717 matches
-
de tip excitator sau inhibitor la nivelul diverselor țesuturi și organe. Dacă efectele vasculare diferă în funcție de teritoriul vascular, asupra musculaturii netede digestive, uterine și bronșice exercită în mod constant acțiuni stimulante. Concomitent cu creșterea motilității gastro-intestinale, serotonina provoacă bronhoconstricție și vasodilatație în segmentul cefalic și roșeața feței, caracteristică sindromului carcinoid (hipersecretor de serotonină). Fenomene similare de eliberare crescută a serotoninei au loc în cazurile de agresiune mastocitară și agregare plachetară. Serotonina astfel eliberată participă la reacțiile tisulare locale de tip capilaroconstrictor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este întregit de inactivarea rapidă a acesteia de către una din cele trei enzime inactivante: enzima de conversie a angiotensinei, aminopeptidaza P și carboxipeptidaza N. Implicațiile funcționale ale kininelor plasmatice sunt multiple datorită acțiunilor fizio-farmacologice la doze extrem de mici. Ele produc vasodilatație, creșterea permeabilității capilare, diapedeză, edem, contracția musculaturii netede extravasculare, iritația terminațiilor nervoase senzitive etc. Între efectele celor trei plasmakinine nu sunt decât diferențe cantitative. Astfel, kalidina exercită doar jumătate din activitatea bradikininei pe ileonul izolat de cobai, în timp ce efectele hipotensoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
variațiile termice exogene, cât și la dereglările de cauză endogenă ale temperaturii corporale în două principale moduri: reflex și voluntar. Regiunea preoptică mediană a hipotalamusului anterior fiind bogată în neuroni sensibili la cald contribuie la realizarea reacțiilor termolitice induse de vasodilatația cutanată și sudație. Astfel, hipotalamusul coordonează atât mecanismele termogenetice inductoare de căldură, cât și pe cele termolitice de îndepărtare a excesului caloric, asigurând echilibrul balanței termice. Componenta vegetativă simpatică a termoreglării influențează simultan atât termogeneza metabolică realizată de intensificarea glicogenolizei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictoare adrenergice eliberatoare de noradrenalină și neuropeptid Y ca și cotransmițător, fibrele simpaticului colinergic activează prin intermediul acetilcolinei secreția glandelor sudorale, favorizând îndepărtarea energiei calorice odată cu eliminarea apei (aprox. 0,6 cal/1ml H2O). Neuronii sensibili la cald inițiază reacții termolitice, vasodilatație cutanată și sudație. La rândul lor, neuronii hipotalamusului posterior sensibili la rece produc reacții termogenetice ce conduc la câștig caloric, însoțit de vasoconstricție și frison termic. Neuronii hipotalamusului anterior sunt sensibili, de asemenea, la variațiile glucozei, osmolarității și hormonilor steroizi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și, mai ales, iradiere. Creșterea rezistenței vasculare cutanate realizată de vasoconstricția simpatică stă la baza reacției presoare produse de „testul presor la rece”. Când temperatura unei zone cutanate limitate scade sub +15°C, constricția inițială a vaselor este urmată de vasodilatație paradoxală, ca mecanism local de protecție tisulară contra pericolului de răcire excesivă și ischemiere a teritoriului respectiv. Un adevărat feedback între detectorii și efectorii circuitelor neuroefectoare a fost descris (fig. 157). La rândul lor, reacțiile parasimpatice induse de excitarea centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
