658 matches
-
dreg glasul. SÎnt devotată trup și suflet companiei Panther Corporation și abia aștept să servesc această companie la maximul abilităților mele, dăruindu-mă sută la sută, În fiecare zi, chiar de azi. Aproape că Îmi vine să adaug „În vecii vecilor, amin.“ — Chiar așa ? Jack mă privește, mustăcind ușor. E... nemaipoment. Rămîne o clipă pe gînduri. Emma, poți să ții un secret ? — Da, spun ușor panicată. Despre ce e vorba ? Jack se apleacă spre mine și-mi șoptește: — Și eu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
zis el. M-a chemat. Uite, așa și așa. Spune lui Krog, fiule, că ăștia vor să vorbească fiecare pe limba lui. Spune lui Krog că Moru știe cel mai bine! Vindecătorii ăștia răi vor să nu vorbim În vecii vecilor unii cu alții, că-și pierd ei puterea. Ei știu vorba lui Tatăl și doar ei vor s-o știe, nu și ăilalți. Dar oamenii au prins gustul vorbei și atunci vrăjmașii vor să-i Încurce, așa, ca să le țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sughițul, hohotul și cârâiala, spasmele și orgasmele, am zis! Nu se vor mai vinde bilete, nu va mai fi garderobă, se vor interzice pauzele între spectacole și aplauzele. Totul va trebui să fie un unic și continuu spectacol, în vecii vecilor, amin! Vor fi dărâmate clădirile, arenele și circurile unde se joacă teatru. Teatral se va juca în stradă, o dată pentru totdeauna! TOȚI: În stradă! în stradă! Să mergem în stradă! MARAT: Fiecare cetățean va juca teatru de unul singur, acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Victoriei și-i întinde verigheta. Victoria o aruncă pe lespezile din naos și inelul se crapă în două. Acum te despart de bărbatul tău Sofronie și pe bărbatul tău îl despart de tine Victorie și despărțiti veți rămâne în vecii vecilor. ─ Amin, spune Victoria. „Iată ce ne spune Moses Gaster, citând din Întrebări și răspunsuri a sfântului Anastasie, tipărită în Îndreptarea legii cu Dumnezeu la Târgoviște în 1652, sub domnia lui Matei Basarab, despre zidirea omului: Întrebare: Din câte părți au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
scriu, fiindcă mi-am imaginat ceva ce cred că ar fi o foarte bună poveste de spionaj. — Chiar așa? am zis. — Aș putea foarte bine să-ți dau dumitale ideea, zise el. Eu n-o să scriu povestea asta în vecii vecilor. — Pentru moment am atâtea proiecte încât de-abia le pot face față, am zis. — Da... dar cândva poate că îți va seca inspirația, spuse el, și atunci vei putea folosi ideea asta a mea. E vorba de un tânăr american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
părintele Keeley și Vice-Bundesfuehrer-ul Krapptauer își făcură apariția pe scări, respirând și numărând până la douăzeci în șoapte sacadate. O surpriză și mai mare? m-am mirat eu, pregătindu-mă să-l pun la punct cu atâta virulență, încât în vecii vecilor să nu mă mai considere pe mine de teapa lui. Femeia pe care-am adus-o..., începu el. — Ce-i cu ea? am întrebat eu. — Este soția dumitale, zise el. Am contactat-o..., continuă Jones, și m-a implorat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
declari acum că ești spion și am continua să vorbim calm, așa cum vorbim în clipa asta. Te-aș lăsa să te ducă pașii oriîncotro se duc spionii când se termină un război. Știi de ce? insistă el. — Nu. — Fiindcă în vecii vecilor n-ai fi putut să-l servești pe dușman la fel de bine cum ne-ai servit pe noi, spuse el. Mi-am dat seama că aproape toate ideile pe care le am acum, care mă fac să nu mă rușinez de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cel mai bun? CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI DOI CONȚINUTUL UNUI CUFĂR VECHI... — Ascultă, i-am spus iubitei mele Helga în Greenwich Village, după ce i-am povestit puținul pe care îl știam despre mama, tata și sora ei, mansarda asta în vecii vecilor n-o să devină cuib de îndrăgostiți, nici măcar pentru o noapte. O să luăm un taxi. O să ne ducem la un hotel. Iar mâine o să aruncăm în stradă toată mobila asta, o să cumpărăm numai lucruri nou-nouțe. Și după aceea o să căutăm un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cu „Urso“. De câte ori avea nervi, doctorul Wintris îi recomandase „Urso“. Decongestionează bila. Apăsă nervos pe butonul interfonului. De cealaltă parte a ușii, sergentul Pungă luă poziția reglementară. „Da toa’ maior. ’Nțeles. Numă că toa’... taica părinte s-a dus la vece. Ăialalți? A plecat. A mai rămas tov. inginer. Da’ a plecat și dânsul pân’ la telefoane. Cea că sună la țară să contramandeze înmormântarea. Zău că așa zicea. Cea că v-ați bătut joc de memoria răposatului“. Trânti receptorul. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
