730 matches
-
târzie a unei călătorii din tinerețe este De la Thule la Taprobana (1969), în care apar și imagini ale fiordurilor Norvegiei, ale fumegoaselor teritorii islandeze, ale mărilor nordice sau descrieri fugitive ale deșertului și mănăstirilor arabe, ale monumentelor Indiei ș.a. Cu veleități de folclorist și etnolog, B. abordează unele aspecte ale culturii populare în câteva lucrări, dintre care în volum apare doar Mitologia Eddelor (scandinavă) (1922), mai mult o rezumare a legendelor cosmogonice nordice. Bun cunoscător al mai multor limbi, orientat în
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
din ceea cu ce au fost înzestrate de mamele lor. În acest fel școala va fi cel mai bun loc de popas în viață pentru domnișoarele blonde sau vopsite blonde, cu mintea odihnită. Nu au fost uitați nici băieții fără veleități de gigolo, sau mardeiași, care în compensație pot să devină mecanici ori tinichigii, și care vor fi stimulați cu burse în Transnistria, sau la mama dracului, unde sunt locuri libere pentru școlarizare la discreție. Cât despre scoaterea educației fizice din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ei, acceptai orice. (Și față de tine însuți nu voiai să admiți că nu ești în stare să-ți trăiești viața și în salturi mai forțate, fără prudența burgheză și logica măruntă a celor mediocri. În orice om se găsește o veleitate de a porni în lume și a descoperi un continent.) În cazul acesta planurile Ioanei luaseră o înfățișare amuzantă, căci era comic să-ți imaginezi pe grațioasa Viky, cu surâsul înflorit, cu hainele nostime de veritabilă pariziancă, cu silueta delicioasă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
enorm de multe lucruri, mi-am înmulțit aspectele pe care mi le oferă viața și am descoperit sensuri adânci, care fără ea mi-ar fi rămas necunoscute. A luptat cu dânsa (căci se numește luptă îndelungatele noastre neînțelegeri și veșnica veleitate de a învinge, a pleca dacă nu se poate învinge altfel, ca să te întorci în același timp învins și învingător) e o supremă satisfacție pentru orgoliu (dar lipsită de umanitate, căci ne distruge pe amîndoi), o convingere nemărturisită că am
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în valiză lucruri absolut necesare. Dar cum să las plăcile de patefon? Tovarășile mele de deznădejde în orele cele mai intime. A fost o impietate că le-am folosit mai târziu, numai ca să o bucur pe Ioana (deci vecinica mea veleitate de pedagog), cu toate că Ioana, pe vremea când ele mă consolau, mă înșela. Având în ele căldura, inteligența, palpitarea ființelor veritabile... să le las ar fi o ingratitudine, un semn de neseriozitate a afecției ce pretindeam că o am pentru ele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
tragediei intră necesitatea absolută a personajelor de "a se explica" între ele, această explicație luând forma de luptă psihologică, de acerbă dialectică poetică. Nu duc lipsă deci de explicație între dânsele personajele lui Anton Holban, care se luptă cu veșnica veleitate de a învinge, cu suprema energie de a-și satisface orgoliul, dar și cu mai mult sau mai puțină inumanitate destructivă; se luptă când se iubesc și se urăsc (mai mult sau mai puțin conștient) fiindcă se luptă. Naratorul se
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
acel lucru. Intelectualii nu pricep. Ei Își trag noțiunile despre chestiuni ca acestea din literatură. Se așteaptă la un erou malefic precum Richard al III-lea. Dar crezi că naziștii nu știau ce-i crima? Toți (În afară de anumite femei cu veleități de savante) știu ce-i crima. Asta e cunoscut omului de foarte multă vreme. Cele mai bune și mai pure ființe umane, de la Începuturile timpului, au Înțeles că viața e sacră. A sfida Înțelegerea aceasta veche nu e o banalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ceva din încrederea, strălucirea celor de sus, mai ales a celor recent dezmoșteniți, și că printr-o reversiune a timpului istoric, încă în fașă, cei din clasele despre care nu se știa prea mare lucru, aflate în anonimat, cu oarecare veleități nesperate, încercau, fără vocație la istorie, ieșirea la suprafață în locul celor exheredați, cu parte din maniere învățate demult, în ascuns, chiar dacă uneori cu unele greșeli. Toți acei oameni, în seara aceea, aici, se învârteau ca pe un podium, dar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