protecție tisulară contra pericolului de răcire excesivă și ischemiere a teritoriului respectiv. Un adevărat feedback între detectorii și efectorii circuitelor neuroefectoare a fost descris (fig. 157). La rândul lor, reacțiile parasimpatice induse de excitarea centrilor termolitici din hipotalamusul anterior determină vasodilatație și secreție sudorală, în vederea intensificării proceselor fizice de deperdiție a căldurii prin iradiere și, respectiv, evaporare. Debitul sanguin cutanat poate crește de la 12-15 ml/min până la 50 ml/min/100 g piele. Rolul hipotalamusului ca reglator al temperaturii corporale se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ambiant este mai ridicată. Tendința la scădere a temperaturii corporale determinată de frig este contracarată prin vasoconstricție cutanată și reducerea secreției sudorale în vederea diminuării pierderii de căldură, întregită de vestimentație protectoare cu rol de sistem cvasifiziologic. Spre deosebire de căldură care provoacă vasodilatație periferică, sudație și evaporare crescută, frigul activează reacțiile termogenetice și concomitent inhibă procesele termolitice. Piloerecția reduce pierderea de căldură la animalele inferioare. II.9.4. FACTORII DE APĂRARE CONTRA FRIGULUI ȘI CĂLDURII Atât menținerea temperaturii corporale normale, cât și lupta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capacitatea protectoare contra pierderilor de căldură. La rândul său, tendința de creștere a temperaturii corporale produsă de temperatura ridicată a mediului ambiant sau de către termoproducția crescută, determină reacții de sens invers celor care au provocat-o. Acestea sunt reprezentate de: - vasodilatație periferică, activatoare a pierderii de căldură prin iradiere, convecție și conducție cutanată; - sudație și evaporare crescută; - termogeneză redusă, realizată prin diminuarea activității musculare până la repaus total; - reducerea ingestiei de alimente calorigene și folosirea de băuturi reci; - răcirea mediului ambiant și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mușchiul pupilodilatator. Mediația chimică a miozei și midriazei se realizează prin acetilcolină în cazul căii parasimpatice și, respectiv, prin noradrenalină în cazul inervației simpatice. De menționat capacitatea irisului de a sintetiza prostaglandine cu rol de modulatori ai transmisiei simpatice. Producând vasodilatație și secreție crescută de umoare apoasă, prostaglandinele vor modula în sens inhibitor efectele noradrenalinei. II.10.2. ADAPTAREA LA DISTANȚĂ Pentru a vedea obiectele apropiate sau depărtate intervine, de asemenea, adaptarea cu participarea de această dată a cristalinului. Proprietatea cristalinului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aferențele căilor senzoriale și umorale specifice. Reacții cardiovasculare. Deoarece rezervele celulare de oxigen satisfac necesitățile de efort numai câteva secunde, una din primele reacții o constituie creșterea fluxului sanguin la nivelul musculaturii în stare de activitate. Fenomenul se datorește atât vasodilatației locale, produsă de hipoxie, potasiu și hidrogen-ioni, cât și descărcărilor simpatico-adrenergice, care pot chiar anticipa începerea efortului. Ca urmare a rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchilor, rezultă activarea întoarcerii venoase din patul muscular activ, urmată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în teritoriul splanhnic, succedată de comutarea masei sanguine circulante spre musculatura în stare de activitate. Tendința la creștere a presiunii arteriale în timpul efortului fizic contribuie la distensia și reducerea rezistenței vaselor din mușchii în stare de activitate și la potențarea vasodilatației metabolice de la nivelul acestora. Datorită factorilor locali și generali de activare a circulației, fluxul sanguin muscular poate crește de 15-25 de ori în efortul dinamic maximal la sportivii bine antrenați. În timpul contracției puternice și continue, fluxul sanguin local poate, dimpotrivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reacții neuroumorale adaptative și de apărare (fight or flight), stresurile cronice provoacă activarea complexului hipotalamo-hipofizo-adrenocortical. În cazul reacțiilor adaptative de apărare, se produc fenomene de activare simpatică cardiovasculară, reprezentate de creșterea frecvenței, debitului cardiac și presiunii arteriale, vasoconstricție viscerală și vasodilatație musculară, însoțite de pupilodilatație, piloerecție și activarea mecanismelor antinociceptive centrale. În cazul stresului cronic generalizat, reacțiile multiple de apărare și adaptare au la bază activarea atât a CRH hipotalamic eliberator de ACTH adenohipofizar