13,019 matches
-
Da Vinci să și-o aleagă pe Mona Lisa, nevasta negustorului, și apoi să se plimbe cu tabloul neterminat după el, vreme de vreo 15 ani, din țară în țară și din regat în ducat? Ce l-a făcut pe Van Gogh să își aleagă o anume catedrală din Arles ca s-o picteze, și încă noaptea? Răspunsurile ce pot fi date încep de la cele mai simple, după cum, de pildă, în cele 2 cazuri ale noastre: 1. La Da Vinci, banii
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
aleagă o anume catedrală din Arles ca s-o picteze, și încă noaptea? Răspunsurile ce pot fi date încep de la cele mai simple, după cum, de pildă, în cele 2 cazuri ale noastre: 1. La Da Vinci, banii negustorului. 2. La Van Gogh, faptul că pe vremea aceea locuia pur și simplu în orășelul Arles. Aceste răspunsuri nu sunt desigur nici pe departe mulțumitoare. Dacă ar fi fost așa, Da Vinci ar fi terminat repede și predat încă și mai și, tabloul
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
că pe vremea aceea locuia pur și simplu în orășelul Arles. Aceste răspunsuri nu sunt desigur nici pe departe mulțumitoare. Dacă ar fi fost așa, Da Vinci ar fi terminat repede și predat încă și mai și, tabloul clientului, iar Van Goh nu și-ar fi pierdut poate noaptea pictând catedrala, ce era, slavă Domnului, mult mai vizibilă ziua. Am ales special aceste două subiecte ca să zic așa, la prima mână, pentru că ele au fost larg dezbătute de predecesorii și profesorii
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
la prima mână, pentru că ele au fost larg dezbătute de predecesorii și profesorii mei în teoria artei. Marele Sigmund Freud analizează cu finețea lui infinită, într-un superb studiu, motivul sau motivația internă, psihanalitică, a creatorului Mona Lisei. Cât despre Van Gogh, ce să mai vorbesc, că râd și cucii. Răspunsul la cruciala întrebare a alegerii subiectului de către artist pare cel mai adesea că nu poate fi dat, iar uneori s-ar putea să nici nu fie bine să fie dat
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
Și în nici un caz de către artist. Răspunsul trebuie să rămână conținut ca o întrebare chinuitoare "fără răspuns" în miezul de sens cel mai ascuns al operei, care arde, chinuie, doare și te face să nu dormi noaptea ca să pictezi ca Van Gogh sau să îți cari, protejând-o cu grijă, pânza întinsă pe cadru, după tine, vreme de 25 de ani, ca Da Vinci. Dacă m-ar întreba cineva pe mine ce m-a făcut să aleg acest subiect de film
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
provocând panică în rândurile scriitorilor din România. Cea mai recentă carte a sa de un farmec periculos, La Revoluția Română, cuprinde trei povestiri: La Revoluția Română, Mi s-a părut, cu paranteze și O zi nefastă din viața lui Abraham van Beyeren. Aceste povestiri sunt ingenios legate între ele (vom vedea mai târziu cum). Totuși, ele au o deplină independență epică, astfel încât pot fi citite și separat. La Revoluția Română este o succintă și spumoasă comedie a revoluției din 1989, nu
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
către tavan: - Ce-i cu peștele ăla acolo? Să fie dus la bucătărie imediat..." Se schițează astfel un cult parodic al Medicului, substitut al sacerdotului în societatea americană. Fantasticul livresc A treia povestire, O zi nefastă din viața lui Abraham van Beyeren, ne transportă în trecut, în 1600, evocându-i pe Wilhelm al II-lea de Orania și pe conspiratorii care vor să-l asasineze. Practic, este vorba tot de o revoluție, "cea mai minunată din istorie", "aceea care a dus
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
care vor să-l asasineze. Practic, este vorba tot de o revoluție, "cea mai minunată din istorie", "aceea care a dus la constituirea Republicii Libere și Unite a Celor Șapte Țări de Jos". În vârtejul evenimentelor este atras pictorul Abraham van Beyeren, care are un dar miraculos: dacă pictează o ființă, acea ființă dispare, ca și cum s-ar consuma pentru constituirea imaginii ei pe pânză. Conspiratorii vor să-l convingă pe pictor să-i facă portretul lui Wilhem al II-lea de
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
ființă, acea ființă dispare, ca și cum s-ar consuma pentru constituirea imaginii ei pe pânză. Conspiratorii vor să-l convingă pe pictor să-i facă portretul lui Wilhem al II-lea de Orania. La rândul lor, susținătorii acestuia doresc ca Abraham van Beyeren să-i picteze pe conspiratori. Se remarcă fantasticul livresc al povestirii, care aduce aminte de proza lui Borges. Dar se remarcă și comicul de situații, à la Eugen Ionescu: grupările adverse se află într-un raport de simetrie mecanică