degeaba. Încă un semn că ne-am pierdut de mult sufletul de țărani, de oameni ai muncii, de robi ai muncii. Încet, încet (oare numai jumătatea de veac comunistă a fost de vină?), ne-am transformat în chiulăi cu mari veleități de gospodari, de oameni rostuiți. Satele noastre sunt dovadă. Cartierele în care locuim sunt dovadă. Viețile pe care le ducem sunt superbele dovezi ale traiului din nimic și pentru nimic pe care îl ducem. Orice prilej de a nu munci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lui I. L. Caragiale, coord. C-tin. Cubleșan, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002, p. 84, spre situația unui cherestegiu, proprietar și căpitan în garda civică. Om de încredere al stăpânului, element de legătură al perechilor îndrăgostite, Spiridon „adaugă viziunii de ansamblu nota veleității incipiente și reprimate care se convertește în minciună și șiretenie”. Urmărind cele mai însemnate personaje ale comediilor lui I. L. Caragiale, Pompiliu Constantinescu stabilește simetria între Chiriac și Tipătescu, ilustrare a „minciunii vitale” care stă la baza vieții de familie a
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
răspunse sosia lui Satanovski, „e În general corectă. Într-o gaură infimă Încape o cantitate imensă de materie... În ceea ce privește gaura din talpa dumneavoastră, aș putea spune că nu e chiar infimă... Iar fetusul ce s-a adăpostit În ea avea veleități de faraon...” Noimann râse. Ginecologului Însă nu-i ardea de glumă. „Priviți aici”, Îi atrase el atenția lui Noimann, „vedeți pe feșe niște semne?! E vorba de hieroglife... Avem aici Întipărită o Întreagă epopee...” Noimann dădu să schimbe vorba: „Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să rămână În limitele lui funcționale orice s-ar Întâmpla În juru-i. Aici este probabil zona cea mai Înaltă din aria de răspândire a aracului și poate și cea din care el nu va dispărea niciodată pentru că: - aracul nu are veleități și nu tinde să fie mai productiv decât planta pe care o susține; - aracul provine dintr-o creangă subțire și inutilă a unui copac falnic și, deci, nu-și inventează genealogii greu de suportat și nici nu-și caută rude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și crescuți În New York, care cunoșteau pe toată lumea, peste tot. Spre nefericirea părinților ei, pe Penelope n-o interesa nimic din toate astea. Respinsese În mod repetat Întreg circuitul, preferând să-și petreacă timpul cu un grup de inadaptați cu veleități artistice veniți cu bursă, genul de puști care Îi provocau fără Îndoială sudori reci mamei ei. Avery și Penelope nu fuseseră niciodată prea apropiați - și nu avuseseră nici pe departe gânduri romantice - până când Avery a terminat liceul, cu un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
expozițiilor lor. Când expoziția nouă era valoroasă, ele intrau în umbră, se stingeau în fața vieți vii a celorlalte; dar când era inferioară, ieșeau în evidență, consolatoare. Nu cunoșteau farmecul spontan al opiniei critice, nici lupta, nici victoria, în schimb orice veleitate de revoltă, orice amărăciune era ucisă în ele. Răspundeau la tot, cu acel: "nimic nu mă mai doare" al postumului. Pocăindu-și defectele prin desuetudine, calitățile lor, desprinse de patimi, se ofereau senine. . . . Era acolo un reflex de foc pe
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un adevărat tărăboi. Față de alte tabere, familia Urecheru părea mai independentă. Închipuindu-mi că pot schimba păreri cu dînșii, într-o seară le-am făcut o vizită. În odaie domnea o duhoare de scutec nespălat. Plictisind-o pe mama cu veleități de cochetă, un plod zbiera întruna. Înăbușitor, aerul îmi întoarse stomacul pe dos, de parcă aș fi înghițit mațe. Femeia se scuză jenată: „Noi, știți, copilul...” Conviețuirea familiei se întemeia pe pretenții nu tocmai bine armonizate: ca singură datorie a sa
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care l-am folosit la clasă, în fața tuturor elevilor mei de la cl. I la a XII-a, și nu numai. Am vădite semne de aprecieri privind calitatea scrisului meu oarecum accidental, fiindcă eu n-am avut și încă nu am veleități de scriitor. Toată expunerea a pornit din prea plinul unei vieți și a unei existențe pe măsură, încât totul a izbucnit aproape spontan într-un moment oarecare, prilejuit de împlinirea a 90 de ani de viață. În final, ajung la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
