3,355 matches
-
depuse spre reaprobare/reavizare; ... e) pentru care a fost aprobată finanțarea. ... Articolul 4 La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.659/2011 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare“, indicativ I5-2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 și 504 bis din 15 iulie 2011, se abrogă. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán București, 1 februarie 2023. Nr. 173. -----
ORDIN nr. 173 din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264657]
-
termenul „socială“. ... 84. La articolul 384, literele f)-i) se abrogă. ... 85. Articolul 407 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 407 Înainte de aprinderea focului, în aparatele consumatoare de combustibili gazoși neautomatizate, utilizatorul respectă și asigură următoarele: a) ventilarea permanentă a încăperilor în care funcționează aparatele consumatoare de combustibili gazoși cu flacără liberă; ... b) controlul tirajelor și etanșeității coșului de evacuare a gazelor de ardere la care sunt racordate aparatele consumatoare de combustibili gazoși; în cazul în care se
ORDIN nr. 2 din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264378]
-
-se numai după aerisirea completă; ... d) accesul liber al aerului de ardere în focarul aparatului consumator de combustibili gazoși prin: (i) deschiderea ușilor cenușarului la sobe; ... (ii) deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar; ... (iii) pornirea ventilatorului, după caz; ... ... e) ventilarea focarului aparatelor consumatoare de combustibili gazoși; ... f) verificarea funcționării aparaturii de automatizare, după caz. ... ... 86. La articolul 408, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins: (3) Aprinderea focului la aparatele consumatoare de
ORDIN nr. 2 din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264378]
-
suprafața prin care se face transferul căldurii; Radiație solară - flux de lumină direct de la soare; poate fi de mai multe tipuri (directă, difuză, reflectată sau globală (care include primele trei tipuri); HVAC pentru clădiri istorice - totalitatea sistemelor de încălzire, ventilare și aer condiționat pentru controlul confortului interior, integrate într-un imobil; Igrasie - umezeală persistentă a pereților de zidărie ai unei construcții, datorată apei reținute în porii materialelor din care sunt executați; Inerție termică – v. stabilitate termică (a unui element de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se poate realiza și controlul umidității și purității aerului; Sistem de încălzire - combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care este asigurată creșterea temperaturii; Sistem de ventilare centralizat - este compus dintr-o singură unitate centrală care cu ajutorul unui sistem de tubulaturi extrage aerul utilizat din baie și din bucătărie, introduce aer proaspăt în camera de zi si în dormitoare, astfel aerul proaspăt preia temperatura aerului evacuat
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
unui sistem de tubulaturi extrage aerul utilizat din baie și din bucătărie, introduce aer proaspăt în camera de zi si în dormitoare, astfel aerul proaspăt preia temperatura aerului evacuat, cu același debit de volum ca al aerului evacuat; Sistem de ventilare descentralizat - este compus din unități individuale de ventilare amplasate în funcție de configurația imobilului, cu scopul de a extrage aerul utilizat din baie și din bucătărie, introducând aer proaspăt în camera de zi si în dormitoare, astfel aerul proaspăt preia
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
baie și din bucătărie, introduce aer proaspăt în camera de zi si în dormitoare, astfel aerul proaspăt preia temperatura aerului evacuat, cu același debit de volum ca al aerului evacuat; Sistem de ventilare descentralizat - este compus din unități individuale de ventilare amplasate în funcție de configurația imobilului, cu scopul de a extrage aerul utilizat din baie și din bucătărie, introducând aer proaspăt în camera de zi si în dormitoare, astfel aerul proaspăt preia temperatura aerului evacuat, cu același debit de volum
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
continuată în aceeași cantitate de aer în teorie. Umiditatea relativă depinde de temperatură și presiune. Ventilare naturală - aerisirea unei clădiri cu aer natural, fără utilizarea un ventilator sau alt sistem mecanic. Ventilarea naturală poate fi organizată sau neorganizată. În cazul ventilării organizate, sistemul de ventilare (deschideri, conducte) este conceput pentru a realiza cerințele de calitate a aerului interior. Ventilarea neorganizată, numită și aerisire, se face ca urmare a neetanșeităților clădirii sau prin deschiderea ferestrelor. Ventilare mecanică - introducerea unor debite de aer
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de aer în teorie. Umiditatea relativă depinde de temperatură și presiune. Ventilare naturală - aerisirea unei clădiri cu aer natural, fără utilizarea un ventilator sau alt sistem mecanic. Ventilarea naturală poate fi organizată sau neorganizată. În cazul ventilării organizate, sistemul de ventilare (deschideri, conducte) este conceput pentru a realiza cerințele de calitate a aerului interior. Ventilarea neorganizată, numită și aerisire, se face ca urmare a neetanșeităților clădirii sau prin deschiderea ferestrelor. Ventilare mecanică - introducerea unor debite de aer controlate realizată prin sisteme
