436 matches
-
nimic de o prelungire a vizitei mele. M-am hotărât că ar fi momentul să îi spun astăzi la cină că ar trebui să mă întorc acasă. M-am pregătit foarte mult pentru această cină. Mi-am luat o rochie vaporoasă de un roșu atât de intens, asemănător sângelui. Părul îmi era ondulat și am avut grijă să nu am nicio imperfecțiune. Cina a fost una foarte plăcută. După cină am fost invitată la dans și chiar aș putea să mă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să se Închidă În urma lui, Ryan Îl văzu pe Loïc ridicîndu-și fratele de jos și Înălțîndu-și paharul gol. - Dați de băut! RÎsetele reîncepură. Indecente și răsunătoare. * * * De pe mare se răspîndea o ceață albicioasă care aureola creasta recifelor cu un halou vaporos, ca un suflu umed. Pe faleză, ferigile unduiau blînd sub mîngîierea brizei. Luna În creștere acoperea cu o lumină lividă locul numit Ty Kern. Menhirii nu erau nicicînd mai impunători decît În acel clarobscur În care se iveau precum niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ceafă deochiul amețitor și verde al Aspidei... Era un soare izbitor, nicio umbră de nor pe cer, și am întâlnit o "doamnă-domnișoară" stranie, îmbrăcată estival și desuet, ce purta o umbrelă bărbătească ca un clopot în culori psihedelice. Vestimentația ei vaporoasă și dantelată era în consens cu firea ei deschisă și exuberantă; zâmbea întruna și se bucura de orice i se ivea în cale, ca și cum l-ar fi descoperit întâia oară, și fiecare zâmbet al ei închidea o adâncă și imposibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
complezentă. Dintotdeauna, oglinzile îi rețineau chipul, oriunde se ducea. Petrecea minute îndelungi în fața lor, privindu-se cu intensitatea și profunzimea unui sentiment constant, ce nu putea fi calificat decât iubire. De cele mai multe ori, schița câte un mic gest, studiat, grațios, vaporos, nonșalant, și oglinda îi răspundea pe măsură: de dincolo gestul survenea dilatat, șarjat sau exacerbat, adesea încetinit. De data aceasta, chipul din oglindă îl privea surâzător, dar liniile aproape verticale de la colțurile gurii atârnau într-un rictus fals, ce ascundeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mă așezam să scriu. Marny îmi zâmbea din poză statuar, rece și enigmatic, resemnată, în spațiul ei în două dimensiuni, pentru totdeauna. Apoi m-am îndrăgostit aievea de o fată adevărată, nu la fel de frumoasă ca Marny, superficială, extrovertită, exotică și vaporoasă, adică exact ce-mi trebuia ca să ies din această stare de confuzie și dezorientare în care m-a aruncat ghețarul, în care trăiam cu un acut sentiment al pierderii și ireversibilității. Totuși, ea nu avea sau nu o interesa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tiburon. Cartea îi revenea dintr-o dată vie în memorie și gândul îi fugea alternativ de la carte la tânărul Santiago: atletic, robust, cu ochii albaștri ca marea, dar pielea smeadă-aurie. Tocmai se pornise un vânt călduț, ca o suflare magică și vaporoasă, și Santiago dădea indicații unui cadet ce anume pânze să ridice și cum să le orienteze. Și, parcă împins deodată de forțe cosmice, vasul a început să alunece cu viteză pe apa azurie. Motoarele au fost oprite, barca dansa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
năprasnic, prompt și insidios ca o sentință; și ea atunci continua cu detalii din ce în ce mai intime ale cutezanței ei mentale, pe care preotul le cerea cu aroganța demiurgului. Tanti Eugenia era trecută de prima tinerețe, dar purta aceleași pălării drăgălașe, rochițe vaporoase și volănite și sandale decoltate ca în adolescență. De altfel, nimic nu pare s-o fi schimbat în ani, disponibilitățile ei erotico-afective au rămas aceleași, cablate pe același bărbat. Inocența și-o manifesta la fel de strident și stânjenitor, încât lăsa senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Făt frumos se plimbă în caleașca aurită. Dincolo de copacii de smarald vrăjitoare cea rea stă în rochia ei neagră ca smoala. Dincolo, în sus, printre razele fierbinți ce emană pulbere de aur e zâna cea bună, în rochia ei albă, vaporoasă, ușoară, ca din pânză topită, cu bagheta ei magică, albă și ea. Iar în jos balaurii, cinci la număr, verzi și mari, încolăciți, scuipă foc. Dacă ți-ai dorit vreodată să mergi cu zăhărelul, atunci stai. Grena cu albastru închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
