1,179 matches
-
Femela depune în mod obișnuit 3-7 ouă în a doua parte a lunii mai și în prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune de 24 x 17,8 mm. Forma lor este ovală spre oval- alungită, iar culoarea de bază verzuie sau verde-pal; macule măslinii și cenușii sunt dispuse în rozetă la nivelul polului bazal. Incubația durează 14-16 zile și este asigurată de ambii părinți, însă mai ales de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de mascul. Puii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică prin agresivitatea ridicată a ambelor specii față de prădători, beneficiind astfel mutual de pe urma acestui tip de comportament. Femela depune în mod obișnuit 3-6 ouă de culoare gălbui-albicioasă cu pete mici, verzui. Dimensiunea medie a unui ou este de 21 x 16 mm. După depunerea ouălor este posibil ca masculul să abandoneze femela și ponta și să caute un nou teritoriu pentru atragerea altei femele. O parte dintre masculi aleg să rămână
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1218 Cod Natura 2000: A234 2. Denumirea științifică Picus canus 3. Denumirea populară Ghionoaie sură 4. Descrierea speciei Specie de ciocănitoare de talie medie, cu penaj verde măsliniu și capul gri verzui deschis. Se poate confunda cu ghionoaia verde, însă are capul ușor mai mic și mai rotunjit, cu cioc mai scurt și mai subțire, capul gri uniform cu puțin negru în jurul ochiului (doar lorumul este negru). Sexele pot fi diferențiate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
științifică Alcedo atthis 3. Denumirea populară Pescărel albastru 4. Descrierea speciei Pescărelul albastru este o pasăre mică, îndesată, cu picioare și coadă scurte, cap mare și un cioc disproporționat de lung. Coloritul este foarte intens: creștetul și aripile sunt albastru - verzui (mai mult verzui, dar acest aspect este în funcție de cum bate lumina soarelui), spatele și coada un albastru intens, iar partea ventrală și obrajii sunt portocalii - cărămizii. Pe gât și pe obraji este prezentă cate o pată albă. Sexele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
3. Denumirea populară Pescărel albastru 4. Descrierea speciei Pescărelul albastru este o pasăre mică, îndesată, cu picioare și coadă scurte, cap mare și un cioc disproporționat de lung. Coloritul este foarte intens: creștetul și aripile sunt albastru - verzui (mai mult verzui, dar acest aspect este în funcție de cum bate lumina soarelui), spatele și coada un albastru intens, iar partea ventrală și obrajii sunt portocalii - cărămizii. Pe gât și pe obraji este prezentă cate o pată albă. Sexele sunt similare dar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ajutau, amabili și cu admirație reținută, să coboare această povară.... Coborî cu pași ușori ca de dans, m-a recunoscut și ea, iar eu m-am repezit, complet fâstâcit, s-o ajut... Trăgea cu sârg de o geantă de voiaj, verzuie, și aia cu rotile. Avea o bluză albă, ca o iie de artizanat, sub care se vedea un bust ușor bronzat, în contrast cu albul și un sutien tot alb, ce prindea, elegant și decoltat, două comori feminine, care săltau neastâmpărate la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
cântec cu bisare,Te-aștept să vii de nicăieri.... XV. ZIGZAG, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016. Să fiu o doamnă ca o toamnă mi-am făcut părul blond pe fond cu șuvițe roșii verzui albăstrui violet cabernet... le-am ondulat pe bigudiuri luate cu împrumut de la soare de la mare de la pomul din grădină ... Citește mai mult Să fiu o doamnăca o toamnămi-am făcut părul blondpe fondcu șuvițe roșiiverzuialbăstruivioletcabernet...le-am ondulatpe bigudiuri luatecu împrumutde
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine draga mea, Doresc să-ți sărut gurița ta, Pe iarba verde sub un stejar, Svâcnindu-ți inima ca pe jar. Mi-e dor de ochii tăi verzui, albaștri, negri sau căprui, Ași vrea să mă oglindesc-n ei, Același lucru și tu întrai mei. Te vreau iubire să fii a mea, Să te dăruiești cu toată ființa ta, În această vară de iulie-cuptor, Să ne simțim bine
PE IARBA VERDE, SUB STEJAR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379096_a_380425]
-