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
aerului interior. Ventilarea neorganizată, numită și aerisire, se face ca urmare a neetanșeităților clădirii sau prin deschiderea ferestrelor. Ventilare mecanică - introducerea unor debite de aer controlate realizată prin sisteme centralizate sau descentralizate; se realizează prin mijloace mecanice (ventilatoare). În cazul ventilării hibride, pe circuitul de evacuare naturală, mijloacele mecanice sunt puse automat în funcțiune atunci când factorii naturali nu pot asigura tirajul. ... ... VI. Abordarea metodologică non-invazivă a clădirile cu valoare istorică și arhitecturală 1. STABILIREA OPORTUNITĂȚII INTERVENȚIEI Bunăstarea fizică a celor
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
înlăturarea factorilor poluanți fonici sau a traficului exterior); ● alegerea unor materiale fonoacustice integrate în termosistem; ● intervenirea la nivelul pardoselii prin utilizarea unui strat de material termoizolant pentru diminuarea transferului acustic. Recomandări pentru creșterea confortului olfactiv: ● asigurarea unui nivel corect de ventilare și crearea unor fluxuri de aer care să permită aerisirea în condiții optime; ● alegerea unor echipamentele locale (umidificator sau dezumidificator) în funcție de gradul de confort olfactiv dorit pentru păstrarea condițiilor de confort optime, pentru programul de arhitectură deservit. Recomandări
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
poate apărea disconfortul termic local. Pentru calcului confortului interior se recomandă consultarea normativelor dedicate programelor de arhitectură vizate, pentru a utiliza temperaturile și indicii recomandați în funcție de specificul clădirii, în normativul I5-2010 pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare și în normativul I7-2011 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor” acoperă în detaliu parametrii tehnici necesari. ... 3.4 Investigații de laborator În funcție de caracteristicile descoperite și relevate despre clădirea studiată
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
consumului se recomandă monitorizarea datelor de consum pe ultimii 2-3 ani. Aceasta analiză se regăsește în Auditul Energetic al clădirii, unde performanța energetică a imobilului rezultă din studierea principalilor consumatori energetici și anume: prepararea apei calde, sistemul de iluminat, de ventilare, de climatizare și cel de încălzire. Acestea vor fi detaliate fiecare în parte în capitolele viitoare. Consumurile de energie înainte de intervenția de eficiență energetică sunt calculate astfel încât să se afle clasa de eficiență energetică a clădirii, dar și
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
etanșare totală, prin tâmplării și/sau materiale impermeabile. Acest lucru este unul greșit din punct de vedere tehnic prin însuși modul de manifestare al umidității interioare, inevitabil existentă la nivelul spațiului interior, și care are nevoie de un nivel corespunzător de ventilare, care se pot realiza natural sau mecanic, prin orificii de aerare sau canale realizate de-a lungul construcției. Soluțiile variază în funcție de tipul de materiale și sisteme constructive, însă principiile de intervenție vizează: ● prevenția, prin eliminarea din timp a
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de-a lungul construcției. Soluțiile variază în funcție de tipul de materiale și sisteme constructive, însă principiile de intervenție vizează: ● prevenția, prin eliminarea din timp a surselor de umiditate (eliminarea infiltrațiilor, evitarea depozitării materialelor la baza clădirilor, blocarea căilor de ventilarea naturală, eliminarea vegetației invazive etc), respectiv întreținerea, prin reparații constante ale defecțiunilor; ● calitatea execuției, prin respectarea modului de punere în execuție a materialelor și tehnicilor constructive (evitarea punților termice, rezolvarea corectă a racordurilor, asigurarea rosturilor de ventilare la trotuare, dimensionarea
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
blocarea căilor de ventilarea naturală, eliminarea vegetației invazive etc), respectiv întreținerea, prin reparații constante ale defecțiunilor; ● calitatea execuției, prin respectarea modului de punere în execuție a materialelor și tehnicilor constructive (evitarea punților termice, rezolvarea corectă a racordurilor, asigurarea rosturilor de ventilare la trotuare, dimensionarea corectă a sistemul de colectare a apelor pluviale etc); ● utilizarea de sisteme de tâmplarii interioare si exterioare ce permit ventilarea spațiilor interioare; ● controlul fluxurilor de aer; ● utilizarea corectă a metodelor de reparație la nivel de componente constructive
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
în execuție a materialelor și tehnicilor constructive (evitarea punților termice, rezolvarea corectă a racordurilor, asigurarea rosturilor de ventilare la trotuare, dimensionarea corectă a sistemul de colectare a apelor pluviale etc); ● utilizarea de sisteme de tâmplarii interioare si exterioare ce permit ventilarea spațiilor interioare; ● controlul fluxurilor de aer; ● utilizarea corectă a metodelor de reparație la nivel de componente constructive (compatibilitatea materialelor la nivel de permeabilitate și rigiditate etc); ● proiectarea si executarea de sisteme de ventilație cu controlul umidității. ... 5.2 Tratarea punților termice
