KorAP: Find »[drukola/base=vegetal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...1027 >

25,673 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259

indicilor demografici, între 40 și 50 % din necesarul de energie, restul revenind energiei solare, hidraulice, nucleare etc. Studii și cercetări recente au arătat numeroase posibilități și tehnologii de obținere a carburanților din biomasa produsă prin fotosinteză, cum ar fi:uleiuri vegetale (de rapiță, floarea-soarelui sau alte culturi), care pot servi ca înlocuitor, total sau parțial, al motorinei la motoarele Diesel de tractoare, cu modificări neesențiale ale acestora; - etanolul, produs din amidon sau substanțe zaharoase conținute de topinambur, sorg zaharat, sfeclă de

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
altele, au intervenit pentru raționalizarea și reducerea consumului de combustibil la efectuarea lucrărilor agricole. 5.4. REDUCEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL CONVENȚIONAL LA LUCRĂRILE AGRICOLE LA NOI ÎN ȚARĂ Randamentul energetic pe ansamblul agriculturii este pozitiv, datorită aportului energetic al producției vegetale. În cursul utilizării producției vegetale de către animale sau de către industria alimentară, ramuri deficitare sub aspectul bilanțului energetic, o mare parte din excedentul energetic al producției vegetale se pierde. Această pierdere este cu atât mai mare cu cât procesul de prelucrare

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
și reducerea consumului de combustibil la efectuarea lucrărilor agricole. 5.4. REDUCEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL CONVENȚIONAL LA LUCRĂRILE AGRICOLE LA NOI ÎN ȚARĂ Randamentul energetic pe ansamblul agriculturii este pozitiv, datorită aportului energetic al producției vegetale. În cursul utilizării producției vegetale de către animale sau de către industria alimentară, ramuri deficitare sub aspectul bilanțului energetic, o mare parte din excedentul energetic al producției vegetale se pierde. Această pierdere este cu atât mai mare cu cât procesul de prelucrare a produselor vegetale este mai

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
ÎN ȚARĂ Randamentul energetic pe ansamblul agriculturii este pozitiv, datorită aportului energetic al producției vegetale. În cursul utilizării producției vegetale de către animale sau de către industria alimentară, ramuri deficitare sub aspectul bilanțului energetic, o mare parte din excedentul energetic al producției vegetale se pierde. Această pierdere este cu atât mai mare cu cât procesul de prelucrare a produselor vegetale este mai sofisticat, cu cât sunt mai mari cheltuielile de energie pentru transport, depozitare și desfacere la consumatori (Ex. Pentru 1 t de

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
utilizării producției vegetale de către animale sau de către industria alimentară, ramuri deficitare sub aspectul bilanțului energetic, o mare parte din excedentul energetic al producției vegetale se pierde. Această pierdere este cu atât mai mare cu cât procesul de prelucrare a produselor vegetale este mai sofisticat, cu cât sunt mai mari cheltuielile de energie pentru transport, depozitare și desfacere la consumatori (Ex. Pentru 1 t de încărcătură transportată pe 1 km, consumul energetic este: 106 kcal pe cale ferată; 107 kcal în navigația fluvială

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
estimate din țara noastră rezultă că pe întregul sistem agroalimentar, consumurile energetice sunt repartizate astfel: 30 % pentru prelucrare; 20 % pentru depozitare și transport; 30 % în menaj; 20 % în procesul agricol propriu-zis. Cu toată ponderea redusă în consumul energetic agroalimentar, producția vegetală are încă largi posibilități de a îmbunătăți randamentul energetic, atât prin mărirea producției, cât și prin reducerea consumului de energie afectat procesului de producție. Întrucât sporirea producției agricole, cerință obligatorie pentru dezvoltarea în continuare a economiei noastre naționale, necesită cantități

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
pe roțile posterioare, cu greutăți adiționale (tabelul 53); - Efectuarea lucrărilor agricole la termenele agrotehnice optime Consumul de combustibil la lucrarea de arat crește când solul are umiditate prea mare sau prea mică, precum și atunci când terenul nu este eliberat de resturi vegetale. De asemenea, când arătura de vară este efectuată mult după recoltare, și mai ales pe secetă, consumul de combustibil crește cu circa 25 %, lucrarea este de slabă calitate, iar dacă este destinată însămânțărilor, arătura necesită 1 - 3 prelucrări cu grapa

