Hemofilie 34. Glaucom 35. Bolnavi cu revascularizatie percutana, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 36. Status post transplant de organe 37. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 38. Consultație planificare familială 39. Alte situații la recomandarea comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, cu avizul Casei Naționale de Asigurări de
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
Anexa 6 LISTA cuprinzând afecțiunile confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - în primele 12 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficienta renală cronica sub dializa 6. Insuficienta cardiacă clasa III - IV NYHA 7. Poliartrita reumatoida, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronica juvenilă) 8. Bolile de
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
Tumori maligne - pe durata tratamentului oncologic 28. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 29. Diabet zaharat insulino-dependent 30. Cirozele hepatice decompensate 31. Tuberculoza 32. Psihoze 33. Hemofilie 34. Glaucom 35. Bolnavi cu revascularizație percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 36. Status posttransplant de organe 37. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 38. Consultație planificare familială 39. Alte situații la recomandarea comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, cu avizul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
Anexa 6 LISTA cuprinzând afecțiunile confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - în primele 12 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficienta renală cronica sub dializa 6. Insuficienta cardiacă clasa III - IV NYHA 7. Poliartrita reumatoida, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronica juvenilă) 8. Bolile de
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
Tumori maligne - pe durata tratamentului oncologic 28. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 29. Diabet zaharat insulino-dependent 30. Cirozele hepatice decompensate 31. Tuberculoza 32. Psihoze 33. Hemofilie 34. Glaucom 35. Bolnavi cu revascularizație percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 36. Status posttransplant de organe 37. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 38. Consultație planificare familială 39. Alte situații la recomandarea comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, cu avizul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
de tratament chirurgical, de valvuloplastie sau angioplastie. În aprecierea incapacității de muncă, decisivă este stabilirea tipului de malformație congenitala: cianogena sau necianogena. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-functionale prin următoarele mecanisme: -supraîncărcare hemodinamica (sistolica în stenoze și diastolica în șunturi, insuficiente valvulare sau alte cauze de creștere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac); aceasta va duce la o hipertrofie adaptativa; - prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale, atrofii sau hipotrofii), cu modificarea rapoartelor anatomo-functionale fiziologice; - prin tulburări de irigație coronara
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
tratamentului chirurgical specific în valvulopatii VALVULOPATII MITRALE Afecțiunea Încă- Nu se încadrează. Fără deficiență funcțională Fără deficiență funcțională Afecțiunea Încă- Insuficientă Ao │Fără deficiență funcțională Deficiență funcțională medie În raport de intenși- Deficiență funcțională gravă POST INTERVENȚII CHIRURGICALE (comisurotomii, proteze valvulare) Afecțiunea Încă- Post operator, prezintă DE RITM ȘI CONDUCERE CARDIACĂ În aprecierea gradului de tulburare funcțională și a incapacității pe care o determina, la pacienții cu tulburări de ritm și/sau conducere cardiacă, se vor lua în considerare: 1. În ce măsură
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de Asigurări de Sănătate, Eugeniu Turlea Anexă 1 LISTA cuprinzând bolile pentru care asigurații beneficiază în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuție personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate 1. Insuficiență cardiacă cronică 2. Bolnavi cu proteze valvulare și vasculare 3. Accident vascular cerebral postacut (inclusiv atacul vascular cerebral tranzitoriu) 4. Hepatită acută virală (cu HAV, HBV, HCV sau HGV), hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi) 5. Ciroza hepatică 6. HIV/SIDA 7
ORDIN nr. 546 din 13 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136542_a_137871]
-
de Asigurări de Sănătate, Eugeniu Turlea Anexă 1 LISTA cuprinzând bolile pentru care asigurații beneficiază în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuție personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate 1. Insuficiență cardiacă cronică 2. Bolnavi cu proteze valvulare și vasculare 3. Accident vascular cerebral postacut (inclusiv atacul vascular cerebral tranzitoriu) 4. Hepatită acută virală (cu HAV, HBV, HCV sau HGV), hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi) 5. Ciroza hepatică 6. HIV/SIDA 7
ORDIN nr. 469 din 24 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136550_a_137879]
-
după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - în primele 12 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică sub dializa 6. Insuficiență cardiacă clasa III - IV NYHA 7. Poliartrita reumatoidă, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147762_a_149091]
-
