2,609 matches
-
trebuie să fi împlinit miracolul de a te fi aflat în vreun punct al spațiului, negârbovit de amărăciuni. Când te găsești într-un loc, nu faci decât să te gândești la altul, încît nostalgia se conturează organic într-o funcție vegetativă. Dorința de altceva, din simbol spiritual, devine natură. Expresie a avidității de spațiu, nostalgia sfârșește prin a-l anula. Cine suferă numai de pasiunea Absolutului n-are nevoie de această lunecare orizontală pe întinderi. Existența staționară a călugărilor își are
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cei mai primejdioși sânt acei a căror sănătate e atinsă. Istoria e mânată de oameni care-și pipăie necontenit pulsul. Elementele care definesc boala: excesul conștiinței; paroxism de individuație; transparență organică; luciditate crudă, energie proporțională "pierderii"; respirație în paradox; religiozitate vegetativă, reflexă; orgoliu visceral; vanitate rănită a cărnii; intoleranță; delicatețe de înger și bestialitate de călău. Un Dumnezeu care cerșește la poarta Raiului pare a fi orice bolnav. De altfel, nu e ca și cum s-ar fi infiltrat în fiecare din celulele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de amor de asupra lor, cari, vinovați și ascunși sub o mantie neagră, pierduse memorie, strălucire, inocență, în acea elementară și întunecoasă plăcere care, asemenea nașterei și morții, sunt întunecoase și tâmpite momente de uitare, de neconștiință, de o viață vegetativă și fără înțeles. {EminescuOpVII 153} [X: MOARTEA CEZAREI] 2284 În sara aceasta se-nnourase și Cezara, închisă în chilia ei, plecîndu-și capul între oalele cu flori cum ședea lângă fereastă, își răzima fruntea de geamuri și trăncănea cu degetele în ele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
poziție se realizeaz... plasând ambele palme activate pe ochi, având rol în tratarea tuturor afecțiunilor oculare existente (cataract..., glaucom, miopii sau hipermetropii excesive, strabism), acționând simultan și asupra sistemului nervos central (SNC), ameliorându-i funcțiile. Poziția trateaz... și sistemul nervos vegetativ, care controleaz... viața intern... a organismului nostru, având rezultate favorabile în tratarea r...celilor, insomniilor, rinitelor sau alergiilor de diverse feluri. Poziția mâinilor pe chakra coroanei Poziția mâinilor pe chakra coroanei Aceast... poziție se realizeaz... plasând ambele palme deasupra creștetului
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de aceea oamenii, atunci când sunt obosiți, duc instinctiv mâinile în aceast... zon.... Poziția mâinilor în zona coccisului Poziția mâinilor în zona coccisului Aceast... poziție acționeaz... asupra formațiunii nervoase denumit... „coadă de cal”, constituit... din nervii spinali inferiori, reglând sistemul nervos vegetativ echilibrând organismul. Dac... mâinile se plaseaz... mai jos, pe feșe, se produce o accentuare a simțului integr...rii în lume. Poziția mâinilor aplicate pe glezne Poziția mâinilor aplicate pe glezne Această poziție se poate aplica pentru fiecare picior în parte
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în jos, pan... în zona coccigian.... Aceste mișc...ri se repet... de dou... sau de trei ori și au rol în energizarea articulațiilor intervertebrale și a r...d...cinii nervilor spinali, asigurând și o foarte bun... funcționare a sistemului nervos vegetativ. Perierile verticale sunt realizate cu mâna dominant... pornind de la ceaf... spre zona coccigian... de-a lungul coloanei vertebrale, iar apoi lateral în ambele p...rți, pe linia care pornește de la omoplat spre oasele bazinului. De asemenea, aceste perieri se repet
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
unii cercetători au considerat că posedăm un „ceas biologic”. Așa s-ar putea explica decalajele orare din timpul lungilor călătorii cu avionul. Cercetătorii neurobiologi (Denis, 1992; Jouvet, 1995) localizează acest ceas într-o zonă a creierului ce răspunde de viața vegetativă (hipotalamusul), în special la nivelul unui mic centru nervos (grupare de neuroni) numit „suprachiasmatic”, deoarece se află chiar deasupra intersectării a celor doi nervi optici (chiasma optică). Acest centru primește informații luminoase de la retină prin miile de axoni ai celulelor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Movements); dacă trezim persoana în acest stadiu, constatăm că ea tocmai visa. După epidemia de gripă spaniolă din 1918, medicul vienez Constantin von Economo a observat la cadavrele studiate că oamenii care sufereau de insomnie aveau leziuni pe hipotalamusul (creierul vegetativ) anterior, iar cei care suferiseră de letargie aveau leziuni pe hipotalamusul posterior. De la această observație s-a dezvoltat ideea că trezirea este declanșată de hipotalamusul posterior (deoarece leziunea provoacă letargie), iar somnul de hipotalamusul anterior. Continuarea cercetărilor (Jouvet, 1995; Valatx
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