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
B. Indicii calitativi de lucru ai arăturii sunt prezentați în tabelul 64. Acești indici nu s-au urmărit în mod special, în afara adâncimii și lățimii medii ai arăturii, gradului de mărunțire a solului, gradului de acoperire cu sol a masei vegetale, gradului de afânare și aspectului arăturii, raportate la gradul de tasare, determinat prin una, două și trei treceri ale secției tăvălugului neted 3TN1,4. Semnificația notațiilor și modul de determinare a parametrilor: - ai - valorile adâncimii de lucru măsurate cu brazdometrul

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
iau cu rama pătrată cu suprafața interioară de 1 m2, pe adâncimea arăturii, în cel puțin trei poziții dispuse pe diagonala parcelei arate; - Msti - masa totală a solului, măsurată pe adâncimea arăturii în cadrul ramei metrice; - Mvai - masa măsurată a resturilor vegetale acoperite cu sol; probele se iau pe o suprafață de 1 m2 cu rama metrică, în cel puțin trei poziții așezate pe diagonala parcelei, înainte și după arat; Mvai rezultă din diferența dintre masa vegetală totală (Mvti), măsurată înainte de arat

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
Mvai - masa măsurată a resturilor vegetale acoperite cu sol; probele se iau pe o suprafață de 1 m2 cu rama metrică, în cel puțin trei poziții așezate pe diagonala parcelei, înainte și după arat; Mvai rezultă din diferența dintre masa vegetală totală (Mvti), măsurată înainte de arat și masa vegetală măsurată în același loc, după arat; - n - numărul măsurătorilor efectuate (a probelor luate) pentru indicii Gms și Gas, care trebuie să fie de minimum 3; - hi - înălțimea măsurată la care se ridică

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
sol; probele se iau pe o suprafață de 1 m2 cu rama metrică, în cel puțin trei poziții așezate pe diagonala parcelei, înainte și după arat; Mvai rezultă din diferența dintre masa vegetală totală (Mvti), măsurată înainte de arat și masa vegetală măsurată în același loc, după arat; - n - numărul măsurătorilor efectuate (a probelor luate) pentru indicii Gms și Gas, care trebuie să fie de minimum 3; - hi - înălțimea măsurată la care se ridică nivelul solului arat față de nivelul solului nearat (cm

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
Rezultatele acestor experimentări ne arată că plugul PP-3-30 realizează adâncimi și lățimi de lucru mai scăzute, față de cele stabilite prin reglare, cu cât solul este mai tasat, prin tăvălugire. Gradul de mărunțire a solului și cel de acoperire a resturilor vegetale, înregistrează o scădere mică odată cu mărirea tasării solului. Gradul de afânare se mărește ușor odată cu creșterea tasării solului cu ajutorul secției tăvălugului neted, datorită diminuării gradului de mărunțire. Apreciind, în general, se poate afirma că, în toate cazurile experimentate, aspectul arăturii

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
influențat în mare măsură indicii calitativi de lucru ai agregatului de arat. S-a stabilit că odată cu mărirea gradului de tasare a solului scad adâncimea de lucru a plugului, gradul de mărunțire a solului și gradul de acoperire a resturilor vegetale, mărindu-se în același timp gradul de afânare a solului, datorită diminuării gradului de mărunțire. 16. În cadrul încercărilor efectuate s-a stabilit că viteza de deplasare a agregatului de arat scde pe măsură ce se mărește gradul de tasare a solului. 17

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

și forme de relief dintre cele mai variate și spectaculoase, o deltă unică și fascinantă, ape repezi care traversează munții, lacuri diferite, cantonate în toate unitățile de relief, un fluviu de importanță europeană, litoral pitoresc, o mare diversitate a speciilor vegetale și o faună cinegetică de invidiat. La acestea se adaugă patrimoniul antropic, desăvârșit în timp de o populație tolerantă și primitoare, cu dezvoltat simț estetic, păstrătoarea unui folclor deosebit, a unor meșteșuguri străvechi și a unei agriculturi tradiționale. Conceput ca

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
cu o zonă științifică de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
tratarea sau prevenirea unor afecțiuni. Ea este influențată de poziția țării pe Glob, ce determină clima temperată, de poziția țării în continent, ce determină caracterul continental, la care se adaugă caracteristicile suprafeței terestre: altitudinea, expoziția și înclinarea reliefului, prezența învelișului vegetal (în principal forestier), proximitatea unei întinderi de apă ș.a.. Dispunerea teritoriului pe diferite trepte atitudinale impune o serie de caracteristici specifice fiecărui etaj climatic, diferențiate mai ales sub raport termic, hidric și dinamic. 2.2.1. Influența elementelor climatice asupra

