731 matches
-
o sută de ani. De-a lungul acestui secol s-a perpetuat în relațiile româno-ruse „problema Tezaurului”, subsumată „problemei Basarabiei”. Aceste așa-zise probleme au fost create artificial de Rusia, pentru că așa i-au dictat interesele de mare putere cu veleități de impunere a voinței sale în această zonă geografică. De ce probleme artificiale ? 1.Expedierea la Moscova a Tezaurului României, în decembrie 1916 și iulie 1917, s-a efectuat în baza unor acte oficiale semnate de reprezentanții legitimi ai celor două
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
2 la 1. Înainte să ajungem la Lille, mai facem o escală într-un mic orășel flamand, unde luăm masa într-o piațetă (de fapt, un imaș verde, bine amenajat). Aici, suntem invitații speciali ai primarului, un bătrânel simpatic, cu veleități de poet. Bătrânul chiar ne citește, transfigurat de emoție, două poezii. Are alături de el o tânără, probabil o vedetă locală, care recită artistic, pentru cei care nu cunosc prea bine franceză, și varianta în engleză a poemelor. Să nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
filoanele memoriei mele dăinuiesc vorbe de mare apreciere la adresa dvs. Rădăcinile mele rămân În acel dens pământ moldav udat de Moldova și de Șomuz, de o rară concentrare de valori românești. Am plecat din acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
urmară orbiți de elocința și influența lui dinamică, dar, neavând o organizare centrală, îl părăsiră îndată ce se simțiră mai stabili. De aci înainte, cu toată bunăvoința celor din Vechiul Regat și în porfida unora din cei noi, începură fracturile adaptării, veleitățile ambiției, ignoranța mecanismului politic. Intram în perioada decepțiilor care, vai!, erau să meargă așa de departe, încât ți-ar fi părut bine să fi murit după primele zile ale Unirii, de nu te-ar fi întărit speranța că aceste aberațiuni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fixație cretină să mă duelez cu marea! M-a tâmpit singurătatea! Sunt un jalnic Don Quijote, care acum câteva luni voia să se dueleze cu o stân că, iar acum își dorește să se dueleze cu marea! Un Don Quijote ridicol, cu veleități de Don Juan, care nu mai ține min te numărul fetelor care i-au trecut prin pat, cum nu le mai ține minte nici trupurile și nici măcar chipurile. în schimb, își amintește, în mod straniu, de singura care l-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
târzie a unei călătorii din tinerețe este De la Thule la Taprobana (1969), în care apar și imagini ale fiordurilor Norvegiei, ale fumegoaselor teritorii islandeze, ale mărilor nordice sau descrieri fugitive ale deșertului și mănăstirilor arabe, ale monumentelor Indiei ș.a. Cu veleități de folclorist și etnolog, B. abordează unele aspecte ale culturii populare în câteva lucrări, dintre care în volum apare doar Mitologia Eddelor (scandinavă) (1922), mai mult o rezumare a legendelor cosmogonice nordice. Bun cunoscător al mai multor limbi, orientat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
bărbatul, în profesiune ca și în societate. 7. Psihologia și psihopatologia adolescenței Fiecare vârstă are specificul ei. După G. Robin, adolescența este prin excelență vârsta discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee nouă sau pentru o cauză nobilă. De aici rezultă o altă trăsătură a adolescenței: ambivalența afectivă. Pentru adolescenți lumea este prea mică, iar ei se simt mult prea mari pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la București între 5 ianuarie și 15 martie 1924 (unsprezece numere în format de ziar), sub „redacția” lui Camil Petrescu și condus de „un comitet” din care sunt deconspirați pe parcurs inginerii Virgil Ionescu și Petre Cătunaru (acesta și cu veleități literare). Publicația, cu profil ferm definit de cultură social-ideologică și artistică, se declară - sfidând eticheta de utopie - animată de o idee-forță: militantismul pentru construirea unei conștiințe de clasă a intelectualității și pentru solidaritatea de breaslă. Promovându-se modelul francez al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
intrând apoi la Școala Militară de Cavalerie, pe care o va absolvi în 1920, cu gradul de sublocotenent. Va părăsi curând armata, pentru un post de inspector la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, căutând, desigur, un cadru mai potrivit realizării veleităților sale artistice. Debutul literar îi este găzduit, în 1923, de „Universul literar”, care îi publică intermitent și alte poezii. Colaborează cu versuri, articole, medalioane și cronici plastice, iscălite uneori G. N. Florești, la „Țara de Jos”, „Adevărul literar și artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