ca niște adevărați alpiniști. Pe partea de răsărit lacul este străjuit de crestele sterpe ale masivului muntos. Aici este un hotel, dar și un restaurant mai aparte, care pătrunde în apele lacului ca o lacustră. Prin apele limpezi cu nuanțe verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
ce vă mirați? Orice este posibil într-o lume mai bună. Nevăstuica, pisica erau consemnate la domiciliu, Păianjenul, strugurele scriau anonime, Enervat, omul cu pălărie și-a scos accesoriul de pe cap, Iar întreaga lume a văzut cum ieșea un abur verzui, ciudat, Cineva a strigat, e clor, e clor, ba nu, iperită, Au fugit toți, nu-i mai înșirăm, omul s-a scuturat de praf, A căutat un restaurant, a mâncat și a murit de botulism. Asta este tot, urmează fabula
PURTĂTORUL DE PĂLĂRIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379887_a_381216]
-
în dreptul unei văgăuni, ca o groapă adâncă peste care era răsturnat un copac. Groapa aceea mi s-a părut suspectă: crengile de deasupra ei erau ofilite, rupte în multe bucăți, iar pereții, nu se știe de ce, aveau o ciudată culoare verzuie, parcă ar fi fost din frunze. Privind mai atent am văzut că ceva sub forma unor raze verzi țâșnea în sus din fundul gropii. (va urma) Referință Bibliografică: Puterea razei albasre (5b) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
va lăsa solzoasa piele-n mine. Învață-mă să te sărut lasciv. Eu am trăit în haitele de lupi, Și-am învățat doar urletul nativ și dacă vrei, te-nvăț cum să mă rupi cu dinții ca pe-o pradă verzuie de rechin. Pe crocodili îi las să-ți devoreze-o nadă ce mi-ai întins-o să-mi mai curmi din chin. Stropește-mă cu vin și cu absint. Cu mătrăgună și licori fatale. Sunt iarbă-n toamnă dar mai
VITALITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380030_a_381359]
-
erau foarte diferit îmbrăcați. Peste toate acestea însă o fericire de nedescris se oglindea pe fețele tuturor. Când au început să bată clopotele, semn că procesiunea se va mișca, toată lumea purta în mâini ramuri de finic și cruci din frunză verzui lucioasă de palmier. Fețele tuturor erau zâmbitoare. Mă uitam în jur și aș fi vrut să îmbrățișez pe toată lumea, sau să strig “Vă iubesc pe toți!”, și cu adevărat în acele momente sentimentul era general și molipsitor. Mi-am luat
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și umedă din mijlocul lunii noiembrie. Oh, mirosul de crizanteme...E ca o promisiune, o asigurare că frumusețea și iubirea nu pot să aibă niciodată sfârșit. Tea s-a grăbit să ajungă
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
mai rămas Pe chipul lor lor erau niște cavități cu lacrimi ălinecare se revărsau prin orificii mici, delicate, una, două, trei bobițe sărate asta la nesfârșit pietrele plângeau, altceva nu știau mai plâng și acum în jur e o baltă verzuie ... Citește mai mult ȘI PIETRELE PLÂNGAu fost oameni. Un El și o EaTineri, frumoșiFuduli nevoie mareAnii i-au gârbovitLimba li s-a împleticit Sufletul li s-a golitDe iubireTreptat, tot ce aveau umanS-a pulverizat Deodată s-au prefăcutîn două
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
ei cu temeiși tot ce a mai rămasPe chipul lor lor erau niște cavitățicu lacrimi ălinecare se revărsauprin orificii mici, delicate,una, două, trei bobițe sărateasta la nesfârșit pietrele plângeau,altceva nu știaumai plâng și acumîn jur e o baltă verzuie... XXIX. HARRY ROSS - GÂNDURI REBELE (24) - AFORISME (7), de Harry Ross, publicat în Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016. După date neoficiale, omenia pe cap de pământean este în cădere liberă. Geniile pleacă, neghiobii rămân. Suntem atât de deosebiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
așteptat, credea magistrul persan, acela care trebuia să se producă și să spună lumii că Cerul jubila în felul său strângând laolaltă acele nestemate de pe firmament. În ziua următoare acestei conjuncții apostolii primiră harul Duhuli Sfânt sub forma unor flăcări verzui care le-au încununat capetele, iar vestea acestei minuni se răspândi ca fulgerul în Ierusalim. Aflând acest lucru, magistrul Ruthavan scrise chiar a doua zi o epistolă pentru împăratul Cezar Augustus Tiberius în care explica pe larg cele întâmplate la
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