este în cer și pe pământ și sub pământ și în mare și... și toate câte sunt în acestea le-am auzit zicând: Celui ce șade pe tron și Mielului fie binecuvântarea și cinstea și slava și puterea, în vecii vecilor!»“ Goncea făcu o piruetă și se înclină. Aplaudă de câteva ori și îi ieși Vicarului înainte. Hohoti. „Ce biruință, băiete?! N-ai văzut ce-a pățit popa ăla din tren, de l-a băgat la Wintris? Ce-a biruit? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cunosc modul lor de a gândi. Înțeleg și mi se pare inteligent. Dar războinicii n-or să vrea... Taré ai nopții și ai apelor sunt prea puternici... Războinicul care moare într-un atac nocturn nu-și găsește odihna în vecii vecilor. Nu vor accepta. — Trebuie să accepte. Inti și cu mine vom intra în tabără la noapte, coborând pe râu și avem nevoie de zece dintre cei mai curajoși din trib. Nu există zece curajoși printre ai tăi...? — Sunt mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pururi Întristați, care au scris acest epitaf profund emoționant: Sub această piatră rece, În acest tăcut mormânt, Doarme tot ce-a fost mai dulce Și mai scump pe-acest pământ. Pomenirea Dianei să fie din neam În neam, În vecii vecilor, Amin! Nicolae Grebenea (1905 2006) preot și scriitor „Ca urmare a unei Îndelungate mediatizări mincinoase scrie Mihai Stere Derdena În prezentarea cărții de referință „Amintiri din Întuneric” a părintelui Nicolae Grebenea (apărută În 1998 și reeditată În 2000) aproape toți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În toți anii pe care vreau să ți-i adauge Dumnezeu până ce Îl vei depăși pe cel mai longeviv muritor, care a fost Matusalem! Iar României și Mișcării Legionare le urez să trăiască mii și mii de ani, În vecii vecilor! Cu dragoste În Hristos și În Căpitan te Îmbrățișează prietenul tău devotat Mihu.” Trebuie să declar și că nu pot disimula tristețea că la parastasul de un an, oficiat În ziua de sâmbătă, 20 decembrie 2008, au participat extrem de puțini
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
tot ce se bracona se Înfruptau, de fiecare dată, cu toții? Încât, ca și altcândva, În situații similare, sau, oarecum, similare, mortul e de vină?! Deci, mortul a fost de vină! Așa, Victorașule drag, fiți-ar să-ți fie, În vecii vecilor, țărâna ușoară! Savantul De copil și de tânăr, lumea Îi zicea, pe nume, pe numele său adevărat, de Vasile al lui Vasile, după cum, de altfel, scria și În buletinul său de identitate. Că, dacă cineva ar fi avut curiozitatea să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
așteptau ele; Încă mai existau Cornelii ce puteau naște perechi-perechi de frați Grachi! Inutil, sentința fusese pronunțată de Antonia și nu avea să fie decît una: focul! Nu purificator ! Pentru că și Sodoma arsese! Focul distrugător! Nimic, pe urmă! În vecii vecilor! Neînduplecată femeie! Și mulți savanți spuneau că Pămîntul se va aprinde cîndva, pentru că se va apropia prea mult de soare; alții ziceau că va Îngheța; deocamdată, oamenii erau tot mai preocupați să Încingă planeta, se topeau ghețarii, creșteau apele, trecînd
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Copernic a citit printre stele, cu aceeași iubire și aceeași onestitate cu care hagiografii și misticii au cântat și s-au rugat. Ni se părea o blasfemie să auzim că Pământul nostru avea să nu mai fie curtenit, în vecii vecilor, de soare, de lună și de stele. Ba, chiar ne-a fost frică că nu vom mai putea citi în adevăr Scriptura de nu-l vom mai fi crezut pe Iosue, care spune: «oprește-te, soare!» (Ios 10,12). Ne-
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
bine, și pe urmă te întorci acasă. Vă duceți cu trăsura! Simion făcu o săritură de maimuță: G. Călinescu - Ce doctor? Eu nu sunt bolnav. Eu sunt cel mai sănătos om. Eu sunt Omul și nu voi muri în vecii vecilor. Cel ce se-nchină mie și tatălui meu, acela se va mântui. - Papa, găsi cu cale Olimpia să intervină, domnul îți vreabinele, de ce să nu mergi? Toată inimiciția irațională a lui Simion pentru Olimpia se redeșteptă: - Nu vorbesc cu dumneata