creștină a țarului Nicolae al II-lea, care ar fi putut stopa expansionismul rusesc pentru a da șansă înfloririi europene a Rusiei. El dădea exemplul Japoniei, care a ajuns o mare putere economică și culturală abia după ce a renunțat la veleitățile imperiale. Asemenea, Germania a ajuns prosperă abia după ce a trecut prin puterea catharsis-ului din 1945, purificându-se moral de spiritul războinic. La fel, după căderea comunismului, Rusia trebuia să condamne, ritualic, imperialismul sovietic și toate crimele și cuceririle armate
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și pangermanismului în Europa, Eminescu regreta rivalitatea dintre Franța și Italia: "Pentru orice spirit nepărtinitor, rivalitatea Franței și Italiei poate produce cele mai triste rezultate pentru viitorul gintei latine"184. Așa se explică de ce poetul n-a putut consimți la veleitățile politice pangermaniste ale lui Titu Maiorescu, cu care va și polemiza în Timpul 185. În 1917, Eminescu ar fi consonat cu Stere în privința Basarabiei, dar ar fi fost la fel de neîncrezător în expansionismul Puterilor Centrale. Stere reproșa, pe bună dreptate, României că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care românii înșiși au fost cotați ca "minoritate". Paul Goma, spre deosebire de uitucii noștri comentatori și făuritori de istorie, a reținut, în răscolitorul său roman-document, Basarabia, un amănunt uimitor. Politicienii responsabili de la Chișinău, în zilele când încă nu se produsese resurecția veleităților imperiale rusești, au trimis mesageri la București spre a-i ruga pe politicienii români să faciliteze și să grăbească reîntregirea țării. Corneliu Coposu, de la care se așteptau speranțele, a răspuns delegației basarabenilor și bucovinenilor: Nu avem nevoie de încă patru
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la îmbunătățirile ce trebuie introduse. Se furnizează toate aceste planuri și memorii; dar, mai puțin norocoasă decât adunarea, misiunea asistă la îngroparea lucrărilor sale în dosare; căci zvonurile de război se potolesc și, odată cu frica de pericol, se liniștesc și veleitățile prințului și ale miniștrilor săi. Țara este ea însăși distrasă de la orice altă ocupație de către un important vot al Camerei. Guvernul, avertizat printr-o telegramă de la Constantinopol că, în chestiunea mănăstirilor închinate, o decizie contrară voinței țării avea să fie
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
unelte clasicizate ale romanului modern - sunt mânuite cu dexteritate pentru a compune profilurile celor trei Parce în mizerie, care nu prezic destinele, ci doar și le reamintesc, deformat și haotic, una dintre ele fiind chiar amnezică și o mitomană cu veleități literare. Ca și alți prozatori optzeciști, P. are o ureche bine exersată: radiografiile diverselor medii și grupuri sociale se bazează în mare parte pe înregistrarea de înaltă finețe a limbajului. Stilul este matur, polisat, într-un mod care îi pune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
maselor, la răspîndirea cuvintelor de ordine ale regimului ("Crede, supune-te, luptă", "Mussolini are întotdeauna dreptate" etc.) și la răspîndirea unui naționalism agresiv. În sfîrșit, pentru a se asigura de înregimentarea poporului italian și pentru a distruge în el orice veleitate revoluționară sau pur și simplu revendicativă, statul corporativ fascist oferă sindicatelor, plasate sub controlul său, monopolul reglementării raporturilor dintre patron și salariați și pune întreaga viață economică și socială sub o conducere unică de stat. În 1934 sindicatele fasciste sînt
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
o parte dintre militarii cei mai hotărîți și mai însetați de ideal în acțiunea disperată a unui război civil mocnit. Acesta urmărește un dublu obiectiv. Pe de o parte susținînd că se trage dintr-o ideologie anticapitalistă și antiimperialistă cu veleități internaționale el își la drept țintă interesele americane și pe reprezentanții acestora în Europa, civili sau militari. Pe de altă parte, acest război a încercat să destabilizeze prin teroare regiumurile democrat-liberale considerate drept agenți ai "marelui capital" și intermediari ai
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
monahilor, Lăpușneanu „zic să fie zis că de să va scula, va popi și el pre unii”. Raționamentul celor din jur, înfiorați de trecutele performanțe actualizate de aceste făgăduieli, transformă moarte Voievodului în rezultat al unei crime. Ruxandra, soția cu veleități de stăpână absolută, își asumă responsabilitatea și mânuiește otrava. Ureche ne povestește această „crimă de palat” (neuitând să precizeze că este vorba de o știre conservată în tradiție - „zic unii...”): „Mai apoi episcopii și boierii înțelegându acestu cuvântu și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