călcat prin pivnița cutare în ultimii zece ani. Degeaba. Singurul fapt îmbucurător: se accelerează perfecționarea organizării poliției. Operativ, ia ființă primul serviciu est-european de deghizări. Pe căldurile cele mari, detectivii cei mari, grimați și împopoțonați, se fâțâie, ascunzând sub bluzițele vaporoase umflături ce se dovedesc a fi nu mamelare, ci răspânditoare de gloanțe. 176 DANIEL BĂNULESCU Graba cu care hainele și ceasul lui Ulpiu găsesc drumul Muntelui de Pietate poate fi asemuită mulțumitor doar cu suavele, dar severele aperitive. Orele în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la colecția mea de tablouri am în vedere o singură excepție. Cel mai prețios dintre ele (și nu doar în ordine sentimentală) se află deja transferat în țara dumitale de baștină... El îți va fi înmînat expres de către cel mai vaporos dintre curieri..." Patricia rezistă cu bine complimentului. 254 DANIEL BĂNULESCU Ultima parte a programului, "Ummagumma" avu disperarea concisă și pe jumătate disimulată, cerută de această bucată, înzestrare cu care îi subjugă pe toți. Începuseră să se obișnuiască cu stilul, ascultau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
obișnuite, un fel de tărâm fantastic pentru noi, ceva dintr-o altă lume, la care nu visa nimeni să ajungă vreodată. Într-o zi, Ana Maria se balansa Într-un leagăn scârțâitor, singură ca niciodată, fluturându-și rochița de clorofilă vaporoasă și mușcând impasibilă dintr-o felie de pâine unsă cu dulceață. Emilian o privea În secret de după un gard de nuiele, furișat printre urzicile Înalte din preajmă. Era atât de pierdut, de absorbit, că nu a simțit gașca de băieți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
margini era acolo!?... Tresări cu un surâs reținut și, ridicându-și mâna fremătător, Își deschise pleoapele. Se cutremură dezamăgit când constată cu stupoare că atingerea aceea delicată se datora vântului de primăvară, care adia ușor, mângâindu-i fața cu faldurile vaporoase ale draperiei. Îngenunche la picioarele scaunului și, chircit, vomită din nou, cu sălbăticie, În repetate rânduri, o pastă groasă, vineție, amestecată cu așchii mari de os. Apoi, rămase așa mult timp. Un timp care nu mai era al lui... Azi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nordul orașului, la Barney’s, pentru niște cumpărături posttraumatice. Magazinul are un efect consolator instantaneu. Iau liftul cel mic până la ultimul etaj, unde văd o rochie de seară. Nu am nevoie de o rochie de seară. O probez. Neagră și vaporoasă, cu câte un șnur fragil de ștrasuri În părți, care coboară În V sub sâni, e genul de rochie În care se dansa cândva charleston. Se potrivește aproape perfect cu silueta mea, doar viața pe care o asemenea rochie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Întâi și apoi să mănânce una câte una bunătatea de căpșunele cu care, sorbindu-l din ochi, Îl „alimenta” Victor. Au intrat prin Poiana-rusului, pe sub poala pădurii care primindu-i sub aripele-i bogate, i-a salutat, Învăluindu-i În răcoarea vaporoasă a umbrei dese. Mereu mirat dar și puțin Înfricoșat de verde, nalt și Întuneric, copilul a cerut să fie coborât de pe căluț. Victor se comformă. L-a luat de mână, arătându-i și prezentându-i cu lux de amănunte toate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
eronate: el Îți va putea spune câte zerouri trebuie să aibă cifra care exprimă veniturile pentru a intra În posesia unor galerii de tablouri, a unor cai de rasă pură, a covoarelor din manufactura de la Savonnerie, a draperiilor de mătase vaporoasă, a șemineurilor din mozaic, a vazelor etrusce și a pendulelor ornate cu statuete ieșite de sub dalta unui Cortot sau David. În fine, dați-i unui asemenea maestru un singur vas ornamental: va alcătui plecând de la el un Întreg budoar, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
spectatori (inclusiv logodnica lui Lenski și trei sau patru guvernante, fără a le mai socoti pe ale noastre, Mademoiselle și Miss Greenwood) părea aglomerată și mirosea a aer Închis. În stânga mea, una dintre verișoarele cele mai neastâmpărate, o mică blondă vaporoasă de vreo unsprezece ani, cu un păr lung ca Alice În Țara Minunilor și un ten roz sidefiu, ședea atât de aproape, Încât Îi simțeam fragilul os de la șold frecându-se de mine de fiecare dată când se foia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și modelul special alcătuit din florile și frunzele lor produceau un fel de efect en escalier, o ornamentație colțuroasă a unei splendide tapiserii verzi și roz intens. Era la fel de cald ca În Crimeea și În aer plutea aceeași mireasmă dulce, vaporoasă, a unei anumite tufe de flori pe care n-am putut s-o identific niciodată precis (mai târziu am simțit-o În grădinile din statele sudice ale Americii). Cele trei arcade ale unui pod În stil italian care se Întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