și corticoizi suprarenalieni, cât și a nucleului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hiperactivă, care nu se limitează la un nerv sau un teritoriu nervos, este disproporționată față de evenimentul inițiator (de obicei traume ușoare) și poate implica întreaga porțiune distală a unui membru (IASP, 1994; Willner și Kow, 1997). Manifestările clinice implică transpirație, vasodilatație, vasospasm, tulburări trofice ale unghiilor și părului. Patogenia exactă nu este cunoscută, există numeroase ipoteze privind integrarea eronată a reflexelor simpatice, interacțiuni medulare între medierea simpatică și cea nociceptivă. Alți autori presupun că există o hipersensibilizare a terminațiilor nociceptive la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
starea funcțională a scoarței cerebrale. Utilizând experimental metoda reflexelor condiționate vasculare s-a demonstrat că la prima aplicare a oricărei substanțe gustative vasele acționează prin contracție și după mai multe aplicări vasele încep să reacționeze diferențiat; astfel, substanțele dulci produc vasodilatație, cele amare produc o ușoară contracție cu revenire ulterioară la starea inițială, substanțele sărate produc pentru scurtă vreme contracția vaselor după care urmează o dilatare însemnată, substanțele acre au un efect vasoconstrictor care se menține atâta timp cât substanța persistă în cavitatea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
nervos vegetativ. Sistemul nervos vegetativ este parte integrantă a sistemului nervos al organismului și, împreună cu sistemul nervos central, este implicat în reglarea proceselor și funcțiilor vitale ale supravietuirii. El controlează funcțiile involuntare, cum ar fi frecvența cardiacă, tonusul vascular (alternanța vasodilatației cu vasoconstricție), frecvența respiratorie. Afecțiunile sistemului nervos vegetativ pot fi acute sau cronice și pot include insuficiențe post-ganglionare sau pre-ganglionare. În cazul în care apar astfel de tulburări, pacientul are și alte manifestări, nu doar sincope. Majoritatea acuză disfuncții sexuale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
numărul de capilare active și debitul sanguin (de aproximativ 10 ori). Această fază de hiperemie activă poate dura până la 24 ore. Este condiționată reflex și umoral; intervin: ATP-ul, acetilcolina, PGE2; PGI2; sistemul kininelor, histamina etc. După faza anterioară, de vasodilatație activă, în care debitul sanguin este mult crescut, urmează o fază de scădere a vitezei circulației sângelui, până la stază, datorată vasodilatației paralitice. Staza sanguină are următoarele consecințe: favorizează: coagularea intravasculară, contribuie la constituirea exudatului inflamator, facilitează marginarea leucocitelor la endoteliul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Este condiționată reflex și umoral; intervin: ATP-ul, acetilcolina, PGE2; PGI2; sistemul kininelor, histamina etc. După faza anterioară, de vasodilatație activă, în care debitul sanguin este mult crescut, urmează o fază de scădere a vitezei circulației sângelui, până la stază, datorată vasodilatației paralitice. Staza sanguină are următoarele consecințe: favorizează: coagularea intravasculară, contribuie la constituirea exudatului inflamator, facilitează marginarea leucocitelor la endoteliul vascular, generează o stare de hipoxie, care se accentuează progresiv și perturbă metabolismul celular, prin acumularea unor produși locali de catabolism
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fizice, administrarea de acid nicotinic) pot avea rol benefic. Acizii grași polinesaturați acționează prin: modificarea lanțului metabolic derivat de la acidul arahidonic; acizii grași din untura de pește deturnează procesele metabolice de la PgI2 și PgA2 la PgI3 și PgA3 cu favorizarea vasodilatației și efect antiaterogen; activarea unor factori vasodilatatori (EDRF); inhibiția coagulării; inhibiția agregării plachetare (scad producția de factor activator plachetar al macrofagelor); scăderea sintezei și activității altor factori de creștere: PDGF, IL-1). Substanțele antioxidante sunt clar