17,396 matches
-
mi-a spus să nu-mi fac griji pentru că, după ce dă ocol orașului, patrupedul se întoarce singur acasă. Din ziua aceea am început să mă salut mai întîi cu cel care intrase în vorbă cu mine, apoi și cu alți vecini. Mă simțeam ca la mine acasă și mă gîndeam ce diferență colosală poate să fie între francezii din Paris - care te țin la distanță - și cei din sud. Mai mult decît tot ce văzusem în casa în care locuiam mă
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
să-și realizeze programul electoral extrem de nerealist. În aceasta perioadă Guvernarea oligarhică (acum în componență deplină cum a dorit Plahotniuc) va trebui să rezolve foarte multe probleme: și problema miliardelor furate; și grava criză economică; și relațiile grav deteriorate cu vecinii s.m.a., pe care însă nu le va putea rezolva. Aceasta va eroda masiv electoratul sau, îi va trezi pe unii creduli, să nu mă exprim mai dur, care l-au votat și de această dată. Este clar că acum Dodon
AM PIERDUT ALEGERILE DAR… de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380639_a_381968]
-
CH - Gossau, 14.09. 2003) DIALOG DESPRE NEVINOVĂȚIE (Dialog për pafajësinë) Ade cum te-ai născut? Nu știu. Cum? N-a depins de mine. Atunci cine? O femeie. Când și unde? Am fost mic, nu țin minte. Ce au spus vecinii? Nu mă ocup cu bârfe. Pot să nu fie exacte. Nu-i important, noi le adeverim. De aceea: Trebuie să răspunzi Pentru o noapte sexy Pentru a dovedi acestui tribunal Dacă actul împreunării s-a făcut în pielea goală. Domnule
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
simplu m-am născut cu ea. De când eram copil, îmi plăcea să fac daruri fel de fel, și celor apropiați dar și celor întâlniți întâmplător. Eram gata oricând să ajut pe oricine avea nevoie de o mână întinsă. Pornind de la vecinii mei cărora îmi plăcea să le mătur trotuarul din fața casei, apoi la vecinii pe care îi ajutăm să vină acasă cu plasele de cumpărături. Nici nu conta că la început plasele erau mai mari ca mine și aproape că le
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380730_a_382059]
-
daruri fel de fel, și celor apropiați dar și celor întâlniți întâmplător. Eram gata oricând să ajut pe oricine avea nevoie de o mână întinsă. Pornind de la vecinii mei cărora îmi plăcea să le mătur trotuarul din fața casei, apoi la vecinii pe care îi ajutăm să vină acasă cu plasele de cumpărături. Nici nu conta că la început plasele erau mai mari ca mine și aproape că le târam pe jos, eu tot ajutam. Se pare că Dumnezeu a ales ca
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380730_a_382059]
-
am chemat de nicăieri... XIX. ADUCEȚI BASARABIA ACASĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016. Aduceți Basarabia acasă Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați pierdută prin străini Aduceți Basarabia acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsati imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
dintre oameni pe care sărbătoarea le aducea. Îmbrăcați cu tot ce aveau acasă mai frumos, oamenii se simțeau mândri că servesc Coroana. Ei păstrau cu sfințenie cartea ilustrată semnată de Suveran, iar sărbătoarea lor de acasă, cu familia, prietenii și vecinii era oarecum definită de cele câteva clipe petrecute, mai devreme în zi, la Palat. Despre acele clipe, despre darul regal primit de fiecare, se vorbea toată vacanța de iarnă. De altfel, Regina Elena avea grijă, precum toate predecesoarele ei, să
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
este deosebit de subtil, de greu de surprins în profunzime, Aceste rânduri poate nu le-aș fi așternut niciodată, de nu m-ar fi întâmpinat recent ura devastatoare cu chip de om. Au fost momente uluitoare create de un tumult verbal vecin cu imbecilitatea agresivă. De necrezut că atâta mizerie umană poate fi adunată într-un singur om. Era un clocot de ură întunecată care se revărsa asupra mea ca o avalanșă nestăvilită. Abisul urii părea fără fund, nu se zărea nicio
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
