43,157 matches
-
Aura Christi Rătăciri Lunec. Lunec. Lunec. Noaptea-i de cântec și sânge. Nimeni. Nici luna împunsă de nori. Nici umbra verde a copacilor. Nici zeul mare al casei. O, acum el aleargă prin pulberea razelor și cântă, și râde și plânge! Nimeni. Doar un suspin îmbrâncind lucrurile în sine. Și eu răsucindu-mă în timp ce lunec, de parcă aș visa în somn urât
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
C se reduce la 50%. -stabilitatea nutrienților după congelare; lipidele, glucidele, protidele și substanțele minerale sunt destul de stabile în procesul congelării. Acestea se pierd mai mult datorită unei decongelări defectuoase. -culoarea, care se degradează mai repede la legumele și fructele verzi (clorofila) și roșii (antocianii), iar cel mai puțin degradanta este culoarea galben-portocalie dată de pigmenții carotenici. arome, care se volatilizează în special la țesuturile lezate sau la produsele, care au fost opărite o perioadă îndelungată. -gustul stabil; unele operații tehnologice
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
fructe este 72 maxim 2 cm. Consistentă siropului -lichid vâscos negelificat, nezaharificat ; -se admite o ușoară gelificare la dulceața de afine, căpșuni, coacăze, gutui, zmeura ; Culoarea siropului Uniformă apropiată de cea a fructelor fierte, fără caramelizare; La dulceața de nuci verzi se admite o nuanță până la galben roșcat. Miros și gust dulce, plăcut caracteristic fructelor sau aromei adăugate, fără gust și miros de caramelizare și gust străin. Caracteristici fizice și chimice tabelul 11.2. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
loc nu mai e în nici-o parte Clopotul Tu alergi cu lumea pe muchii clopotul nu vrea să spună că ai fost ultimul sunet îngropat în limba ascuțită tu vii pe un sunet dar el nu sună să sune limbile verzi ochilor tu alergi la vulturul de umbră pe coama rîpei și rîzi iată clopotul să bată clopotul și să despice aerul să bată clopotul și să despice pomii să bată clopotul și să audă cei de pe pămînt clopotul cu limba
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
a îngrășat!" Nu mi s-a părut. După câtva timp am primit o ilustrată de la Margot și-am trecut din nou pe la Gunnar. Pisica era sus, pe cel mai înalt dulap și mă privea fix, cu ochii ei mari și verzi, parcă fosforescenți. "Mă urmărește - mi-a spus Gunnar. Se ține după mine, scai. în bucătărie sare pe frigider, în dormitor, pe garderob și mă privește, uite-așa." Și mi-a povestit visul din acea noapte: se întorcea de la plimbare cu
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
Inima nu-mi bate, scrie Sufletu-n litere fine Sau groase și colțuroase, Încîlcite, necitețe. Ochiul, ca să le răsfețe, Se uită lin prin mătase La ele și nu pricepe, Pricepe, nu-i vine-a crede C-a strivit un flutur verde Cînd încet pleoapa își lasă. Vița mea nu e în mine, Ci în roua grea și moale A minunii ce începe, În păduri mari de rășine, Sub rochia largă-n poale, De la coapsele matale Îmbrăcate cu ațică Umedă, la o
Viața mea nu e în mine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9582_a_10907]
-
Din curtea spitalului - o clădire interbelică ruină aproape se vede turla unei biserici prin alei se plimbă bolnavii tăcuți salonul numărul opt este deschis tuturor întâmplărilor un copil geme în somn și noaptea se înmulțește la geamuri sora cu cearcăne verzi nu mai are seringi dacă vrei te poți întoarce în sinele tău acum că anotimpul nu se mai lasă sedus de culori nu-ți mai pasă Chenar de searî E o seară a virgulei ce va urma nu se știe
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
Cetatea aceea e asta acum și aici unde vrei să fie bairam hagialâc și taifas și bestia sapă în bestie să-l afle pe licăritorul Iisus O scrib bătrân iubit de nimicnicie dactilograf de noapte fugi din casa nebuniei Luna verde în flux dă un luciu curat mediocrității Foarfecele atârnă taie desparte Fecioara de prunc într-o poșetă pierdută se află ultima batistă plânsă a umanității. Muntele încremenirea pe valea muntelui e tot ce se mișcă Cocoșii în chihlimbar cântă Alte
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