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
gras privea cruciș în așa măsură încât îmi producea amețeli și un fel de greață adâncă, rău prevestitoare." În a doua povestire, peștele a devenit deja o obsesie. Iar în cea de-a treia, el apare în picturile lui Abraham van Beyeren. Prezența lui semnalează o continuitate posibilă între cele trei povestiri. Făcându-ni-se această sugestie descoperim că, într-adevăr, există o continuitate: ea constă, printre altele, în ideea de revoluție-conspirație, tratată succesiv în registru eroi-comic, ca în Țiganiada lui
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
Cf. o sumară bibliografie citată aci: J. Anis, Texte et ordinateur, Paris-Bruxelles, De Boeck-Université de Paris, 1998; T. Dijkstra, K. de Smedt eds., Computational psycholinguistics, London, Taylor and Francis, 1996; S. Herring ed., Computer-mediated communication, Amsterdam-Philadelphia, J. Benjamins, 1996; H. van Oostendorp, S. de Mul eds., Cognitive aspects of electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
MacMordie se lansă în luptă. - Domnul Piper n-are nimic de declarat! urlă el neîntrebat înainte de a fi tras într-o parte de un polițist care tocmai fusese lovit cu o sticlă de Seven-Up de un protestatar anti-apartheid, pentru care Van Piper era un rasist alb din Africa de Sud. Sonia Futtle se aruncă și ea pe urmele lui MacMordie. - Domnul Piper e un faimos romancier britanic! urlă ea din toți bojocii, dar momentul unor asemenea declarații neechivoce trecuse de mult. Tot mai
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
dezamăgire cu atât mai mult cu cât vine de la Peter Weir, autorul lui Truman Show, film în care jongla admirabil cu stereotipurile. Al doilea lungmetraj pe care l-aș lua în colimator este În căutarea lui Forrester. Regizorul este Gus Van Sant, scenaristul, Mike Rich. Forrester (Sean Connery) interpretează o celebritate literară uitată: a scris o carte bună cu mult timp în urmă, iar în prezent trăiește ca un hermit. Jamal (debutantul pe peliculă Rob Brown) este un negru tânăr din
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
în viață singurul corect veritabil al romanului. Enid nu l-a putut corija până în ultima clipă a vieții. Dar nu-și pierde speranța. Ultimul paragraf e nepotrivit de asemănător cu celebrul "Tomorow is another day": "Toate corecțiile ei fuseseră în van. Era la fel de încăpățânat ca în ziua în care îl cunoscuse. Dar... avea șaptezeci și cinci de ani și intenționa să facă niște schimbări în viața ei." Căsnicia să fi fost corsajul de care s-a eliberat? Celelalte rafturi. Fiecare copil în parte
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
cu o superbă ironie, Mi-a dat și cărți, și noapte deodată. În ăst oraș de cărți stăpîn făcut-a Ochi gol, spre sine-ntors, ce nu mai poate Citi decît biblioteci netoate De vise, cînd pasaju-îngăduit-a Al dimineții somn. În van i-arată Lumina zilei cărțile-i frumoase, Ce parcă-s manuscrise-anevoioase Din Alexandria incendiată. De sete (spune grecul), făr' să soarbă Un strop, murit-a riga-ntre izvoare; Eu, fără țel, cutreier coridoare În astă �naltă catedrală oarbă. Atlase, enciclopedii
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
mascată Oglindă de mahon, înnegurată De-un roșu asfințit ce-a adumbrit |st chip, care privește și-i privit. Sînt nesfîrșite și elementare Și strașnic împlinesc cuvîntul vechi De a spori natura, în perechi Nesățioase, treze și fatale. Această lume vană și incertă O prelungesc în mreaja lor alertă, Și vezi spre seară cum le-a aburit Suflarea unui om ce n-a murit. Cristalul ne pîndește. Între patru Pereți de-alcov oglinda de apare, Nu-s singur. Mai e unul
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
colțul străzii, acolo, lîngă ram. Dintre ale noastre vorbe știu că una Există, pentru a o figura. Secretul stă, cred, în a o afla Cu umilință. Este vorba luna. Să întinez nu îndrăznesc curata Ivire-a lunii cu-o figură vană. Indescifrabilă-i și cotidiană Și mai presus de poezia-mi, biata. Și știu că luna sau cuvîntul luna E-un șir de semne care-au fost create Spre-a da un sens acestei încifrate Enigme ce sîntem, multiplă, una. E
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