1 "TREPTE SPRE CER" Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Explozia naturii Floricele ,păsărele,turturele, îmi șoptesc în graiul lor, cum învață abecede. Unde violete în formă de fete, umbre verzui,și cele gălbui; Corcodușe coapte ,bune de gustat. Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Păsărele violete, cântă toate-n cor, ciripind în graiul lor, totul e Nemuritor! Suflet dulce,suflet cald, vino degrabă la Altar! Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Bate
EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371314_a_372643]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ZIGZAG Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să fiu o doamnă ca o toamnă mi-am făcut părul blond pe fond cu șuvițe roșii verzui albăstrui violet cabernet... le-am ondulat pe bigudiuri luate cu împrumut de la soare de la mare de la pomul din grădină de la inima cea plină de la luna păcătoasă de la mâna somnoroasă și ce bucle mi-au ieșit! lujere mititele de unde vântul și-
ZIGZAG de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371453_a_372782]
-
de pe drum, Ce luce-n razele ce-apun. Mirosul florii ce-i în mugur Si-al viei ce nu-i încă strugur, Miros de mal și peste-n baltă, Cu-al stufurilor laolaltă. Colo-n grădină nu știu cui Miros amar de nuci verzui, La chioșcul cel din colț de stradă Miros plăcut de pâine caldă. Miros bogat de păpușoi În carele trase de boi, Mirosul iute de hăldani, De pepeni verzi și de bostani. Miros aparte unde-nveti, Cu hărți întinse pe pereți
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
cercetăm cât mai mult taina ce ni se înfățișa privirilor. Acolo, în fundul văgăunii, se afla ceva neobișnuit, ceva sub forma unei camere luminate, precum un cristal oval, sau poate un perete străbătut în interiorul lui de spectre fantastice de lumini aurii, verzui, ori albastre. Ceea ce vedeam părea o piatră de prund șlefuită, străvezie, de dimensiuni uriașe. Și mai misterios era faptul că în interiorul acelui corp se puteau vedea prinse ca într-un sloi, niște siluete ciudate, inerte, care semănau cu niște rădăcini
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
murdărea cu praful rămas pe degetele lui de pe furajul uscat. Ea nici nu clipi. Respiră fără efort aerul încărcat cu miros de balegă proaspătă și se avântă de-a lungul șirului de animale, mângâind câte un exemplar pe frunte. Ochii verzui îi străluceau că luminați de o bucurie lăuntrică. Interesant. - Ne-ați spus să folosim baia din vestiar, se întoarse la un moment dat spre el, nu merge apa la toalete! În ferma lui totul trebuia să meargă, că era vorba
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
firave și le-am trimis către tine. Dar vântul tristeților zidite în mine și-n tine luau păsările și le purtau dincolo de lumile boreale și-acolo mureau orbecăind în noaptea polară. Alteori, din aceeași hârtie am făurit căprioare cu ochi verzui de căprui sau albaștri și ți le-am trimis să le paști în poiana cu vise și să le adapi din izvoarele iubirii, dar vântul tristeților noastre le-a dărâmat și boturile lor umede de dor au murit însetate. Acum
ORIGAMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371103_a_372432]
-
nici nu mai băgă în seamă ce a urmat la gura administratorului care își văzuse sacrificiul ignorat. În casă, deschise frigiderul, scoase cina de acum două zile, vestitul sandvici cu parizer pe care-l mâncase și în vis, acum cam verzui și cu un oarecare miros de cadavru, pe care-l înfulecă mârâind de plăcere. Mamăăă, totuși ce noroc avusese! A doua zi, la școală, directorul îi puse în vedere să-și dea demisia ca să nu fie nevoit să-l sancționeze
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
stare, Se-mpotriveau la-nsurătoare, Asta vă spune Bjornstjerne Bjornson, Prieten fiind cu Churchill Winston. Prudhomme a fost și el un om, Cu goluri, calități, vezi bine, El aprecia ierburi, verbine și nu vorbea în somn. Rănit de un cristal verzui, s-a adresa chiar nu știu cui, că s-a trezit cu un cucui, lovit de-un băutor de rom. Astfel rămase el umflat Doar într-o parte, fără scuze, Bău și el cu niște muze, Dar Nobelul l-a luat. Adesea
CĂUTAREA PROPRIULUI CORP de BORIS MEHR în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347388_a_348717]