15,959 matches
-
caramangiu,/ ca un frate de spatiu", în Rică) la George Astaloș (,fără sfanț în caraiman", în Cânturi de ocnă). De la caramangiu s-a format și un verb, azi învechit - a caramangi; furtul din buzunar fiind numit, cu un derivat al verbului, caramangeală - "Unde să fiu? în oraș după caramangială" (Pașca 1934). Dacă derivatele rămîn consemnate în articolele de specialitate, expresiile care conțin termenul caraiman și se referă la furt par să fi rămas în actualitate și să fi pătruns chiar în
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
în luna august și de canicula verii în luna ianuarie... Și încă o întrebare ne stăruie în minte, în marginea lecturii, să recunoaștem, cursive, într-un fel formal agreabile, a unei cărți izvorîte din condeiul unei scriitoare capabile a seduce verbul așa cum ne încredințează că a sedus cohorte de bărbați. Oare d-sa și-ar putea susține în prezent o ruptură totală cu mentalitatea comunistă? Sau aceasta, dată afară, protocolar, pe ușă, revine, fantomatică, pe fereastră? Mă tem că așa stau
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
-le - formal și semantic - de noile repere, de standardele modei englezești și internaționale. E vorba, ca de atîtea alte ori, de cuvinte prezente în multe limbi europene, pentru că provin din latina cultă: în cazul de față, din latinescul editor, de la verbul edere "a da la lumină; a produce". Prezent ca termen cult în limbile romanice, cuvîntul a fost preluat și de engleză, în care s-au dezvoltat, mai ales în perioada contemporană, sensuri suplimentare, retransmise prin calc limbilor romanice. În italiană
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
a doua, numărul XIX. Versiunea mea, în proză, sună așa: Leul și măgarul la vânătoare Regele animalelor și-a pus în cap într-o zi să vânătorească (de la giboyer, singurul poet francez din sec. 17 căruia-i place să mascheze verbele, n.n.), deoarece își serba ziua, vânatul unui rege nefiind vrăbiile, ci robuștii, falnicii mistreți, precum cerbii cei cumsecade, ori drăguțele de căprioare. Ca să reușească în treaba asta, leul recurse la măgar, cu răgetul său de Stentor (războinic grec ce răcnea
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce moartea ci vezi trecutul ce-ți uită viața. 1014. Care până nu-și are aripa ei spre a zbura dincolo de orice gând amar al acestei lumi? 1015. Ce ne-am face fără verbul a vrea în această lume cu voință iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de vise ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia ruptă vioarei se înalță în zborul cioplit coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi în vânt dacă le citim e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme, așezate alfabetic după titlu, extrase, probabil, din toate cele nouă volume, dar cu siguranță după convingerea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
obiectivă și neapărat pragmatică, la brandul de țară. Iar chestiunea construirii personalității renaște în formule destul de șocante: "Ce ar trebui să faci pentru a deveni și tu un brand " (cu subîntrebările-cheie: "cum vorbești? cum te îmbraci? ce faci?", ele.ro). Verbul englezesc to brand a fost adaptat în română după tiparul popular, azi tot mai productiv, cu sufixul de infinitiv -ui și sufixul de prezent -esc; el apare cu sensul "a produce, a construi un brand" - "A te brandui înseamnă să
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
ele.ro); "Spionii branduiesc țara" (Cotidianul, oct. 2005); Studenții pot învăța cum să se branduiască" (cotidianul.ro); "Ipocrizia nu branduiește România" (brandingromania.com) - dar și "a insera o marcă pe un obiect". Circulă deja destul de mult și participiul adjectivat al verbului: "astăzi, la deschiderea Carrefour Feeria am văzut primul magazin branduit Vodafone" (claudiupopa. interactivision.ro), adesea cu sensul "care are înscrisă o marcă, un însemn publicitar": "La fiecare pas întâlnești pe cineva care poartă un obiect branduit, mai mult ca sigur
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
un obiect branduit, mai mult ca sigur câștigat la vreo promoție: o șapcă, o borsetă, un tricou sau un ceas" (iqads.ro); Lângă brichetă stă un pahar branduit plin cu un suc roșiatic" (24fun.ro). Sînt reperabile pînă și supinul verbului - "un subiect de branduitť (brandingromania.com) - ca și participiul negativ: "diferența dintre un telefon branduit și unul nebranduit" (computergames.ro). Cuvîntul branding e tot un împrumut din engleză, ușor adaptabil (,afacerea asta cu brandingu") și folosit ca nume de proces
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
Cuvîntul branding e tot un împrumut din engleză, ușor adaptabil (,afacerea asta cu brandingu") și folosit ca nume de proces "branding de țară", "branding de națiune", "brandingul de nație". E concurat, în stilul colocvial-ironic, de formații pe teren românesc de la verbul a brandui: branduială și branduire - "sigurul lucru pe care îl putem încerca la îbranduială' ... și nici măcar aici nu cred că am fi originali... ar fi furtul! de idei, de imagine și altele asemenea" (brandingromania.com); "așa că, spontan, a venit și