umană, inteligentă și unică în expresie. Contrar previziunilor de moarte a poeziei, tinerii deștepți scriu încă. Tinerii poeți preferă stilul minimalist, cel de concentrare ale celebralității și esteticului. Tudor A. Ursente scrie în stilul minimalist sub auspiciile principiului lui Mies van der Rohe care a spus: "Less is more": “mai puțin înseamnă mai mult”, pentru a defini strategiile estetice. Aș numi noul procedeu de versificare un altfel de simbolism la început de veac, într-o avangardă situată pictural și acustic, cuvintele
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
dorul atât de târziu! Sufletul ei din acele zile Îl aud și acum: „de ce plângi, copile?” Când stătea de vorbă cu Dumnezeu Îmi aduceam aminte de tatăl meu, De tatăl meu totdeauna orfan. Fără Tatăl fiul pe pământ e în van! ............................................... Ce minunate erau jucăriile tale În mâinile mele ca două petale! Jucăriile acelea din lemn și din piatră, Cioplite cu grijă, acolo, pe vatră... M-AM VISAT CU TINE... M-am visat cu tine, Mamă Și mi-e lacrima sărată
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
Și în inimă îmi frânge Un amurg de Paradis. Dacă pleci rămâne umbra Prinsă-ntr-un izvor de dor Printre nopți cu lungi penumbre Scuturate în decor. Am să-mpart la doi durerea Printre versuri zi de zi Desfrunzind în van puterea Miilor de poezii. Că nădejdea vieții toată Stă în agonia ei Când soarele se arată Printre florile de tei. Dacă ai să pleci vreodată Să te-ascunzi sub flori de crin Fă-mă-n lumea ta uitată Agonie și
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
ce caracterizează lucrările academice. Nicolae Constantinescu - Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie; ediție revăzută; București, Univers - col. "Excellens"; 2000. 248p. El este din neamul meu" în condițiile în care traducerile lucrărilor clasice ale antropologiei sunt puține, despre studiile lui Arnold van Gennep apărute în română se poate spune că dețin un record: după Riturile de trecere și Formarea legendelor, Editura Polirom a publicat o a treia carte a celebrului antropolog - Totemismul, subintitulată Starea actuală a problemei totemice. în ciuda subtitlului, pe care
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
Lacuri. Un secol mai târziu, conceptul antropologic era fundamentat, în 1910 apare lucrarea lui Frazer, Totemism și exogamie, iar în 1962 avea să apară o altă lucrare definitorie - Totemismul astăzi, a lui Lévi Strauss. între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul prezintă critic toate teoriile despre totemism, de la 1791 până la 1920, an când apare lucrarea sa, exhaustivă și savantă prin excelență. Unei prime părți teoretice, care urmărește analiza fenomenului de la teoria concepțională a lui Frazer
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
Acuzată mai târziu de către Lévi Strauss de o parțială înțelegere a fenomenului și taxată drept părtinitoare, lucrarea uimește totuși prin bogăția informației și marchează o semnificativă deplasare de accent: autorul tinde să subordoneze totemismul nu complexului religios, ci socialului. Arnold van Gennep - Totemismul, Starea actuală a problemei totemice; studiu introductiv de Lucia Berdan; trad. din franceză de Crina Ioana Berdan; Iași; Polirom - col. "Plural"; 2000. 256 p.
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor“, o lucrare de referință în istoriografia română. A scris și două cronici în limba polonă - „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei“ și „Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească“. Vincent van Gogh Cu 150 de ani în urmă s-a născut pictorul, desenatorul și gravorul olandez Vincent van Gogh. După o scurtă perioadă caracterizată printr-un realism sumbru și grav („Mâncătorii de cartofi“), arta lui, sub influența impresioniștilor francezi și a
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
scris și două cronici în limba polonă - „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei“ și „Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească“. Vincent van Gogh Cu 150 de ani în urmă s-a născut pictorul, desenatorul și gravorul olandez Vincent van Gogh. După o scurtă perioadă caracterizată printr-un realism sumbru și grav („Mâncătorii de cartofi“), arta lui, sub influența impresioniștilor francezi și a graficii japoneze, atinge o intensitate expresivă maximă, susținută de culoare, căreia îi conferă, prin acordurile cromatice și
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]