femeile deosebit de frumoase, se pare, aparținând acestui neam ibero-caucazian), care „față de slabul Domn și de blânda Doamnă, juca adeseori un urât rol de căpetenie”255. Maria va ajunge stăpâna castelului din Bozea, îi va supraviețui Voievodului (fără a manifesta vreo veleitate de „moștenitoare”) și, întorcându-se acasă, se va mărita cu Adam, un grec, fiu al sorei lui Petru Șchiopul. între „țiitoarele” (cronicarii folosesc pluralul), din cauza cărora s-a întors în Moldova Doamna Safta (sau Ilisafta, cum își semna ea, voievodal
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care le aprobă, deși nu am auzit că ar fi el la originea unor acțiuni în colectivul de redacție". Dudu Dănuț, student în anul II la Facultatea de Fizică, un tip comic, îi place să se impună, fără a manifesta veleități deosebite pentru scris". Nota ofițerului: "Informatorul a fost instruit să cultive relații cu membrii redacției revistei Opinia studențească și prin aceasta să-i cunoască pe membrii redacției revistei Dialog. Materialul se va completa cu mapa S.P. a numitului Liviu Antonesei
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și "Instantanee" din Opinia. Se critică absența subiectelor despre chiul, munca în asalt, mediocritate și se constată "o frică de a trata probleme care ar putea supăra pe cineva"28. Este criticat faptul că revistele sunt conduse de "persoane cu veleități scriitoricești, care au tendința de a se întrece cu celelalte reviste care apar în Iași sau în țară și care nu înțeleg că acestea constituie, de fapt, ziare studențești cu un scop bine precizat"29. Este criticat faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
punct de vedere literar, stanțele scrise de Kant, exercițiul elaborării acestora i-a putut fi de folos în meditația asupra temei creației poetice. Ne sprijinim, în această afirmație, si pe o mărturisire a lui Alexander Baumgarten, cunoscut de contemporani prin veleitățile lirice pe care le manifestă. În prologul lucrării sale Reflecții filosofice despre poem (1735), revelă că, dedicându-se zilnic câte puțin compunerii de versuri, a ajuns să se familiarizeze, până la urmă, cu materia și cu particularitățile acestui câmp și, totodată
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și al poeziei lui, ne obligă, astăzi, săl situăm. „Substanța adevărată a psihologiei poetului - scrie criticul - se poate descifra în Restriști: un suflet timid, nostalgic, sentimental, răvășit, descompus, suflet legat de țară, de pământ, inactual, inutil, cu voinți dizolvate în veleități, cu entuziasmuri puerile, gingaș și pretențios, concepând de altfel și meschinăria, dar inapt în a o realiza sau dândui, fără să vrea, o candoare ce o face inocuă; suflet moldovenesc, adică slav, risipit de vânt ca o scamă de păpădie
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Trotter, sora lui Ben, moare pe 21 noiembrie 1974, în atentatul de tristă amintire IRA, cu bombă, din centrul Birmingham-ului, lăsînd o stare de nevroză colectivă în urma sa, iar Paul Trotter, fratele mai mic al lui Ben, dezvoltă, timpuriu, veleități de politician englez, arătînd înclinații către manipulare și compromis). Romanul, străbătut de un umor rafinat (sesizabil chiar și în detaliile marginale, precum aceste "pronosticuri" finale, oferite de tatăl lui Philip Chase, Sam, care spune, la sfîrșitul anilor șaptezeci, că Margaret
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acești mărturisitori au fost nevoiți și au reușit să facă față unor prigoniri mult mai subtile decât cele cărora au fost supuși cei dintâi apologeți creștini. Dacă mai adaugăm la toate acestea și faptul că mărturisitorilor nu le lipsesc nici veleitățile literare, talentul artistic, abia atunci înțelegem cu adevărat dimensiunile extraordinare și sublimul acestor volume de mărturii. Sunt mărturii ale demnității creștine, ce au marcat în mod pozitiv finalul unui secol încărcat de intoleranță politică și religioasă și care, cu siguranță
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de gîndire ce prevedea o concentrare economică în jurul polilor cu costuri scăzute de tranzacție și un declin al teritoriilor cu slabe concentrări umane și economice. La începutul erei Clinton, Krugman s-a opus economiștilor din garda prezidențială, mai ales pentru veleitățile lor protecționiste și pentru renunțarea la propunerea unei asigurări medicale universale. Dar marii săi adversari rămîn neo-conservatorii, pe care-i califică drept "orwellieni" și-i acuză de o "organizare industrială a politicii", care duce la dependența partidelor și a redacțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]