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a adus ție Avel, spre jertfă, așijderea și vițelul cel gras... că tu ești hrana cea adevărată, și dătătorul bunătăților, și ție mărire înălțăm, împreună cu Părintele tău cel fără de început, și cu Preasfântul Duh, acum, și pururea, și în vecii vecilor, amin!" Apoi se închină din nou, plescăi din buze și puse mâna pe o bucată groasă de salam. Popa Țuică, indiferent la mâncare, strânse paharul în mâini și în așteptarea țuicii cîntă: - "Nu fi bețiv, nici te întinde la sfaturi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fi scos tu un sfert de șosetă neîncălțată în stradă, și erai conectat la toate conductoarele ce transmit tâmpiților șocuri electrice... Și erai externat, după 50 de ani, la cine știe ce coadă la salam. Fără a-ți mai aminti, în vecii vecilor, nici ce-i aia coadă, nici ce-i acela salam. Sinistratul îl privi, gândind că ăsta se întîlnise vreodată cu Mandravela. Dar nu, caraghioșii făceau paradă cu disperarea și curajul lor, prefăcîndu-se a i se da legați lui în mâini
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
foarte interesantă... Uite la Irimie: un pepelea a fost tată-său, un pepelea străbu [nu]- său, e același Pepelea care nainte c-o mie de ani făcea glose asupra unei strachine cu linte; uite la Veniamin: un năuc în vecii vecilor, și cu același năuc ne-om întîlni peste o mie de ani poate-n locul unde a stat odată această cafenea... va fi un lac aici și noi vom [fi] stalactiți... O lacrimă! ce cristal grațios! Să storci pământul - ah
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Orașul continua să pâlpâie, purtătorii de torțe le ridicară pe-ale lor și preotul răspunse măsurând drumul de la altar la ieșirea din biserică, precum calea de la răsărit la apus. — Binecuvântat este Domnul Dumnezeul nostru, acum și pururea și-n vecii vecilor ! Amin ! Isaia avea, dintr-odată, un glas nou, lipsit de urmele seci ale tutunului și de alunecările cleioase ale țuicii. Cortegiul tresări, își îndreptă spinările și- și netezi veșmintele, Puțică agitară prapurii, apoi îi păs trară drepți și neclintiți. Calu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Iadeș și Chisăliță își aruncară priviri dumirite. Astea fiind spuse, Isaia ridică puternic glasul spre cer : — Că a ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și-n vecii vecilor. Se-ntoarse către ceilalți : Ziceți „Doamne miluiește !“. — Doamne miluiește, îngânară toți. Isaia făcu semn cu palmele spre pământ. Nu înțeleseră de la început, dar, în cele din urmă, după pilda călugărului fără schit, îngenuncheară. La fel făcură și purtătorii de epitaf
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să pot uita toate lucrurile văzute. Dăruiește-mi slava pe care ți-a dăruit-o Ție Tatăl, o, Milostive, ca devenind asemănător Ție, din slugă să devin fiu al Tău, să rămân cu Tine acum și pururi și în vecii vecilor. Amin<footnote Idem, Țelul vieții creștine, Traducere de Arhimandrit Paulin Lecca după Episcopul Veniamin Mîlov,în col. „Comorile pustiei”, vol. 13, Editura Anastasia, București, 1996, p.142-143. footnote>. Mintea omului este comparată cu o candelă care așteaptă scânteia dumnezeiască pentru
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
la picioarele noastre ne vor spune: Înrobiți-ne, dar astămpărați-ne foamea! Abia atunci vor înțelege că libertatea și faptul de a avea păine în realitate și cu prisosință, așa ca să ajungă pentru toată lumea, sunt două lucruri incompatibile, fiindcă în vecii vecilor oamenii nu vor fi în stare să împartă păinea între ei!” Libertatea ar fi deci o valoare care se articulează în conștiința umană odată cu alte valori : cu dreptatea, cu adevărul, cu binele. Gregaritatea are particularitatea că se orientează după instincte
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
locuiam și în același oraș. "Dar nu tu ești persoana care a băgat în poșetă, îmi repetam întruna, sticluța cu sosul de soia! Pentru Dumnezeu, liniștește-te!" Cu toate acestea faptul că eu nu aș fi putut șterpeli în vecii vecilor sticluța nu avea nici o importanță. Ceva mai adânc, care venea de dinaintea mea, mă făcea coautor, părtaș, complice la gestul de rândaș la care tocmai asistasem. Important era că și ea și eu trăgeam după noi, acolo și peste tot în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]