dintotdeauna. Departe de fereastră. Oricum, de-afară vine puțină lumină, și aceea posomorâtă. La plecarea de acasă, mergând spre stația autobuzului, apoi așteptându-l, mă lăsam picurat de această moină a dimineții. O negură jilavă, de tifon îmbibat în lichide vaporoase. Moină grea și, în același timp, molcomă, precum negura din grădina de la țară, când parcă descopeream în aburii ceții o lume neștiută până atunci. Am refuzat însă să-mi duc gândul mai departe. După cum refuz și acum, așteptând să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pașii te duc instinctiv spre acea bancă în grăbitele tale treceri prin parc, așa cum te pomenești câteodată ducându-te spre mesteacănul „tău“, aflat în alt colț al parcului. Revezi, în acea străfulgerare a clipei, când treci pe lângă banca ta, silueta vaporoasă a văduvei „magistrat Ț.“, care te-a agățat într-o dimineață de mai oferindu-ți gazdă și „alte înlesniri“. Te-așteaptă pe bancă încă ziarul pe care mâncai franzela și parizerul împreună cu S., bucuroși că mai trecuse o zi. 16tc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
scuipatul a ceea ce sunt. Că un politician din partidul de dreapta, bărbat între patruzeci și cincizeci de ani, după ce și-a trăit toată viața sub umbrela unei tradiții răcorite de aerul condiționat al bursei de valori și legănate de zefirul vaporos al piețelor, a avut revelația sau simpla certitudine a profundei semnificații pe care o avea blânda insurgență a orașului pe care are sarcina să-l administreze, este ceva demn de înregistrat și merită toate mulțumirile, atât de puțin obișnuiți suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o nebunie, spuse Marci. Îmi place la nebunie. Mă simt très C.Z.Guest. Avea pe ea o rochie foarte cambrată pe corp, din dantelă de un galben pal, care se termina În partea de jos cu o imensă trenă vaporoasă, care i se unduia la picioare. Se uita cu mare atenție la imaginea ei reflectată În oglinda aurită de deasupra șemineului, În timp ce eu prindeam cu ace tivul. —Arăt foarte... Palm Beach, dar În sensul bun. Își coborî apoi vocea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ceea ce mie cel puțin, îmi trezea tot interesul. La apariția ei, cu alte cuvinte, toată biblioteca se umplea de un parfum proaspăt, de liliac, care făcea ca imaginile să fie mai jucăușe, mai vii, dar în același timp, și mai vaporoase. De multe ori Iozefina era ca o părere.” 2. Vineri, 7 Noiembrie ’80. O toamnă deosebit de grea. Grea mai ales de amintiri. Ploi mocănești. Libertatea e de fapt posibilitatea unora de a dispune de alții. Duminica pe câmp la culesul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de meserie, zice-se, învățătoare, care de fapt era însuși supervizorul piesei. Blondă și ea, precum Iozefina (dar un blond mai spălăcit imitând pe alocuri fuiorul), corp de felină, puțin mai mică de statură, drăguță, cu ochi de un albastru vaporos și prilej de gelozie pentru soția directorului, deoarece era tot la acesta în birou, de parcă acolo i se tăiase ombilicul. Cu toată frumusețea noii bibliotecare, adică a fetei care apărea veșnic cu hărți de transpirație la subsiori, și cu toate
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
dat să aud??! Am făcut impresie și nervii mei care țîșneau prin toți porii au avut succes. Evident că a trebuit să merg la nuntă. Era să fac infarct. Mireasa avea 19 ani, era atît de frumoasă, de delicată, de vaporoasă, de ireală, încît am uitat să închid gura. Donose mergea țanțoș și o sorbea din ochi. Fata, ca păcătoasa, resemnată și chiar bucuroasă că a găsit un țap ispășitor. Ceea ce nu știa frumoasa făptură este că absolut toți bărbații prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nervos și taie în carne vie. Nu-i bai, Diana îmi va face un băiat peste 2-3 săptămîni. Pa și pusi! Rămîi să faci borș cu gălbejitul tău. Iese furios, dar se calmează repede. În fond, tot răul spre bine. Vaporoasa Diana mă va consola cu vîrf și îndesat. Bărbatul acesta, deloc doborît de soartă, reia scena din Malaezia. Surori fug pe culoare, șușotesc, se uită la el. Arătați-mi-l odată, doar n-o fi și ăsta negru, țipă Codrin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]