Prévert băștinaș, ridicat, nu numai ca dramaturg, ci și ca poet, la cele mai înalte cinuri literaricești... - Nu mi s-a părut, nicicând, un alt Prévert; pentru că ceea ce i-a cam lipsit va fi fost tocmai... le pré vert, "pajiștea verde"! Sorescu este un livresc, - în pofida provenienței lui rurale. Ca și la celălalt Marin, anume Preda, ierbii i-a luat locul bătătura. Totul e, în genere, arid. Pomii ce "tușesc câteva frunze" (sau cam așa ceva, - citez din amintire) țin de côté-ul
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
întunecată a morților fagi și ulmi ce străpungeți tăcerea cu neliniștea cu freamătul vostru tristețea m-a catehizat sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
rămas pe cerul umezit de nori transparenți. Până într-o zi. Mai precis, într-o seară. Stătea pe fotoliu, în fața televizorului uitându-se la Crimele din Midsomer și din când în când la nevastă-sa. Ea era ghemuită sub pătura verde și cu ochelarii pe nas, iar el se simțea în siguranță știind-o alături. O privea pe furiș, ca pe-o servietă veche și dragă. Apoi intrase total în acțiunea filmului: personajul înainta printr-o pădure, urmărit din umbră de
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
tainic ne vorbesc doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea am privit prima oară caii și floarea de basilicum, mică, aproape o aripă de flutur și crucea botezînd apele înghețate
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
cu nimeni, absolut... Doar că am stat de vorbă cu clienții, că asta era meseria... a mea... Hai, oare aiasta-i ulița, Da^, măi doruleț, măi, Pă care-mi șade badea, Da^, măi dorule, măi? Păi, la casa cu poartă verde, Măi doruleț, măi, Acolo bădița-mi șede, Măi dorule, măi! Hai, ulița-i lungă și lată, Măi doruleț, măi, Păi, de-o parte mi-i mai dragă, Măi dorule, măi! Hai, pă partea de lângă vale, Măi doruleț, măi, Că-mi
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
să-mi dea tărie. Singurătatea doare din ce în ce mai mult. Eu am văzut în ea calea spre Dumnezeu și poezie. Ce vremuri!... Grîdina Sfîșieri astrale Semințele pentru grădina de sticlă izvorul în cădere le împrăștia grădinar fiind gerul nopții fără nea Fire verzi poartă măști de gheață grele cît medaliile din Muzeul Olimpic din Lausanne Smulg una s-o fixez în zori pe față (Prin imperiul ceții din așternut mașina-capcană chiar acum a trecut) Zîmbetul va fi rană, pîinea - piatră? în cutia poștal
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
simultan imagini care se învecinează, se suprapun, se întrepătrund în efortul de a exprima mai puțin convențional o realitate de altfel banală: "iedera pe cruce: sînge vegetal prin brațele / înlemnite-a neputință-n lături / iată li se văd, umflate, venele / verzi spre-albastru; crucile de lemn / nobilimea veche-a cimitirelor..." Chiar dacă unele imagini sau enunțuri ar putea fi considerate fie confuze, fie inutile în context, și în orice caz discutabile (de ex., "brațele înlemnite a neputință în lături", "nobilimea veche a cimitirelor
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
ea izbutește să realizeze legătura dintre variate stări sufletești și natură, găsind și potrivitele mijloace proprii pentru asta: Amărăciunea plouă mărunt și rece / în ochii locuitorilor acestui oraș cenușiu / ce seamănă perfect cu o grădină de umbre, / cu o insulă verde părăsită de copii. / Orizontul și-a făcut bagajele / Cerul s-a răstignit pe pămînt. / Singurătatea a dovedit / să culeagă stelele" (Lumină insuportabilă). Iscoditoare mereu și pradă îndoielilor fără încetare, ea meditează, realist, în vechi catrene, asupra propriului său destin: "Gînduri
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
cinci lei! - La ce-ți trebuie? - Merg și eu cu băieții la cinema. - Eu n-am fost și nu mă duc la cinema și, iată, am 100 de kile. La drept vorbind, ce să caute la cinematograf, să vadă cai verzi pe pereți - cum zicea adesea -, când așezămintele lui preferate erau restaurantele "Trocadero" și "Mircea", aflate pe bulevard, în zona Universității. Acolo nu-l împingea vreun viciu, ci interesele lui de cerealist blagoslovit cu un carnețel în buzunar și cu un