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
integrat. De menționat, indiferent de soluția de tratare a clădirilor istorice, acestea nu vor performa la nivelul unor clădiri noi realizate cu material termoizolant, însă înțelegerea funcționării acestora, inclusiv a inerției termice a acestora, eliminarea cauzelor de umiditate, respectiv buna ventilare a acestora va permite creșterea eficienței energetice a acestora și asigurarea unui climat interior adecvat. ... 5.3 Tratarea suprafețelor cu decorații și tencuielilor speciale Intervențiile/ măsurile pasive de optimizare a performanței energetice se bazează în principal pe controlul schimbului de energie
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de vapori care corespund cerințelor sistemului constructiv. Alegerea materialelor termoizolante se va conforma cerințelor de permeabilitate și de comportament la umiditate a sistemului constructiv existent, sau se vor prevedea măsuri complementare de eliminare a umidității în exces prin sisteme de ventilare. Printre materialele termoizolatoare compatibile, în cazul clădirilor istorice se vor utiliza materialele bazate pe fibre naturale, fie organice (celuloză, lână, fibre vegetale etc) sau anorganice (perlit, silicat de calciu sau vermiculită, folosite în cazul tencuielilor termoizolante). Acestea prezintă o structură
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
riscul de menținere a umidității. Materialele termoizolante cu dimensiuni mai mari, precum cele bazate pe vată minerală sau bazaltică, se pot utiliza acolo unde suprafețele o permit. Aceste soluții necesită suplimentarea cu bariere de vapori sau spații de aer pentru ventilare. Modul de prindere a acestor materiale va trebui adaptat la condițiile sistemului constructiv, cu evitarea punților termice, respectiv discontinuitățile dintre părțile componente ale sistemului constructiv, în principal cu golurile de ferestre și uși. Prin urmare, este necesară o bună cunoaștere
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
clădirii. În proiectarea intervențiilor se va lua în calcul atât rolul de tampon termic al șarpantelor, cât și efectul favorabil al circulației aerului în poduri. Diferențele de temperatură de pe suprafețele diferite ale șarpantei produc curenți de aer care asigură ventilarea spațiului condiționat de existența unor goluri prin care circulația aerului să fie permisă. Din punct de vedere al coșurilor de fum, care reprezintă o marcă a identității clădirii, acestea se recomandă a fi păstrate, urmând tratamente de consolidare specifice și
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
care circulația aerului să fie permisă. Din punct de vedere al coșurilor de fum, care reprezintă o marcă a identității clădirii, acestea se recomandă a fi păstrate, urmând tratamente de consolidare specifice și pot fi refuncționalizate pentru a asigura atât ventilarea naturală a clădirii, cât și pentru a servi ca tuburi pentru traseele de instalații. ... 5.6 Tratarea plăcii de pe sol și a pardoselilor În funcție de perioada de construcție, suprafețele orizontale ale clădirilor istorice s-au realizat prin planșee de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
Acesta poate varia în funcție de caracteristicile geometrice, materiale și sisteme de închidere. Intervențiile asupra zonelor vitrate va avea în vedere importanța acestora pentru valoarea clădirii istorice, respectiv pentru caracterul autentic al acesteia. Acestea au un rol esențial atât pentru ventilarea, cât și pentru iluminarea spațiilor, dar contribuie și la asigurarea vizibilității spre exterior și au rol în stabilirea confortului acustic. Tâmplăriile istorice un rol estetic esențial pentru imaginea fondului istoric. Totodată, acestea prezintă vulnerabilități din punct al eficienței energetice datorită
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
caracteristici de secțiune și aspect. Astfel se va reduce din suprafața vitrată, în detrimentul iluminării naturale a spațiului. Pe lângă această consecință care vizează reducerea confortului vizual, înlocuirea tâmplăriilor istorice cu tâmplării realizate necorespunzător va reduce din confortul olfactiv (lipsa ventilării corespunzătoare, apariția mucegaiului) și din confortul termic (favorizarea condensului și menținerea umidității), cu impact asupra bunăstării fizice. La nivel estetic, montarea unei tâmplării cu materiale noi va risca degradarea tencuielilor din jurul golurilor de fereastră, cu distrugerea decorațiilor/ ancadramentelor. Simplificarea
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
este adăugarea de obloane sau storuri, pe exterior sau interior, în funcție de tipologia clădirii. În special în contextul încălzirii globale, aceste măsuri de umbrire vor reprezenta o soluție de economie de energie pe perioada verii, evitându-se sisteme de ventilare costisitoare. ... ... 6. OPTIMIZAREA CONFORTULUI INTERIOR 6.1 Instalații de încălzire Sistemele tradiționale de încălzire se realizau prin intermediul sobelor de lemne sau cărbuni sau a cazanelor din fontă, instalate în camerele tehnice cu un arzător pe gaz, păcură sau cărbuni, sau
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]