Tumori maligne - pe durata tratamentului oncologic 28. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 29. Diabet zaharat insulino-dependent 30. Cirozele hepatice decompensate 31. Tuberculoză 32. Psihoze 33. Hemofilie 34. Glaucom 35. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 36. Status posttransplant de organe 37. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 38. Consultație planificare familială - o consultație la un interval de minimum 3 luni 39. Gravide cu risc obstetrical crescut 40. Prematuritatea (în primul an de
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147762_a_149091]
-
după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - în primele 12 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică sub dializa 6. Insuficiență cardiacă clasa III - IV NYHA 7. Poliartrita reumatoidă, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147765_a_149094]
-
Tumori maligne - pe durata tratamentului oncologic 28. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 29. Diabet zaharat insulino-dependent 30. Cirozele hepatice decompensate 31. Tuberculoză 32. Psihoze 33. Hemofilie 34. Glaucom 35. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 36. Status posttransplant de organe 37. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 38. Consultație planificare familială - o consultație la un interval de minimum 3 luni 39. Gravide cu risc obstetrical crescut 40. Prematuritatea (în primul an de
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147765_a_149094]
-
prevăzute cu vâlve: stânga (bicuspida) și drepta (tricuspida). care se deschid doar într-un anumit sens, spre ventricule. Structural inima este alcătuită din trei tunici: endocardul, miocardul și pericardul. Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii. Pliurile endocartului formează aparatele valvulare. Miocardul, sau mușchiul cardiac, este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rolul de a propulsa sângele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ce apar la efort sau la emoții. Durerea sau angina este modalitatea prin care inima “ne atenționează” că nu are suficient oxigen pentru a face față efortului fizic sau emoțional. Boala poate apărea și că o complicație a anemiei, bolilor valvulare sau funcționarii exagerate a tiroidei. Cand durerea apărută la efort dispare la repaus, se numește angina stabilă. Angina instabilă este o stare mai gravă care poate apărea și în somn sau în repaus și ea se leagă de unele afecțiuni
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
structură localizată în centrul sistemului vascular și realizând conexiunea între puls și inimă. Descrieri sumare privind anatomia cardiacă apar în Biblie și Talmud, descrieri caracterizate prin conotații religioase evidente. Hipocrat (460-377 î.e.n.) descrie pentru prima dată compartimentele cordului și structurile valvulare și definește pericardul ca „o tunică netedă ce acoperă inima și conț ine o cantitate mică de lichid asemănător urinii„. Hipocrat demonstrează pentru prima dată curgerea unidirecțională a lichidului (sânge) prin valva aortă. Un secol mai târziu Herophil (335-280 î.e.n.
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice (SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
The Principles and Practice of the Medicine anomaliile congenitale cardiace. În anii următori Charles Bailey și Horace Smithy studiază experimenatal diferite tehnici de valvulotomie pulmonară și aortică. Anii ’20 au reprezentat în Statele Unite o perioadă de dezvoltare a chirurgiei cardiace valvulare în cursul căreia Elliot Cuttler, Samuel Levine și Claude Beck imaginează un cardioscop experimental și Caiete de anatomie Cordul 8 realizează comisurotomii (stenoză mitrală) prin abord ventricular, manevre grevate din nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Pe baza acestor tehnici chirurgicale Bailey a operat peste 60 pacienți, la care a înregistrat o mortalitate de sub 20%. Charles Hufnagel (1917-1989), cercetător la Harvard Surgical Research Laboratory și director al Departamentului de Chirurgie al Universității Georgetown, realizează prima proteză valvulară aortică, fiind promotorul plasării valvulelor aortice în poziție heterotopică și al primei protezări aortice la om în 1952, an în care avea doar 35 de ani. Doi ani mai târziu Hufnagel operase deja 23 pacienți, la care a înregistrat o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fiind numit actualmente „father of cardiac open surgery”. Deceniile următoare ale istoriei anatomiei chirurgicale a cordului au fost marcate de o evoluție fără precedent a abordului cardiac, un loc important fiind ocupat de protezarea orificiului aortic. Primele tipuri de proteze valvulare au fost cele mecanice cu bilă (Starr Edwards), prima intervenție de acest tip fiind realizată în 1961; până în prezent se estimează că au fost implantate peste 200.000 de astfel de proteze. Protezele valvulare biologice introduse la sfârșitul anilor ’60
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
orificiului aortic. Primele tipuri de proteze valvulare au fost cele mecanice cu bilă (Starr Edwards), prima intervenție de acest tip fiind realizată în 1961; până în prezent se estimează că au fost implantate peste 200.000 de astfel de proteze. Protezele valvulare biologice introduse la sfârșitul anilor ’60 au avantajul de a nu necesita anticoagulare sistemică, dar au sunt treptat înlocuite în anii ’70 de protezele cu disc model Bjork-Shiley și St. Jude. Din punct de vedere al materialului biologic se disting
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]