implicate în metabolismul lipidic și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nervoase asupra vaselor de sânge. Pierderile de căldură sunt micșorate la animalele cu blană, datorită blănii. La animalele de apă (foci, morse, balene), stratul de grăsime împiedică pierderile de căldură. La temperatură ridicată au loc fenomene inverse, are loc o vasodilatație periferică și radiația de căldură a pielii se intensifică. De asemenea, se intensifică acțiunea glandelor sudoripare. Animalele care nu au glande sudoripare, elimină apa prin plămâni și secretă salivă. Prin evaporarea apei este frânată la homeoterme ridicarea temperaturii corpului. IV
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
folosite la lămpile cu radiații infraroșii utilizate în terapia pe bază de căldură. Prin încălzire activitatea nervoasă a pielii este stimulată, contribuind la calmarea durerilor. Iradirea moderată activează și glandele sudoripare, accelerează formarea pigmenților și regenerarea celulelor epidermice. Ele produc vasodilatația arterială și creșterea debitului sangvin. Radiațiile infraroșii nu pătrund adânc în corpuri și de aceea nu sunt utilizabile când este necesară încălzirea țesuturilor în adâncime. Ele se folosesc însă la fotografierea în infraroșu, necesară în scopuri de dignostic. Astfel, ele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de protocol, permit identificare tipurilor de șoc: Protocoalele actuale de evaluare ultrasonografică în șoc (similar protocolului FAST, acum efectuat de
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
15-20 minute. Nu se folosește terapia la rece când jucătorii au alergii la rece, dureri articulare, greață și stări reumatismale. Băi reci - calde - Prin alternarea terapiei la rece cu cea la cald, jucătorii beneficiază de acțiunea de „pompare” a mușchilor (vasodilatație sau vasoconstricție) care fac ca sângele să circule prin corp mai repede, furnizând substanțe hrănitoare și oxigen celulelor musculare. Băile reci - calde alternează dușul rece de 1 minut cu cel fierbinte timp de 5 minute, începând și sfârșind cu rece
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
paraclinic (ultrasunete, biopsii). Singurul diagmostic cert este cel anatomo patologic. Aprecierea clinică este cea care prevalează în orientarea tratamentului local și general. 15.4.1. GRADUL I Morfopatologic apare afectarea plexurilor intraepiteliale cu declanșarea fenomenelor reflexe ce au ca rezultat vasodilatație și hiperpermeabilizare capilară; Clinic eritem, edem, căldura locală, usturime; Evoluție restitutio ad integrum. 15.4.2. GRADUL ÎI Morfopatologie: se distrug toate straturile epidermului, inclusiv cel germinativ dar nu și membrana bazala; rezervele epiteliale sunt decapitate, dar nu distruse; fundurile
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
tegumentele afectate, plaga arsă având particularități clinice specifice fiecărui grad de profunzime. În orele care urmeaza fenomenele fiziopatologice locale antrenează reacții generale a caror amploare este direct proporțională cu profunzimea și suprafață arsurii. Prima reacție de apărare în arsuri este vasodilatația paralitica. Dacă aceasta durează peste 5 minute, endoteliul cade în interiorul vaselor din zona afectată determinând coagularea intravasculara localizată. Rețeaua de fibrina fixează anticorpii circulanți formând barieră fibrino-hemato leucocitara care împreună cu blocajul limfatic instalat la 24-48 de ore formează barieră de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
leucocitele polinucleare bazofile și plachete) în stare inactiva sub formă de histidina. După activarea celulei, sub acțiunea unei enzime nespecifice (Laminoaciddecarboxilaza) histidina se transformă în histamina. Creștera permeabilității capilare este efectul cel mai important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în capilare și staza. La acestea se adaugă efectul de endotelioconstricție la nivel venular ceea ce crește permeabilitatea acestora. În primele ore în plaga arsă concentația de histamina este de peste 50
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]