dreptate mângâind și bucurând cu sfatul și fapta pe mulți din cei pe care i-am avut în sfera mea de influență, atât în război, cât și în activitatea socioprofesională pe care am desfășurat-o până în prezent. Nu-mi atribui veleități de scriitor. Dacă încercarea mea literară v-a plăcut (și a plăcut și altora) acest fapt e pură întâmplare a folosirii unui limbaj obișnuit - ca la clasă - urmat de o intensă simțire a celor afirmate, a celor trăite. Modesta mea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la drum, că timp aveți până la 100... și ceva de ani. S-aveți grijă de dvs. să fiți sănătos. Mulțumesc pentru carte, pentru dedicație, pentru bucuria unei lecturi instructive. La mulți ani cu sănătate. V. Faur.” Sincer spus, nu am veleități de scriitor. Sunt mulțumit că încercarea mea place celor care întâmplător citesc. Sâmbătă, 30 decembrie 2006. Între știrile de la amiază, o știre bombă: execuția lui Saddam Hussein prin spânzurare. S-au grăbit irakienii să scape de el, așa cum s-au
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
noastre în Uniunea Europeană. Cine ar fi crezut că regimul totalitar comunist se va destrăma, fără să se tragă măcar un foc de armă! Atât de mult se înstăpânise regimul draconic al lui Ceaușescu și atât de mult își aroga Rusia veleități de primă putere pe plan mondial, încât era foarte greu să crezi într-o posibilitate de schimbare a situației internaționale!!... Cu ani în urmă, informat de forța de rezistență și împotrivire a bisericii catolice cu noul papă polonez, Stalin ar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
decisiv la primirea sa la Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim, organizate de Academia Navală Elvețiană, pe care le-a absolvit, ca șef de comoție în 1985, fiindcă șef de promoție era un altul, fără nici un dram de veleități de viitor președinte. În calitate de căpitan de cursă lungă, Traian Băsescu realizează o serie de campanii importante, în perioada 1976 1987, sabotând sistematic regimul comunist, prin introducerea în țară a unor materiale prohibite cum ar fi blugi, cafea, țigări Kent și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
asupra noilor probleme pe care societatea le va avea de Înfruntat, dintre care pe cea mai importantă unii ar rezuma-o În această crudă Întrebare, Ce vom face cu bătrânii, de vreme ce nu mai există moartea ca să le reteze excesul de veleități macrobiene. Căminele pentru vârsta a treia și a patra, aceste instituții caritabile create spre liniștea familiilor care nu au timp și nici răbdare să curețe nasuri răcite, să se ocupe de sfincterele obosite și să se scoale noaptea ca să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
o dată, te rog crede-mă. Datorită diferențelor dintre noi, nici nu prea aveam motive să ne certăm. Sora mea mai mare era foarte bună în tot ce făcea. Era prima la înv\ Ț\tur\, prima la sport, era admirată, avea veleități de lider, drăguță, cinstită, băieții o plăceau, profesorii o îndrăgeau, avea vreo sută de diplome de merit. În orice școală există o asemenea fată și eu nu-ți spun toate acestea pentru că a fost sora mea. Vreau doar să subliniez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
a fi una cu frații lor din Basarabia”. Halippa îi informa pe cititori în ce privește schimbarea atitudinii Radei ucrainene. Dacă la început aceasta se arătase binevoitoare față de tânărul stat dintre Prut și Nistru, „după câteva luni de existență, începe să aibe veleități imperiale”, pretinzând că „au drepturi asupra ținutului Hotinului și al Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta prin considerații etnice”. Realitatea este însă alta: „De partea noastră este adevărul istoric, etnic și geografic, iar ei nu au de partea lor decât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a ne alcătui statul, avem de luptat cu mari și numeroase greutăți și cea mai recentă este a integrității teritoriului nostru. Ucraina, care s-a născut din focul generos al revoluțiunii ruse, după câteva luni de existență începe să aibe veleități imperialiste. Nu s-a consumat încă bine chestiunea anexării Holmului și o nouă visare imperialistă începe să preocupe guvernanții din Kiev. Ei pretind că au drepturi asupra ținutului Hotinului și a Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta pe considerații etnice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Plină de îndrăzneală, întinse spre el paharul și îl somă cu dezinvoltură să ciocnească. Irimia îi făcu lui Dragoș semn peste capete, bine dispus. Mulțumesc pentru titlu! Plictisite și frumoase. Am reținut sugestia! Poate colaborăm! Nu, nu... Mulțumesc, n-am veleități literare. Măcar cu sfaturile unui expert în materie de sex frumos! Asta rămâne de văzut. Roșca și Gherasim schimbară o privire între ei și sparseră micul grup de lângă fereastră, îndepărtându-se. Pe locul rămas gol se întindea, în vecinătatea mesei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]