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
și nici măcar aici nu cred că am fi originali... ar fi furtul! de idei, de imagine și altele asemenea" (brandingromania.com); "așa că, spontan, a venit și sloganul campaniei noastre de branduire" (mainimic.blogspot.com). Pentru completarea familiei lexicale, putem cita verbul a rebrandui - "mai multe companii autohtone se rebranduiesc" (Cotidianul, 22.05.2006), substantivele rebranding (schimbarea, refacerea brandului) - "Am asistat în ultimii ani la fenomene de rebranding și în România" (markmedia.ro) -, rebranduire - "rebranduire prin altoire cu un ciudat aer trendy
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
datorează faptului că într-o vreme mulți scriau s pentru z intervocalic, iar cititorii și-au închipuit că și aici s trebuie citit z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce se dă pe un front invizibil/ între două forțe aparent disproporționate:/ pe de o parte, Ieronim (numai oase și duh)/ apărîndu-se din
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
m-am înșelat, o dovedește publicistica din ultimii doi ani, care alcătuiește coloana vertebrală a volumului invocat. A, să nu credeți cumva că Dorin Tudoran a renăscut sub chipul vreunui înger al bunăvoinței și al clemenței față de adversari. Nici vorbă. Verbul coroziv, filipica necruțătoare, sintagma ucigașă strălucesc mai puternic decât oricând în textele sale. Ca unul care aș fi avut multe de câștigat dacă aș fi știut să pun câțiva bemoli articolelor mele, înțeleg la perfecție mecanismele care-l conduc pe
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce moartea ci vezi trecutul ce-ți uită viața. 1014. Care până nu-și are aripa ei spre a zbura dincolo de orice gând amar al acestei lumi? 1015. Ce ne-am face fără verbul a vrea în această lume cu voință iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de vise ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia ruptă vioarei se înalță în zborul cioplit coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi în vânt dacă le citim e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme, așezate alfabetic după titlu, extrase, probabil, din toate cele nouă volume, dar cu siguranță după convingerea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o lumină", care îndeamnă la rugă: "îngere bunule/ rog nu clinti/ cartea rămasă deschisă" (ibidem). Deoarece "o lumină încolțește/ în naufragiu/ ea naște dorințe/ și prevestiri" (Stampă). Poeta înțelege a înălța în fața stihiei negative prezența sa scriptică, "pulberea fluorescentă" a verbelor care îi îngăduie să înainteze "cu frica bine ascunsă/ în dilatate pupile" (Himere). Lipsei de energie temperamentale și, aparent, de "noroc", pe "o hartă a existenței/ cu ecouri pustiitoare", i se opune chiar figura lirică a condiției d-sale. Capabilă
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
tine" (ed. C.G. Pamfil, 1992, p. 431). La scriitorii epocii găsim, de altfel, folosiri ale virgulei care astăzi ar fi considerate greșeli evidente. În exemplul de mai jos, din Aron Densușianu, Cercetări literare (Iași, Șaraga, 1887), două virgule apar între verbul regent și completiva directă sau indirectă (prepozițională): "Deci, când știm, că critica este cel mai puternic mijloc de educațiune literară, să ne mai mirăm oare, că scriitorii noștri au în general o ambițiune needucată?" (p. VII). O explicație a diferențelor
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
scos din cărți o favorită clară, echipa universității McGill Montreal", law.ubbcluj.ro). În fine, pentru acțiunile politice de excludere sau de numire într-o funcție se recurge, ironic, și la terminologia istorică a relațiilor feudale: în primul rînd la verbul a mazili ("în ședința conducerii organizației, de săptămâna trecută, au fost maziliți doi dintre apropiații lui DIP" (EZ 13.02.2006), turcism transmis prin cărțile de istorie, dar și păstrat în limbajul familiar curent ("Rapid i-a Ťmazilitť pe gălățeni
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește: "avis pia & benigna". Scrisă despre "opurile care/ dintr-un verb, fac o dihanie", și pe marginea lor, poezia lui Șerban Foarță, glosă de respiro filologic, improvizație de calitate între două studii la vioară e prefața unei apariții. Minunea care nu are loc, Finics-ul renăscînd la nouă ani odată, se confundă
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
Sintagma "generația expirată" (și nu generația însăși) este monstruoasă (și va rămâne ca însemn al unui moment rușinos din istoria presei noastre) întrucât se referă înainte de toate la vârsta celor incriminați. Cuvântul "generație" este o trimitere clară la vârstă, iar verbul "a expira" evocă, încă o dată, vârsta (înaintată). În zadar se dă de înțeles că este vorba de o metaforă pentru a-i desemna pe cei depășiți de exigențele lumii de azi, în zadar sunt convocați să participe la linșaj, în afară de
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]