oferită de creierul stâng de a descrie verbal ceea ce percepem sau facem. Pe de altă parte, inconștientul corespunde părților din creier care nu „vorbesc”, în special emisfera dreaptă, dar și alte părți, cum ar fi hipotalamusul, care este creierul nostru vegetativ (comandă foamea, sexul, somnul etc.), și cerebelul, ce răspunde de actele noastre automatizate. Inconștientul popularizat de Freud există într-adevăr, dar este multiplu. Pentru mai multe detalii Gazzaniga, M., Le Cerveau dédoublé, Mardaga, Bruxelles, 1976. Sperry, R.W., „The Great
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
acționează într-o manieră complexă, în special prin intermediul hipofizei, „dirijorul glandelor hormonale”, care secretă în zone foarte bine stabilite microcantități de substanțe; acestea stimulează glandele care secretă hormoni. Astfel, stimularea chimică sau electrică a hipotalamusului declanșează diferite nevoi și comportamente vegetative; injectarea unor cantități mici de hormoni sexuali la cobai declanșează hipersexualitate: prin stimulare electrică, Vaughan și Fisher au declanșat la cobai coituri complete (finalizate prin ejaculare) de 44 de ori la rând. Comportamente similare, de hiperfagie sau de ovulație, au
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în biologia motivațiilor Chiar dacă astrologii îl neglijează, mai există un astru ce acționează asupra caracterului nostru: soarele. Știm deja că el face posibilă viața (clorofila plantelor sintetizează energia grație fotonilor), însă unele cercetări recente au demonstrat că și viața noastră vegetativă depinde de soare, la fel ca în cazul plantelor. La vertebrate, de la pești până la mamifere - incluzând, desigur, și omul -, hipotalamusul, „creierul” vieții vegetative, programează componentele fiziologice ale foamei, setei, ritmului veghe/somn, sexualității etc. Dar hipotalamusul este stimulat, la rândul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
viața (clorofila plantelor sintetizează energia grație fotonilor), însă unele cercetări recente au demonstrat că și viața noastră vegetativă depinde de soare, la fel ca în cazul plantelor. La vertebrate, de la pești până la mamifere - incluzând, desigur, și omul -, hipotalamusul, „creierul” vieții vegetative, programează componentele fiziologice ale foamei, setei, ritmului veghe/somn, sexualității etc. Dar hipotalamusul este stimulat, la rândul său, de o altă structură a creierului: epifiza; acesta este un fel de ochi fosil prevăzut cu adevărați fotoreceptori, de unde și numele său
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ele sunt o consecință a celorlalte, care s-au manifestat mai întâi (Fraisse, 1965). Din perspectivă modernă, ambivalența emoției poate fi explicată în termeni de procese paralele. Diferiți centri sunt alertați de o situație ce presupune emoție și declanșează mecanisme vegetative și cognitive paralele (eventual, care interacționează). Nu este necesar să considerăm că o categorie o declanșează pe cealaltă. Sistemul nervos este compus din două mari sisteme. Sistemul nervos central (cea mai mare parte a creierului și măduva spinării) conduce cu ajutorul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
central (cea mai mare parte a creierului și măduva spinării) conduce cu ajutorul nervilor în interiorul coloanei vertebrale informațiile către mușchi, rezultând activități voluntare (mersul, alergatul etc.). Al doilea sistem, numit autonom, deoarece este puțin sau deloc controlat voluntar, ne dirijează viața vegetativă și pe cea emoțională. La rândul său, este alcătuit din: sistemul simpatic (sau ortosimpatic) și sistemul parasimpatic. La început, fiziologii au crezut că sistemele simpatic și parasimpatic sunt antagonice (prefixul paraînsemnând „contra”, după modelul termenilor paratrăsnet sau parașută). Însă cercetările
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
au crezut că sistemele simpatic și parasimpatic sunt antagonice (prefixul paraînsemnând „contra”, după modelul termenilor paratrăsnet sau parașută). Însă cercetările recente arată că ele sunt relativ independente și au un specific propriu. Sistemul parasimpatic se ocupă în principal de funcțiile vegetative (de exemplu, digestia: salivare, secreții gastro-intestinale etc.), în timp ce sistemul simpatic acționează mai curând ca regulator (de exemplu, protejarea de frig) și este activ în „circumstanțele critice” (acțiune violentă, frică, mânie etc.), adică ceea ce numim, în prezent, „stres”. Sistemul simpatic acționează
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o altă axă de comandă, numită „corticotropă”. Fiind hormonală, este mai lentă (Mormède, 1989), îi trebuie un sfert de oră pentru a se mobiliza, fiindcă hormonii se deplasează în sânge mai încet decât influxul nervos. Procesul începe la nivelul creierului vegetativ (hipotalamus) și se încheie, în urma unei cascade de secreții, cu hormonii cortico-suprarenali (glande care se află deasupra rinichilor), corticosteroizii, care sunt hormonii stresului. Concluzie Iată un excelent exemplu de procese desfășurate în paralel: reacțiile nervoase sunt foarte rapide (de exemplu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea expresiilor vegetative: reacții motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea pupilei; inhibiția respirației; inhibiția expresiilor somatice (vocalizarea emoțiilor). Sistemul limbic este în strânse relații funcționale cu hipotalamusul, de care este conectat prin fornix. Este cunoscut, că animalele cu transecțiune executată cranial față de talamus, prezintă la