este numit Phasis erimnos (v. 82) și Phasis eyrimenas (v. 1052). La Dionysius Periegetul râul Phasis izvorăște din muntele Armenios. Pe malul lui găsim o populație de ryndaci, o formă coruptă a numelui de rymdaci. În versetul 1063 arimaspii sunt vecini cu sauromații și geții. Și la Appian (Mithr. c. 15) colchii, supuși regelui Aietes purtau epitetul arimani. Hesiod (fragm. XXXII) considera că Arabus a fost fiul lui Ermaon sau Ermas, adică Hermes. La Ptolmeu râul Jiu este numit „Arabos Patamos
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
reduce la poporul arimilor sau arameilor (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag 189). Arimaspii, ne spune Ștefan Bizantinul erau doar un popor din gintea hiperboreenilor („Arimaspoi ethnos Yperboreon”), dar domnia politică peste hiperboreenii pașnici de la Istrul de jos o aveau vecinii lor de la apus, acești războinici arimaspi. Conform istoricului Damastis Sigensis, care a trăit pe vremea lui Herodot, arimaspii locuiau în partea sudică a munților Rhipei (Hist. gr. II. 65; Eustathius Com. Dionys. V. 32). Un citat din poetul epic Pherenicos
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
de le-aș uda, s-ar opări!. Crdeți că ar fi arătat așa, dacă nu le udam? Apă am, am în curte fântână. Săpată de mine și adâncă de nu seacă peste vară așa cum se mai întâmplă la unii dintre vecini. Se reazemă de ghizdurile fântânii simțind că îi face bine răcoarea apei din adâncuri. De fapt vrea să ne atragă atenția asupra unui amănunt: - Vedeți ciutura asta? Am adus-o din Oltenia. Am comandat-o special. La noi, pe-aici
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
care predau limba română unor străini știu cît de greu e să le explici vorbitorilor de limbi în care această diferență nu e foarte clar marcată faptul că în română există răsăritul soarelui alături de răsărit de soare, în schimb sora vecinului nu implică și conceptul cam nefiresc soră de vecin. În texte juridico-administrative actuale întîlnim destul de des formula membri de familie; uneori e vorba de texte traduse, de mostre de legislație internațională: "Solicitantul poate fi însoțit (...) de membri de familie apropiați
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
greu e să le explici vorbitorilor de limbi în care această diferență nu e foarte clar marcată faptul că în română există răsăritul soarelui alături de răsărit de soare, în schimb sora vecinului nu implică și conceptul cam nefiresc soră de vecin. În texte juridico-administrative actuale întîlnim destul de des formula membri de familie; uneori e vorba de texte traduse, de mostre de legislație internațională: "Solicitantul poate fi însoțit (...) de membri de familie apropiați" (udi.no); "străinii membrii de familie ai cetățenilor români
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
cehii, poate că acum și bulgarii) sau pentru publicarea în limbi internaționale. Legătura lor cu lumea este slabă, reducându-se în principal la prezența unor cărți românești la târguri internaționale de carte. Avem multe de învățat în această privință de la vecinii noștri. Pe domenii, cum s-ar prezenta situația? Nu mă aflu în poziția de a judeca diferitele domenii, dar, după semnele care-mi parvin, mă tem că este slabă prezența românească în științele economice și sociologice, în istorie, în psihologie
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
surprize" este Ștefan Bă... A, nu, Doamne-scuză-mă: am impresia că m-am încurcat din cauza emoției! Și chiar așa e: - Noa-noa, vezi că le-amesteci, bădițule!, îmi atrage atenția Haralampy. - Da, și?, îl întreb cu ciudă. Dacă e televiziune publică, domnu' vecin, eu n-am voie să mă exprim? N-am dreptate să mă revolt? Adică alții au voie să-și descarce poverile familiale la televiziune, iar eu nu? Eu nu-mi plătesc dările și abonamentul? - Bine, mă, bine! Gata, liniștește-te
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