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
acum, dac-ai înțeles, îl vezi pe marțafoiul care vine spre noi, malacul care și el îi dă târcoale Evelinei? - Da! - Du-te și scuipă-l! Ușor de zis, greu de încasat. Dar am făcut-o, cu prețul multor stele verzi. M-am liniștit abia când a apărut Ionel Roșu. - Ce faci, grăsane, bați un copil? Și până să aștepte vreun răspuns l-a și izbit cu-n cap în meclă de i-a dat borșul, după care l-a luat
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
zbor ca un flutur de aur în genele și în sprîncenele vieții de fiecare zi imaginîndu-mi că bunătatea ei este măcar cu un milimetru mai întinsă decît răutatea ei și îți răspund că nu mă culc și visez o grădină verde cu foarte multe pietre mari galbene pe toată întinderea ei și-n fiecare piatră galbenă iubita mea se privește într-o oglindă de piatră galbenă și-și piaptănă părul care-și schimbă din clipă în clipă culoarea și-n fiecare
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
și-n fiecare piatră galbenă iubita mea își desface de pe pulpe foarte încet ciorapii de mătase de piatră galbenă eu pășesc în aerul foarte dens în ozon și îmbrățișez cu tandrețe fiecare piatră galbenă din grădina pardosită cu iarbă foarte verde și copaci foarte verzi eu sărut fiecare piatră galbenă în care iubita mea își piaptănă părul cînd negru cînd galben cînd albastru cînd verde eu scriu te iubesc pe fiecare piatră galbenă și iubita mea citește cu vocea ei fiecare
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
galbenă iubita mea își desface de pe pulpe foarte încet ciorapii de mătase de piatră galbenă eu pășesc în aerul foarte dens în ozon și îmbrățișez cu tandrețe fiecare piatră galbenă din grădina pardosită cu iarbă foarte verde și copaci foarte verzi eu sărut fiecare piatră galbenă în care iubita mea își piaptănă părul cînd negru cînd galben cînd albastru cînd verde eu scriu te iubesc pe fiecare piatră galbenă și iubita mea citește cu vocea ei fiecare literă care odată citită
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
care așează poemele pe care le-am scris ieri imediat după ce am murit din miezul pietrei galbene iubita mea nu se mai satură să mă privească în ochi din miezul pietrei galbene iubita mea cu părul galben și negru și verde și roșu de la un minut la altul îmi spune înduioșător de tandru iubitul meu ai fost mort și ai scris tot timpul cînd ai fost mort acum înviază ca și cînd nu ai fi fost mort nici o singură clipă din
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
inorog șerpi de dor Îmi pasc prin sân și sportiv dau din picioare o să-mi cumpăr un stăpân ca ESOP sau la-ntâmplare apoi mă Întorc acasă când vis dorul m-o lătra și-mi pun sculele pe masă foaie verde...curara... IMN SPORTIV avem o infinitate de visuri prin ceața crudă Însă o prioritate este emfază din budă idealul nu-l castra tra-la-la tra-la-la noi nu fugim din clișee nu se-mparte-n două jocul viața e ca o femeie
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
dincolo de crenelurile albe și Înalte până la cer ale zidului Alpilor, acolo se află un vechi castel și lângă bătrânul castel se află un la fel de bătrân butuc de vie. Iar butucul Își Întinde vrejurile, strugurii și frunza bogată ca o blană verde la picioarele castelului. Par a fi un bătrân războinic impietrit, stând de strajă cu câinele său Încremeniți În veacuri. Stăpânul Înalt, drept, cu plete cenușii lungi până la pământ și barba deasă trecând dincolo de brâu, cu sprâncene dese și stufoase acoperindu
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
aproape privirea, se sprijină cu dreapta-n spadă și cu mâna stângă dusă streașină la ochi, pare a se uita În zări către trecut, acolo unde amintiri aproape șterse se ascund În negura veacurilor trecute. Câinele uriaș, lățos, cu blana verde, stă așezat cuminte la picioarele stăpânului său așteptând poate un ultim ordin pentru a se năpusti amarnic Într-o ultimă luptă, Într-o ultimă bătălie. Dar ecoul luptelor s-a stins. Timpul a trecut și totul s-a schimbat! Au
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]