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor, denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al (neuro)fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică: gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de atac sau fugă); și/sau vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină, metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu demult obiectul de studiu exclusiv al psihologilor (psihofiziologie). Aspectul cognitiv constă în perceperea situației, compararea informațiilor actuale cu experiența trecută
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
durerea, durerea-boală, cum o vom numi de acum înainte (convențional), trebuie (re)cunoscută împreună cu toate însușirile și combătută pe cât posibil, atunci devine un fenomen clar (per)ceptiv anxios, polimorf și pluridimensional, ce asociază manifestările senzitive și senzoriale cu reacțiile somatice, vegetative, endocrine și psihoafective ale suferinței. Mecanismul de cunoaștere presupune participarea concomitentă a mai multor neurostructuri specifice/nespecifice, când stimulul (noci)ceptiv este supus unei modulări prin acțiunea sistemelor activatoare și/sau inhibitoare: O experiență psiho-emoțională dezagreabilă determinată de o leziune
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
unui pliu cutanat; durerea de profunzime este durerea din mușchi, oase, articulații și are un caracter greu de localizat, mai ales datorită tendinței de a iradia în vecinătate. Toate tipurile de durere somatică au o componentă afectivă reactivă și una vegetativă. Durerea superficială tardivă, dar mai ales durerea profundă se însoțesc de alterarea stării afective (de la cenestopatie la indispoziție, agitație) și de reflexele vegetative importante: greață, transpirații profuze, modificări ale TA, ce s-ar datora stimulării unor fibre eferente aparținând SNV
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de a iradia în vecinătate. Toate tipurile de durere somatică au o componentă afectivă reactivă și una vegetativă. Durerea superficială tardivă, dar mai ales durerea profundă se însoțesc de alterarea stării afective (de la cenestopatie la indispoziție, agitație) și de reflexele vegetative importante: greață, transpirații profuze, modificări ale TA, ce s-ar datora stimulării unor fibre eferente aparținând SNV. Durerea inițială este însoțită de reflexe de efuziune, de retragere rapidă a segmentului de corp afectat. VII.3.2.2. Durerea viscerală. Sensibilitatea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
Durerea neuropatică, de tip nevralgic rezultând din procese fiziopatologice, ce implică participarea intrinsecă a SNC. Durerea mixtă sau nespecifică are fie mecanisme mixte, fie criptogenetice. Din acest grup fac parte cefaleea recurentă și unele sindroame dureroase vasculare însoțite de altele vegetative. Tratamentul trebuie să fie precedat de o serie de investigații paraclinice și de laborator. Durerea psihogenă reprezintă a patra categorie, când factorii psihologici au un rol major reflectând debutul, severitatea, exacerbarea sau persistența durerii. Bolnavii cu acest tip de durere
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
celulare; caracteristicile de cultură pe mediu lichid și solid; sporularea; activitatea fiziologică evaluată mai ales prin cerințele nutritive și proprietățile biochimice. 4.2.1. Caracteristici morfologice Examinarea microscopică a levurilor are în vedere forma și mărimea celulelor, modul de reproducere vegetativă (prin înmugurire multilaterală, bipolară sau unipolară; prin diviziune sau formare de filamente), forma, structura și modul de formare al ascei și ascosporilor. Astfel, forma celulelor vegetative este un criteriu taxonomic în identificarea genului. Pentru a face observații reproductibile se utilizează
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Examinarea microscopică a levurilor are în vedere forma și mărimea celulelor, modul de reproducere vegetativă (prin înmugurire multilaterală, bipolară sau unipolară; prin diviziune sau formare de filamente), forma, structura și modul de formare al ascei și ascosporilor. Astfel, forma celulelor vegetative este un criteriu taxonomic în identificarea genului. Pentru a face observații reproductibile se utilizează condiții standardizate privind examinarea culturilor de levuri aflate în faza exponențială de creștere într-un mediu pentru studii morfologice. Aceste condiții ideale sunt greu de realizat
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
metilen 1% timp de 1 - 2 minute; spălarea cu apă de robinet, uscarea, examinarea la microscop. Interpretare: După colorare energică la cald, sporii rezistă la decolorarea cu HCl - etanol și apar colorați în roșu închis, în timp ce peretele ascelor și celulele vegetative apar colorate în albastru. 4.2.4. Caracteristici fiziologice și biochimice Pentru levuri ca și pentru alte microorganisme (bacterii, actinomicete) caracterizarea morfologică și biochimică constă în evidențierea unor aspecte de maximă importanță pentru identificarea genurilor și speciilor, în vederea încadrării taxonomice
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]