ascultă pe ăia de la Europa Liberă! - Merg și eu! - Mă, tată, treburile astea sunt și nu prea, pentru tine! Dar, ce să zic..., dacă vrei... - O fi sau nu, hai! - l-am Îndemnat eu, chiar dacă oboseala Își spunea cuvântul. La vecinul nostru, am ascultat până târziu, când pe un post, când pe altul, tot ce se Întâmpla În țară. A doua zi, cu noaptea În cap, ne-am dus să tragem Împreună cu el, din nou, clopotul. - Bă, Costică, gata, ăsta e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vreme, cârpaci ne e cârmaciul, ne merităm soarta! Asta e! - a repetat Nicolae, mâhnit, printre bătăile clopotului: bang! ...bang! Mă, Costică, adevărul e că nici nu ai cu cine! Tataie a tăcut. Și eu am rămas gânditor și zgribulit. Doar vecinul nostru s-a Încovoiat din nou cu sfoara clopotului Înfășurată pe după mână, gata, iar, să-l tragă. Dintr-o dată, bubuitul unei puști a răsunat de-a lungul văii Bulzeștiului. Ne-am speriat. - Cine să fie? Nicolae a numărat pe degete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poetul, ne Învață să bem În fiecare zi o cupă de vin În plus și pentru mâine. Toți oamenii sunt trecători. Dar nu toți trecătorii sunt oameni.. În fața instanțelor Adevărul pierde adesea; Minciuna are avocați redutabili. Să ne ferim de vecini, că de restul satului ne putem apăra și singuri. Dacă vrem să fie respectată lumea din noi, să n-o tulburăm pe-a altora. În aripile tuturor păsărilor, sunt Întotdeauna și zborurile noastre. Primul nostru dușman suntem noi, atunci când ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
e luată la ochi de profesori. Câteva luni mai târziu (avea doar șaisprezece ani!) e zvârlită în închisoare. Motivele n-au de-a face, direct, cu "zeama de varză": eleva avusese imprudenta idee de a strecura în cutiile poștale ale vecinilor manifeste împotriva lui Stalin. Indirect, însă, au de-a face: în urma denunțului din ziar, Ioana Maria devenise pentru establishment un dușman periculos. O "mătrăgună" care, nu-i așa, trebuia stârpită! Întrebarea pe care-o pun este următoarea: a făcut respectivul
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
social datorită dezvoltării forțelor de producție". Definițiile sînt total derutante pentru cineva care întîlnește cuvîntul în contextele actuale tipice, de exemplu: "Socializează și fii veselă, ca să crape el de ciudă și vei vedea ce bine e cu prietenii alături. Invită vecini sau cunoștințe acasă la tine la niște clătite" (club.neogen.ro). Ca în multe alte cazuri, peste un sens vechi, în parte preluat din franceză, în parte filtrat de constrîngerile ideologice ale vremii, s-a suprapus în ultimii ani un
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
ei, rămași fără tată, așa cum de altfel eram și eu. Tânți Lenuța eu așa îi spuneam locuia deci la Amărăști, la 4-5 Km de comună Glăvile, în casa bunicului ei, popa Ion . Acest preot iubit de amărășteni era finul și vecinul lui Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui popa Ion. Valeriu, Dumitru și (Elenă) Lenuța Anania erau copii Ghitei, care s-a măritat cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
anonim și mă povestesc. Mai eram eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-i arăt că eu rămân corect. Întotdeauna corect. Mai bine mi-aș găti ceva. Ouă în frigider mai sunt. O să-mi fac niște ochiuri. Mi-am pus manuscrisele în hol. Am dat s-aprind aragazul. Nu mai funcționa. Știam că vecinul are o butelie. Bat la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba. Bat cu pumnii ba chiar și cu picioarele în ușă subțire. Zgomotele hăulesc în tot blocul, în liniștea ce s-a lăsat pe nesimțite de jur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba. Bat cu pumnii ba chiar și cu picioarele în ușă subțire. Zgomotele hăulesc în tot blocul, în liniștea ce s-a lăsat pe nesimțite de jur împrejur. Nedumerit abandonez ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e pustiu. Doar fumul incendiilor e mai consistent. Nici un călător. Și mi-e o foamee... Mă-ntorc la ușă vecinului. O deschid bușindu-mă cu umărul în ea. A iesit din tătâni. Intru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
liniștea ce s-a lăsat pe nesimțite de jur împrejur. Nedumerit abandonez ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e pustiu. Doar fumul incendiilor e mai consistent. Nici un călător. Și mi-e o foamee... Mă-ntorc la ușă vecinului. O deschid bușindu-mă cu umărul în ea. A iesit din tătâni. Intru în bucătărie. Butelia e sub masă. N-au luat-o. O clatin. Mai are ceva încărcătură. O iau și o aduc la mine. Am un aragaz de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]