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
feruginoase), Sângeorz-Băi (ușor radioactive), Voșlobeni, Pucioasa, Băile Tușnad, Mădăraș, Turia (sulfatate), la care se adaugă și nămolurile cu ape carbogazoase din Depresiunea Dornelor și Depresiunea Borsec, Covasna etc.. Nămolurile de turbă sunt formate în mlaștini, prin transformarea incompletă a materialului vegetal, în condiții de umiditate avansată. Nămolul de turbă a fost utilizat pentru prima dată la Vatra Dornei, în 1880, urmat de Borsec în anul 1889, importante resurse de acest gen existând la Vatra Dornei, Borsec, Malnaș, Someșeni, Felix, 1 Mai

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Stejarul Unirii (Roman), ș.a.; d) sărbătorirea unor etape în dezvoltarea vegetației constituie prilej de polarizare a turiștilor în cadrul anumitor manifestări sociale, intrate în conștiința populației din unele locuri, cu ocazia înfloririi liliacului, narciselor, salcâmului, teiului etc.. Cea mai reprezentativă formațiune vegetală o reprezintă pădurea. Ea transmite o influență binefăcătoare asupra stării generale a organismului prin efectul calmant, prin varietatea culorii și prin muzicalitatea sa. Atractivitatea pădurii sporește prin topoclimatul specific, cu umezeală mai mare, temperaturi moderate, valori reduse ale vântului, la

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
ca rezervație de interes mondial ar putea influența pozitiv chiar și imaginea României în lume. Dezvoltarea turismului în această zonă va trebui făcută însă, prin reglementări stricte, doar în limitele capacității de suport ecologic. Știați că... Hasmacul este o formațiune vegetală, cu caracteristici subtropicale, alcătuită din plopi, ulmi, stejari, arbuști și plante agățătoare precum vița sălbatică, iedera, carpenul și o liană (Periploca graeca)? Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
elemente de folclor a căror valoare stârnește interesul turiștilor. Cele mai multe obiceiuri sunt legate de momentele principale ale vieții (nașterea, căsătoria și moartea), de calendarul bisericesc (Crăciunul, Boboteaza, Paștele), de începutul sau încheierea unor munci agricole, de anumite etape din ciclul vegetal (Sânzienele ș.a.). Sunt renumite, de exemplu, obiceiurile de iarnă din Maramureș, cu tot alaiul de colinde, măști (capra, ursul), precum și cântecele legate de nașterea Mântuitorului. Aceeași regiune turistică mai surprinde și prin seninătatea și umorul cu care sunt privite viața

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Târgul de fete” de pe Muntele Găina 1. Nedeile sunt manifestări tradiționale, prilejuite de anumite momente din viața oamenilor, cum ar fi: reluarea unor activități agricole (păstorit, arat), anumite trăiri și obișnuințe generate de succesiunea ritmică a anotimpurilor etc.. Manifestarea ciclurilor vegetale constituie, adesea, elemente de polarizare a turiștilor, în cadrul anumitor sărbători, intrate de mult în conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare (în Podișul Mehedinți), înflorirea bujorului (în Fânațele Clujului), înflorirea narciselor în Poiana Narciselor (Munții Apuseni

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
o scădere a efectelor terapeutice, cum se constată în cazul Lacului Techirghiol ș.a.. Învelișul biogeografic este o altă componentă indispensabilă patrimoniului turistic natural dintr-o regiune. Practic, orice obiectiv turistic este favorizat de prezența unui peisaj atrăgător, iar degradarea învelișului vegetal duce, frecvent, la diminuarea potențialului turistic. În pofida exploatării intense din perioada contemporană, dar mai ales din ultimele două decenii, fondul forestier din țara noastră constituie un avantaj în dezvoltarea activității turistice. Pădurea de foioase și de conifere completează cu succes

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855

tipurilor de resurse implicate într-o activitate se delimitează la următoarele forme: - eficienta economică a resurselor naturale; - eficienta economică a resurselor avansate; - eficienta economică a resurselor ocupate; - eficienta economică a resurselor consumate. Resursele naturale sunt materii prime, energie, combustibil, minerale vegetale, animale. Resursele avansate sunt acele resurse cheltuite în prezent dar care vor produce efecte în viitor. Se includ în această categorie cheltuielile de investitii, de cercetare știintifică, cheltuielile cu introducerea progresului tehnic, cheltuieli cu pregătirea forței de muncă și altele

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]